 |
 |
 |
 |
URMARIREA CRESTERII EFICIENTEI LECTIEI DE EDUCATIE FIZICA PRIN FOLOSIREA JOCURILOR "CU TEMA" CU EFECTIV REDUS SPECIFICE BASCHETULUI LA CLASELE A IX-A SI A X-A
Catalin CIOCAN
Universitatea din Bacau
Scop
Studiul isi propune sa contribuie la cresterea eficientei lectiei de educatie fizica la clasa a IX-a si a X-a cu tema din jocul de baschet.
Prezentarea temei. Motivatia alegerii temei
Educatia fizica din licee a constituit din totdeauna o preocupare importanta a forurilor diriguitoare ale invatamantului din tara noastra, incepand chiar in mod oficial odata cu prima lege a invatamantului cand la inceputul secolului al XIX-lea Spiru Haret reuseste sa introduca educatia fizica ca disciplina obligatorie in invatamantul primar, gimnazial si liceal.
Astfel, scopul alegerii temei a fost acela de a elabora informatii noi in legatura cu programa si metodologia baschetului la elevii din clasele IX – X, cu dorinta de a fi utila celor care predau jocul de baschet in invatamantul liceal. Intr-o noua tehnologie didactica, ceea ce mi-am propus si eu in experimentul meu de la Liceul "Gheorghe Vranceanu" se poate realiza cu mai multi elevi sa joace baschet, executand exercitii cu tema, simple, dar fundamentale, la cate un panou sau la doua panouri in functie de sarcinile lectiei. Cadrul didactic trebuie sa gaseasca formele cele mai potrivite pentru a le realiza cu minim de timp si printr-o participare activa a elevilor, exersarea tuturor componentelor: jucatori, organizatori, arbitri, ceea ce constituie si un excelent mijloc de educatie.
Ipoteza
In cercetare am pornit de la premisa ca predarea jocului de baschet de baschet la clasele a IX-a si a X-a de liceu poate fi dinamizata si cu rezultate mai bune, urmarindu-se chiar obiective mai indraznete si mai complexe privind practicarea acelui joc sportiv, daca se vor folosi cu preponderenta jocurile cu tema, realizandu-se in acelasi timp si celelalte obiective prevazute in programa referitoare la dezvoltarea fizica corecta si armonioasa, dezvoltarea calitatilor motrice, practicarea independenta a exercitiilor fizice. In acest sens ipoteza cercetarii pe care am efectuat-o s-a conturat in directia folosirii modelarii la metoda in predarea jocului de baschet la clasele de liceu, respectiv a IX-a si a X-a.
Ca atare am plecat de la ideea ca aplicand in orele de educatie fizica unele din principiile modelarii si instruirii programate voi accelera instruirea diferitelor structuri tehnico – tactice asigurand astfel practicarea autonoma a jocului in orele respective intr-un timp mai scurt si in conditii de absenta sporita.
IV. Scopul si sarcinile cercetarii
Scopul cercetarii studiului a fost efectuat in ideea de a contribui la imbunatatirea metodologiei de predare a jocului de baschet in licee la clasele a IX-a si a X-a odata cu experimentarea unei programe mai evoluate, privind prezenta si obiectivele in lectia de educatie fizica a acestui joc sportiv.
In vederea realizarii acestui scop am fixat mai multe sarcini de cercetare:
1. O prima sarcina a fost studierea si analiza critica a bibliografiei in legatura cu aceasta tema.
2. Apoi, pe baza bibliografiei studiate, precum si a conditiilor de lucru, elaborarea unei noi programe si a unei metodologii adecvate privind predarea jocului de baschet in lectiile de educatie fizica la clasele a IX-a si a X-a.
3. Experimentarea metodologiei precizate in lectiile cu elevii din clasele a IX-a si a X-a si urmarirea realizarii prevederilor programei noi, introdusa in studiu.
4. Observarea, masurarea si evaluarea rezultatelor obtinute de elevii din clasele de experiment si din clasele martor si compararea intre ele.
5. Formularea concluziilor si propunerilor precum si redactarea lucrarii.
V. Metodele de cercetare folosite
Pentru desfasurarea experimentului si elaborarea prezentei lucrari am folosit mai multe metode de cercetare.
- Metoda documentarii si studierii bibliografiei.
- Metoda observatiei.
- Metoda modelarii.
- Metoda experimentului pedagogic.
- Metoda testelor.
- Metoda statistico – matematica.
- Metoda documentarii si studierii bibliografiei
Aceasta metoda am folosit - o pentru a-mi aprofunda cunostintele necesare abordarii temei de cercetare. Lucrarile si materialele de specialitate studiate le-am grupat in doua categorii conventionale. Prima categorie a cuprins lucrari privitoare la educatia fizica scolara inclusiv programe, metode, indrumare, cursuri de specialitate. A doua categorie de materiale documentare a cuprins pe cele referitoare la jocul de baschet, aspecte teoretice si metodice, inclusiv metodica acestui joc sportiv, modelarea baschetului la diverse stadii de pregatire ale copiilor si juniorilor.
Metoda observarii
Metoda observarii a fost folosita permanent pe parcursul cercetarii in scopul retinerii celor mai semnificative aspecte legate de cercetare. Observatia a fost intentionata, provocata si dirijata. Rezultatele observatiilor au fost inregistrate, retinute pe fise, unele chiar de inregistrare a faptelor care ulterior au fost prelucrate, analizate si comparate.
Metoda modelarii
- Metoda a fost folosita ca o principala metoda, mai ales in cele doua directii ale sale:
- Prima pentru a elabora modelul jocului de baschet (programa) pentru lectiile de educatie fizica l clasele a IX-a si a X-a;
- A doua pentru a elabora modelele operationale (planurile trimestriale si anexele lor);
- Metoda experimentului pedagogic
Experimentul pedagogic a fost folosit in scopul verificarii in conditii obiective, eficienta in predarea jocului de baschet in lectiile de educatie fizica la clasele a IX- a si a X-a a unei programe noi, sub forma de model, insotita si de conceptie metodica proprie, specifica metodei modelarii, deci in alt mod decat prevederile programei oficiale.
Astfel, in lectiile de educatie fizica la clasele mentionate, timpul afectat pentru jocul de baschet a fost folosit pentru realizarea unor obiective cu mijloace si metode specifice modelului preconizat.
- Metoda testelor
- Pentru a evidentia evolutia elevilor, pentru a prelua si compara rezultatele obtinute, obiectivizand intreaga activitate, am folosit mai multe teste. Acestea au vizat in mod deosebit doua obiective:
- Primul legat de masurarea evolutiei dezvoltarii fizice a elevilor (date antropometrice, calitati motrice);
- Al doilea, legat de invatarea si practicarea jocului de baschet la nivelul fiecarei clase si fiecarui elev in parte.
- Metoda statistico – matematica
Aceasta metoda am folosit-o pentru prelucrarea datelor obtinute in urma masuratorilor aparute la clasele respective.
Prelucrarea s-a raportat la media aritmetica cu un parametru, de de tendinta folosita mai ales in situatiile cu cazuri putine, asa cum a fost studiul de fata.
Metoda statistica s-a folosit si pentru a evalua si compara rezultatele obtinute in comparatie cu mediile pe tara ale cresterii si dezvoltarii organismului elevilor din clasele a IX-a si a X-a.
- VI. Durata, Etapele cercetarii, Clasele folosite in experiment, Conditii materiale
Experimentul a fost organizat si s-a desfasurat in cadrul liceului Gheorghe Vranceanu din Bacau. Experimentul s-a desfasurat pe parcursul anului scolar 2000 – 2001.
Activitatea s-a desfasurat in trei etape: constatativa, experimentala si de verificare.
In etapa constatativa am determinat nivelul de pregatire fizica generala (cu precadere sub aspectul fortei, rezistentei si a unei forme de manifestare a vitezei combinata cu indemanarea).
Etapa experimentala. Procedeul de baza folosit in cadrul experimentului a fost constientizarea elevilor in privinta motivarii activitatii. Eficienta lectie a crescut prin asigurarea unei densitati optime ca urmare a participarii active a elevilor si a cresterii numarului de repetari prin varietatea continutului.
Ambele clase, atat cea martor, cat si clasa experiment si-au desfasurat activitatea cu acelasi profesor si in aceleasi conditii materiale (mingi, numar de panouri).
Deosebiri in activitatea celor doua clase au fost cele de ordin metodic referitoare la invatarea jocului de baschet in lectiile de educatie fizica.
Astfel, la clasa martor am procedat la predarea jocului de baschet pe baza programei oficiale inclusiv metodica respectiva, in timp ce la clasa experimentala s-a pre dat pe baza modelului preconizat.
Etapa finala. Verificarea finala a condus la aprecierea progresului inregistrat de clasele esantion si a oferit posibilitatea de a stabili in ce masura elevii acestor clase au realizat modelul final.
Clasele experimentale:
clasa a IX-a A: nr. total 30; baieti: 15, fete: 15.
clasa a X-a D: nr. total 30; baieti: 15, fete: 15.
Clasele martor:
clasa a IX-a C: nr. total 31; baieti: 16, fete: 15.
clasa a X-a E: nr. total 31; baieti: 16, fete: 15.
Jocul "cu tema" trebuie privit ca un exercitiu multifunctional care poate asigura repetarea multipla a tuturor componentelor menite sa rezolve temele si obiectivele lor operationale, respectiv: jocul cu accent pe actiunile supuse invatarii, practicarea autonoma, organizarea si arbitrarea lui.
Jocul "cu tema" este primul exercitiu care aduce in instruire atat continutul jocului cat si cunostiintele referitoare la organizarea si arbitrarea acestuia. Desfasurand autonom in conditii de evidenta a scorului sau a rezultatului, presupune arbitrarea sa sub forma de autocontrol si autoorganizare.
Pentru a se organiza eficienta crescuta a jocurilor cu tema in lectiile de educatie fizica, este recomandabil ca aceasta forma de joc sa se desfasoare cu efectiv redus, ceea ce permite din start repetari multiple pentru toti elevii clasei, la toate temele si obiectivele lor operationale, respectiv: sa invete sa joace, sa se arbitreze, sa se conduca si sa se organizeze in conditii autonome.
Jocul "cu tema" cu efectiv redus pe teren trebuie inteles ca o forma speciala de exercitiu multifunctional.
- Rezultatele obtinute la probele de control privind pregatirea fizica generala.
In aceasta situatie toate probele de control au fost administrate la elevi in doua etape: prima intre lunile septembrie – octombrie si a doua in luna mai.
In acest fel este evidentiat progresul inregistrat de fiecare elev in parte la toate probele de control, precum si media progresului realizat de fiecare clasa experimantala si martor.
Primul aspect este faptul ca mediile rezultatelor obtinute de toate clasele evidentiaza un progres intre testul nr. 1 de la inceputul anului scolar si testul nr. 2 de la sfarsitul anului scolar, la toate probele cuprinse in tabele.
Tot din analiza tabelelor se mai evidentiaza faptul ca aproape toti elevii au progresat la toate probele, progresul fiind la unii mai mare, la altii mai mic.
Desigur, rezultatele oglindesc si o crestere biofiziologica normala a organismului elevilor respectivi, care totusi la unii elevi este si o consecinta a practicarii cu regularitate a exercitiilor fizice.
O scurta analiza a rezultatelor la fiecare proba de control in parte ar evidentia si alte aspecte :
Astfel la alergarea de viteza progresel realizate sunt (media pe clasa) :
Baieti :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 2,4 secunde ;
clasa a X-a = 2,3 secunde ;
Clase martor : clasa a IX-a = 2,4 secunde ;
clasa a X-a = 2,0 secunde ;
Fete :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 1,5 secunde ;
clasa a X-a = 2,4 secunde ;
Clase martor : clasa a IX-a = 1,4 secunde ;
clasa a X-a = 1,8 secunde ;
Deci toti elevii din clasele experimentale au progresat mai mult decat cei din clasele martor. Progresul fiind de 0,1 secunde la clasele a IX-a atat la fete cat si la baieti, si de 0,4 secunde la baieti si de 0,6 secunde la fete din clasa a X-a.
La proba de saritura de pe loc in lungime progresele realizate sunt (pe clase) :
Baieti :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 10,8 cm ;
clasa a X-a = 11,6 cm ;
Clase martor : clasa a IX-a = 9,5 cm ;
clasa a X-a = 11,0 cm;
Fete :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 8,6 cm ;
clasa a X-a = 7,6 cm ;
Clase martor : clasa a IX-a = 6,2 cm ;
clasa a X-a = 7,2 cm;
Si la aceasta proba toti elevii de la clasele experimentale au progresat fata de cele martor. Astfel, baietii de la clasele a IX-a au progresat cu 1,3 cm, fetele cu 2,4 cm, iar la clasele a X-a baietii cu 0,6 cm si fetele cu 0,4 cm.
La proba de alergare de rezistenta progresele realizate sunt (pe clase) :
Baieti :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 13 secunde ;
clasa a X-a = 9,4 secunde ;
Clase martor : clasa a IX-a = 11 secunde ;
clasa a X-a = 9,2 secunde ;
Fete :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 13 secunde ;
clasa a X-a = 9,0 secunde ;
Clase martor : clasa a IX-a = 12 secunde ;
clasa a X-a = 8,0 secunde ;
Au progresat toti elevii de la clasele experimentale fata de cele martor. Progresul fiind astfel, la clasele a IX-a la baieti cu 2 secunde si la fete cu 10 secunde, la clasele a X-a la baieti cu 0,2 secunde si la fete 1,0 secunde. Aceste procentaje fiind facute pe clasa.
In esenta, se confirma faptul ca toti elevii au progresat, unii mai mult, altii mai putin, la toate probele privind pregatirea fizica. Daca analizam cumulat aceste rezultate observam ca: grupele de experiment au progresat in medie mai mult decat grupele martor, la majoritatea probelor diferenta nu a fost semnificativa in favoarea unei grupe, sau a alteia, rata de progres fiind in esenta acelasi pentru ambele tipuri de grupe.
- Rezultatele obtinute la probele de control privind practicarea jocului de baschet.
Se poate aprecia ca lectiile de educatie fizica, desfasurate la clasele experimentale au asigurat dezvoltarea calitatilor motrice specifice acestui joc.
De aemenea, se evidentiaza ca folosind aceasta metodologie se poate realiza la un nivel corespunzator, atat pentru cerintele privind pregatirea fizica generala cat si cerintele privind pregatirea specifica practicarii acestui joc sportiv.
Partidele, jocurile disputate intre clase a demonstrat faptul ca bagajul de deprinderi tehnico – tactice al elevilor din grupele experimentale este net mai mare decat a celor de control si am dori sa remarcam ca mecanismul de "luare a deciziei" a fost de cele mai multe ori determinat in obtinerea succesului de catre clasele experimentale.
Analiza rezultatelor la fiecare proba in parte ar evidentia si alte aspecte.
Astfel, la proba de aruncare progresele realizate sunt :
Baieti :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 3,6 aruncari ;
clasa a X-a = 2,6 aruncari;
Clase martor : clasa a IX-a = 2,8 aruncari;
clasa a X-a = 2,3 aruncari;
Fete :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 4,2 aruncari ;
clasa a X-a = 3,6 aruncari;
Clase martor : clasa a IX-a = 3,6 aruncari;
clasa a X-a = 3,3 aruncari;
Deci toti elevii din clasele experimentale au progresat mai mult decat elevii din clasele martor.
La proba de aparare progresele realizate sunt:
Baieti :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 2,1 secunde ;
clasa a X-a = 1,8 secunde ;
Clase martor : clasa a IX-a = 1,5 secunde ;
clasa a X-a = 1,5 secunde ;
Fete :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 2,0 secunde ;
clasa a X-a = 2,0 secunde ;
Clase martor : clasa a IX-a = 1,4 secunde ;
clasa a X-a = 1,6 secunde ;
Progresul a fost tot de partea clasei experimentale in dauna celei martor.
La joc 1x1, 3 minute, norma de 5 reusite progresele sunt urmatoarele:
Baieti :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 1,3 aruncari ;
clasa a X-a = 1,6 aruncari;
Clase martor : clasa a IX-a = 0,8 aruncari;
clasa a X-a = 1,1 aruncari;
Fete :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 1,2 aruncari ;
clasa a X-a = 2,0 aruncari;
Clase martor : clasa a IX-a = 0,8 aruncari;
clasa a X-a = 1,2 aruncari;
Au progresat ambele clase si cea martor si cea experimentala, dar progresul a fost mai mare de partea clasei experiment.
La joc 2x2, 3 minute, norma de 7 reusite, progresele sunt urmatoarele :
Baieti :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 2,1 aruncari ;
clasa a X-a = 2,2 aruncari;
Clase martor : clasa a IX-a = 1,7 aruncari;
clasa a X-a = 1,6 aruncari;
Fete :
Clase experimentale : clasa a IX-a = 2,0 aruncari ;
clasa a X-a = 1,9 aruncari;
Clase martor : clasa a IX-a = 1,3 aruncari;
clasa a X-a = 1,5 aruncari;
Clasa experiment a progresat mai ult decat clasa martor.
CONCLUZII:
1. Rezultatele la probele de control privind pregatirea fizica generala obtinute de elevii din clasele experimentale sunt mai bune decat cele obtinute de elevii din clasele martor.
Aceasta semnifica faptul ca elevii din clasele experimentale si-au indeplinit obligatiile prevazute in programa la un nivel ridicat, dar si faptul ca exercitiile specifice baschetului alese in acest scop au fost dintre cele mai bune.
2. In ceea ce priveste invatarea si practicarea jocului de baschet rezultatele obtinute de catre elevii din clasele experimentale obtinute la probele de control specifice sunt net superioare celor obtinute de catre elevii din clasele martor.
3. Progrese remarcabile s-au obtinut de catre elevii claselor experimentale si in jocurile de baschet bilaterale 3 x 3, 4 x 4 si 5 x 5 cu elevii din clasele martor, jocuri organizate in ziua de joi a saptamanii, dupa orele de clasa.
4. De asemenea, elevii din clasele experiment manevreaza acum cu usurinta organizarea, arbitrarea, practicarea independenta, in afara orelor de clasa, a jocului de baschet sub diferite forme, asa cum au invatat in orele de educatie fizica.
Din experiment a reiesit rolul capitanilor de echipa, a organizatorilor odata si cu faptul ca elevii din clasele de experiment au depus cu usurinta un efort superior in invatarea si practicarea baschetului.
5. Se poate afirma ca folosirea jocurilor "cu tema" cu efectiv redus pe teren redus, specifice baschetului, a asigurat o eficienta crescuta a lectiilor de educatie fizica confirmand astfel ipoteza formulata initial in experimentul nostru.
Jocurile "cu tema" cu efectiv redus le-a asigurat tuturor elevilor, fete sau baieti, o motivatie superioara determinandu-I sa se angajeze in efortul specific odata si cu asimilarea cunostiintelor si deprinderilor necesare practicarii jocului de baschet.
6. Propunem ca in invatarea practicarii baschetului in lectiile de educatie fizica jocurile "cu tema" cu efectiv redus, pe teren redus sa fie folosite si la clase cu alte nivele, aceste minijocuri constituind un mijloc multifunctional de o mare valoare formativa.
BIBLIOGRAFIE
[1] Carstea, Ghe., Teoria si metodica educatiei fizice scolare, Bucuresti, A.N.E.F.S., 1991.
[2] Chirita, C., Optimizarea lectiei de educatie fizica, Bucuresti, Editura Stadion, 1972.
[3] Dragnea, A., Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport, Bucuresti, Editura Sport–Turism, 1984.
[4] Dumitrescu, V., Metode statistico-matematice in sport, Bucuresti, Editura Stadion, 1971.
[5] Epuran, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale, Bucuresti, A.N.E.F.S., 1992.
[6] Evulet-Colibaba, D., Baschetul, mijloc al educatiei fizice scolare, Revista Ed. Fiz. si Sp. nr.3 si nr.4 din 1983.
[7] Gheorghiu, S., Minibaschet – exercitii si jocuri, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1986.
[8] Ghenadi, M., Implicatiile structurilor fundamentale in invatarea jocurilor de baschet, Bacau, 1996.
[9] Genadi, V., Ghenadi, M., Structura de joc - componenta a jocului sportiv, obiectiv al instruirii, Bacau, 1992.
[10] Ghenadi, M., Baschet - relatie si dinamica in lectiile de educatie fizica din invatamantul liceal, Bacau, 1994.
[11] Ghenadi, V., Volei sub forma de joc, Bucuresti, Editura Stadion, 1971.
[12] Hrisca, A., Elemente de instruire programata in lectia de educatie fizica, Revista Ed. fiz. si Sport nr.4/1977 si nr.2/1978.
[13] Hrisca, A., Negulescu, C., Baschet. Tehnica si tactica individuala. Metodica invatarii, Bucuresti, Editura Sport –Turism, 1981.
[14] Hrisca, A., Baschetul in scoala generala si licee, Bucuresti, I.E.F.S, 1975.
[15] Programa scolara pentru invatamantul primar, gimnazial, liceal si profesional, Bucuresti, Ministerul Invatamantului, 1989.
[16] Regulamentul jocului de baschet, Federatia Romana de Baschet.
[17] Teodorescu, L., Popescu, A., Baschet. Probleme de joc si antrenament, Bucuresti, Editura C.N.E.F.S., 1964.
[18] Teodorescu, L., Probleme de teorie si metodica in jocurile sportive, Bucuresti, Editura Sport –Turism, 1975.
[19] Zapletal, M., Mica enciclopedie a jocurilor.
ABSTRACT
PURSUING THE EFFICIENCY INCREASE OF THE PHYSICAL EDUCATION LESSON BY USING THE "THEMATIC" GAMES WITH REDUCED FORCE, SPECIFIC FOR THE BASKETBALL CLASSES 9TH AND 10TH
The study aims to contribute to the efficiency increase of the physical education lesson for the grades 9th and 10th concerning basketball.
