UTILIZAREA SILICONULUI IN DEZLIPIREA DE RETINA POSTTRAUMATICA

                             Alexandru BUZESCU

Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti

 In activitatea sportiva de performanta una din leziunile posibile si destul de frecvente este dezlipirea de retina posttraumatica.

 Statisticile comparative ale Federatiei Internationale de Medicina Sportiva arata in mod clar ca anumite sporturi prezinta risc crescut pentru aparitia acestui tip de leziuni. Sporturile cu risc foarte mare si mare sunt: karate full-contact, box, hokey, tenis, base-ball, fotbal american, rugby, etc.

 Cum este cunoscut, tunica interna a ochiului, retina, prezinta o portiune posterioara – corespunzand coroidei – care este retina vizuala. In cazul dezlipirii de retina posttraumatice, anatomic, separarea se face intre epiteliul pigmentar si celelalte structuri ale retinei, recreand astfel spatiul care, embriologic, separa cele doua foite retiniene.

 Masurile profilactice au un rol major in prevenirea accidentelor, existand masuri specifice adaptate fiecarei ramuri sportive cu risc mare.

 In tratamentul chirurgical al dezlipirii de retina posttraumatice exista numeroase tehnici dintre care utilizarea siliconului, fie ca cerclaj, fie ca tamponament intern (injectare intravitreana), este o metoda de avangarda. Avantajele utilizarii siliconului rezulta din marea sa inertie fizica, chimica si fiziologica.

 In activitatea sportiva in general si in activitatea sportiva de performanta, in mod particular, una dintre leziunile posibile si destul de frecvente la nivelul ochiului este dezlipirea de retina posttraumatica. Aceasta leziune este determinata de actiunea directa a agentului traumatic asupra globului ocular si este favorizata de pozitia superficiala a acestei formatiuni anatomice la nivelul craniului.

 Pentru a putea intelege mecanismul fiziopatologic de producere a acestei leziuni si metodele de tratament sunt necesare cateva notiuni de anatomie a globului ocular.

 Globul ocular este alcatuit din trei tunici suprapuse ce formeaza peretele globului ocular si din trei medii transparente cuprinse in interiorul acestuia: umoarea apoasa, cristalinul si corpul vitros.

 Corneea, care impreuna cu sclerotica alcatuieste tunica externa, formeaza peretele anterior al camerei anterioare a ochiului, aflandu-se in contact cu umoarea apoasa.

 Coroida, alaturi de corpul ciliar si iris, formeaza tunica mijlocie sau vasculara a ochiului.

 Tunica interna sau nervoasa, numita retina, prezinta doua foite: una externa, epiteliul pigmentar (aplicat pe coroida) si alta interna, membrana nervoasa, bine diferentiata, la nivelul careia se localizeaza functiile de receptie si transmisie.

 O alta formatiune anatomica importanta in producerea dezlipirii de retina este corpul vitros, masa transparenta de consistenta gelatinoasa care umple tot spatiul cuprins intre retina si fata posterioara a cristalinului.

 Din punct de vedere al mecanismelor fiziopatologice de producere a dezlipirii de retina posttraumatice, se disting trei elemente ce trebuie luate in discutie: agentul traumatic, factori de risc, efectul fiziopatologic al agentului traumatic asupra retinei.

 Agentul traumatic difera in functie de specificul activitatii sportive practicate; el poate fi reprezentat de crosa (in cazul hokey-ului pe gheata), minge (in cazul tenisului, handbalului), lovituri extrem de puternice (in cazul full-contact, rugby, box).

 Bineinteles ca exemplele pot fi numeroase, pe de o parte, iar pe de alta parte este evident ca gravitatea leziunilor situate la nivel retinian este legata de particularitatile agentului traumatic (forma, dimensiune, viteza de actiune, duritate, etc.), de modul in care impactul are loc (impact perpendicular sau tangential) si de zona anatomica a ochiului asupra careia actioneaza.

 Subliniem faptul ca leziunea retiniana poate fi provocata nu numai prin actiunea directa a agentului traumatic asupra globului ocular, ci si prin actiunea indirecta a acestuia, de exemplu prin lovirea craniului in zona osului frontal sau temporal.

 Factori de risc: Federatia Internationala de Medicina Sportiva clasifica sporturile ca avand un risc usor, inalt sau foarte inalt in ceea ce priveste leziunile oculare. Astfel, cele cu risc inalt sunt: hokey-ul pe iarba sau gheata, sporturile cu racheta (tenis, badminton), handbal, basket, fotbal american, rugby, voley. Sporturile cu risc foarte inalt include boxul, karate full-contact.

 Federatia Internationala de Medicina Sportiva considera ca se pot adauga si alti factori de risc legati de dezvoltarea fizica, nivelul tehnicii sau deficientele vizuale existente. Se estimeaza ca debutantii sunt mai expusi riscurilor de leziuni oculare fata de jucatorii confirmati, iar pe de alta parte, in sporturi cum ar fi hokey-ul, jucatorii deja consacrati au un stil de joc mai agresiv si mai rapid ceea ce ii expune mai mult riscurilor.

 Din punct de vedere al efectului fiziopatologic, dezlipirea de retina este reproducerea dehiscentei primare. Teoria atractiei a lui Leber, reluata de Gonin, explica fenomenul prin tractiunea exercitata de vitros asupra retinei, prin ruptura provocata, vitrosul insinuandu-se si generand dezlipirea. Conform acestei teorii leziunea ar fi pur mecanica.

 Dezlipirea de retina poate fi consecinta alterarilor corio-retino-vitreene. Leziunea primara poate fi localizata la nivelul coroidei, sufuziunea coroidiana traversand epiteliul pigmentar fara a-l decola, impingand retina spre interior, retina va ceda la presiunea lichidului subretinian.

 Rupturile retinei insotesc dezlipirea de retina, avand uneori rol determinant, fiind gasite in mod constant in dezlipirile de retina.

Important in dezlipirile de retina posttraumatice este timpul scurs de la traumatism si de la aparitia primului simptom, tipul de traumatism, aspectele clinice si evolutia ulterioara.

Inainte de a descrie o metoda teraputica chirurgicala moderna, care se bazeaza pe folosirea siliconului in repararea leziunii de retina posttraumatice, vrem sa atragem atentia, asa cum de altfel subliniaza si Federatia Internationala de Medicina Sportiva, ca legat de aceasta patologie rolul primordial il are profilaxia accidentelor de acest tip si numai in cazul esuarii acesteia, terapia chirurgicala.

Nerespectarea normelor de profilaxie specifice pentru leziunile oculare atrage dupa sine grave consecinte cum ar fi pierderea vederii pentru ochiul traumatizat, urmata de schimbari ale stilului de viata si grave consecinte financiare si sociale pentru sportivul in cauza. Pentru a se evita aceste consecinte Federatia Internationala de Medicina Sportiva a sugerat folosirea unor sisteme de protectie oculara specifice pentru diferite ramuri sportive cu risc inalt pentru traumatismele ochiului, cum ar fi: ochelari cu lentile de 2 mm din policarbonat, masca faciala sau casca de protectie metalica cu ecran transparent din policarbonat.

Din punct de vedere chirurgical se folosesc mai multe tehnici. Din multitudinea tehnicilor chirurgicale folosite am ales o tehnica moderna si cu rezultate mai mult decat satisfacatoare, care se bazeaza pe folosirea siliconului.

Siliconii sunt materiale flexibile, permeabile la oxigen, cu o mare inertie chimica, fizica si fiziologica; nu dau nici reactie locala, nici reactie generala; au suprafata complet hidrofoba si neiritanta si nu sunt strabatuti de germeni.

Tehnicile chirurgicale ce utilizeaza silicon cuprind:

• - tamponament extern, cerclaj, cu banda sau rulou de silicon.
• - tamponament intern (injectare intraviteeana de silicon lichid).

Etapele tamponamentului extern cu rulou de silicon sunt:

• - decolarea conjunctivei
• - sectionarea muschiului drept inferior
• - se diseca un buzunar scleral in afara insertiilor musculare
• - se introduce buretele de silicon
• - sutura buzunarului scleral
• - acoperire conjunctivala, gantrix, pansament.
• Obiectivul principal in tratamentul chirurgical al dezlipirii de retina este crearea unui focar de coroidita adeziva la nivelul rupturii sau dezlipirii, respectiv realizarea retinopexiei.

Concluzii

 Progresele tehnicii moderne, cum ar fi introducerea siliconului, atat ca material pentru cerclaj, cat si pentru tamponament intern, duc la rezultate incurajatoare in rezolvarea pe cale chirurgicala a dezlipirii de retina posttraumatice.

 Siliconul ofera o mare inertie chimica, fizica si fiziologica; produs inert, el nu da nici o reactie locala, nici reactie generala si se distinge prin proprietatile sale: elasticitate, permeabilitate la gaz, hidrofilie. Material chimic si biologic inert, el nu este strabatut de nici un germen.

 Siliconul poate fi utilizat fie sub forma solida (rulou, banda sau buretele) fie sub forma lichida.

 Dezlipirea de retina posttraumatica, una din problemele majore ale oftalmologiei, se numara printre afectiunile ce beneficiaza de aportul pozitiv al siliconului.

 Tehnicile chirurgicale ce utilizeaza silicon sunt: tamponament extern sau cerclaj cu burete, banda sau rulou de silicon si tamponament intern (injectare de silicon lichid).

BIBLIOGRAFIE:

[1] Comite International Olympique, Commission Medicale du C.I.O., Manuel de medicine du sport, 1990, p. 68-71.

[2] Even, C., Etude de 96 resultats operatoire de decollement de la retine, Paris, 1992, p. 25-29.

[3] Gehrard – Influence des methodes d'examens et des tehniques operatoires sur les resultats dans le decollement de la retine. Bull.Soc.O., 1996.

[4] Haut, J., Traitement du decollement de la retine. La clinique ophtal, nr. 3/1995, p. 139-150.

[5] Olteanu, M., Tratat de oftalmologie, Ed. medicala, 1989. Actualitati in oftalmologie, vol 5/1987, p. 174-175

ABSTRACT

THE SILICON UTILIZATION IN THE POSTTRAUMATIC RETINA DETACHMENT

 During the performance sport activity, one of the possible and rather frequent lesions is the posttraumatic retina detachment. Comparative statistics of the Sport Medicine International Federation indicate that certain sport disciplines present an increased risk for the appearance of this kind of lesions. The sport disciplines at very high and high risk are karate full-contact, boxing, hockey, tennis, baseball, American football, rugby and so on. As we know, the interior tunic of the eye presents a posterior section - corresponding to the choroid - which is the visual retina.