STUDIU ASUPRA DEZVOLTARII FORTEI PRINCIPALELOR GRUPE MUSCULARE LA STUDENTII FACULTATII DE MEDICINA

Florin GHERGHINA*, Sorina CERNAIANU**, Sergiu CATANEANU**

*Universitatea de Medicina si Farmacie, Craiova

**Facultatea de Educatie Fizica si Sport, Craiova

Introducere

In ciuda eforturilor depuse de un numar tot mai mare de studenti in salile de fitness, rezultatele obtinute de acestia sunt de cele mai multe ori sub asteptari.

Unii practicanti nu reusesc sa acumuleze masa musculara, altii se plang de dureri musculare sau articulare aparute in timpul executiei unor exercitii, iar altii nu reusesc sa scape de surplusul de kilograme.

Analizand problemele studentilor, am ajuns la concluzia ca nivelul lor de cunostinte privind dezvoltarea fortei musculare sunt fie sumare, fie nu sunt aplicate intr-o succesiune logica.

Lucrarea de fata isi propune sa evalueze eficienta mijloacelor si procedeelor metodice folosite de studenti si sa-i indrume in practicarea corecta a exercitiilor fizice specifice cresterii masei musculare si imbunatatirii fortei musculare.

Material si metoda

Studiul s-a bazat pe urmarirea unui lot de 40 de studenti ai Facultatii de Medicina si Farmacie din Craiova, din anul I, impartiti in doua grupe valorice pe perioada unui an universitar (2000–2001).

Selectia subiectilor s-a facut pe baza trecerii unor probe de control si a unor masuratori antropometrice, in urma carora am organizat grupele.

Masuratorile antropometrice au constat din:

1. masurarea perimetrului toracic in repaus, in inspiratie si in expiratie;

2. masurarea perimetrului muschiului biceps brahial;

3. masurarea perimetrului coapselor;

4. masurarea perimetrului gambelor.

Probele fizice au constat din:

• % pentru muschii pectorali: impins din culcat pe banca orizontala; s-a folosit o banca cu latimea de 40 cm, prevazuta cu suporti pentru sustinerea barei; studentul, in decubit dorsal pe plan, apuca bara cu priza egala cu latimea umerilor; desprinde de pe suporti si pe inspiratie, o coboara la jumatatea pectoralului; apoi, pe expiratie, impinge bara pana cand bratele se extind complet; la acest exercitiu s-a evitat ridicarea bazinului de pe plan;
• % pentru muschii bicepsi brahiali: stand, usor departat, cu bratele in atarnat, sustinand o haltera; priza in supinatie la latimea umerilor; coatele fixe lipite de corp, spatele drept si pieptul in extensie; pe inspiratie se ridica bara, flexand antebratele pe brate pana cand bara atinge pieptul, apoi se coboara lent cu expiratie;
• % pentru muschii tricepsi: exercitiul s-a efectuat la helcometru; din stand, cu fata la aparat, trunchiul drept, mainile apuca bara aparatului; priza ingusta in pronatie, pe inspiratie se apasa cu antebratele pana cand bara atinge coapsele; in aceasta pozitie bratele sunt intinse perfect; urmeaza revenirea la jumatatea cursei, fara sa se desprinda coatele de corp; miscarea se executa cursiv, cand in jos, cand in sus;
• % pentru musculatura spatelui: (tractiuni la bara fixa) - din atarnat, se apuca bara cu priza larga (tip pronatie) si se tracteaza corpul pana cand barbia ajunge la nivelul barei; apoi coboara lent pana cand bratele se extind complet;
• % pentru musculatura abdominala: s-au executat ridicari de trunchi pe un plan inclinat la 45⁰; s-a urmarit ca pe coborare, barbia sa fie plasata in piept, iar pe ridicare spre inainte, pentru a evita ameteala;
• % pentru musculatura coapselor: din stand cu bara pe umeri, trunchiul drept, pieptul in extensie, spatele cambrat, cu zona lombara puternic tensionata; coboara cu bara pe spate, flexand picioarele pana cand coapsele ajung paralele cu podeaua si revenire; s-a urmarit ca genunchii sa se deplaseze pe directia varfurilor picioarelor.
• Probele de mai sus, coroborate cu masuratorile antropometrice, au permis impartirea studentilor in doua grupe valorice.

Grupa B – este alcatuita din studenti cu o dezvoltare fizica corespunzatoare varstei, dar cu indici de dezvoltare a fortei sub nivelul dezvoltarii lor somatice.

Studentii din grupa A au continuat programul de pregatire stabilit anterior experimentului (3 antrenamente pe saptamana). Implicarea noastra a fost minima, ea rezumandu-se la corectarea executiei unor exercitii (corectarea prizelor sau a modului de succesiune a exercitiilor).

Studentii din grupa B au efectuat in medie trei antrenamente pe saptamana. In primele doua saptamani antrenamentul s-a axat pe exercitii libere (flotari, genuflexiuni, alergare usoara etc.), pentru a pregati corpul pentru noul tip de efort si anume efortul cu ingreuieri.

Exercitiile utilizate in aceasta perioada de acomodare au fost efectuate in special cu greutatea propriului corp, urmand ca treptat sa introducem exercitii cu greutati.

Incepand cu a treia saptamana, alaturi de exercitiile cu greutatea propriului corp, am trecut la antrenamentul cu greutati. Totodata, am repartizat pe zile grupele musculare vizate:

Luni: muschii pectorali, muschii bicepsi brahiali;

Miercuri: muschii dorsalul mare,deltoizi si tricepsi;

Vineri: muschii abdominali si ai coapsei.

Greutatile utilizate au fost la inceput usoare (30%–40% din posibilitati) acestea permitand executantului sa efectueze 15–20 repetari intr-o serie. S-au executat 2-3 serii pentru fiecare exercitiu. Din saptamana a sasea, am trecut la sporirea incarcaturilor cu pana la 10%–15% fata de perioada precedenta, mentinand constant numarul de exercitii si seturi (2-3 serii x 15-20 repetari).

In cadrul primei luni de antrenament am urmarit in special corectitudinea executiei exercitiilor, precum si adaptarea respiratiei la efortul depus. Din cea de-a noua saptamana de antrenament am trecut la sporirea numarului de exercitii pentru fiecare grupa musculara, mentinand constant nivelul incarcaturilor, al seriilor si al repetarilor.

Incepand cu a douasprezecea saptamana am constatat o adaptare a organismului la efortul depus, fapt ce m-a determinat sa sporesc incarcaturile cu pana la 25% fata de perioada precedenta, reducand numarul repetarilor de la 15–20 la 8–10 repetari, numarul de serii ramanand neschimbat (2–3). Aceasta formula de antrenament am utilizat-o pana la sfarsitul semestrului.

In cadrul acestei perioade am constatat la subiecti un vizibil progres in ceea ce priveste definirea musculara si un tonus muscular crescut.

Daca in prima luna studentul a invatat sa execute corect miscarea, in cea de a doua si a treia luna de antrenament preocuparea lui s-a axat pe concentrarea atentiei din timpul executiei. Totodata au inceput sa simta „gustul progresului", lucru foarte important in obtinerea unor rezultate superioare.

• Pe perioada vacantei de iarna si a sesiunii de examene, numarul de antrenamente s-a redus la 1-2 pe saptamana, fapt ce nu mi-a permis sa trec la o noua dozare a efortului si la o schimbare a schitei de antrenament.

Aplicarea principiului repetarilor fortate a dus la obtinerea progresului scontat, nepermitand totodata organismului sa se obisnuiasca cu un anumit tip de antrenament si cu un anumit numar de repetari.

Incepand cu cea de a opta saptamana am trecut la cresterea incarcaturilor cu 10%–15%, numarul de serii si de repetari ramanand acelasi. Pentru a evita o eventuala stagnare, am mers pe principiul confuziei musculare, schimband unele exercitii sau ordinea de desfasurare a acestora.

In ultima etapa de pregatire am utilizat incarcaturi mijlocii (50%–60%) si mari (80%–100%) precum si o marire a numarului de serii de la trei la cinci, diminuand numarul de repetari de la 8–10 la 6–8. In cadrul acestei faze am folosit si principiul „arselor". Arsele sunt repetari partiale, efectuate la finalul unui set. Se duce setul pana la epuizare, apoi de exemplu, in cazul flexiilor de tip Scott, se lasa putin bara si se fac repetari partiale numai pe partea superioara a miscarii. Aceste miscari partiale asigura o excelenta irigare a muschiului cu sange, reusind astfel sa marim atat volumul, prin sporirea numarului de serii, cat si intensitatea, prin modificarea tempoului de lucru.

La sfarsitul semestrului al doilea am reluat probele de control de la inceputul experimentului, majoritatea studentilor obtinand rezultate superioare.

Interpretarea rezultatelor

In cazul masuratorilor antropometrice, la grupa B s-au inregistrat progrese in special la muschiul biceps stang, cu o crestere de 2,25cm (8,1%) fata de valoarea initiala si la biceps drept, cu 2,35 cm mai mult (8,37%). De asemenea, la biceps drept in flexie, cresterea a fost de 2,325cm (7,57%), iar la biceps stang in flexie de 2,225cm (7,25%). Pentru celelalte masuratori antropometrice cresterile au fost sub 4%. In toate cazurile, mai putin talia, rezultatele obtinute la testarea finala sunt semnificative, fapt confirmat prin aplicarea testului Student la grupa B. Coeficientul de variabilitate se situeaza sub 15%, ceea ce arata o omogenitate buna a grupei cercetate. De asemenea, eroarea medie a mediei aritmetice are valori sub 3%, motiv pentru care media poate fi luata in consideratie.

Analizand rezultatele la probele de control, am constatat urmatoarele:

• % pentru muschii pectorali: diferenta la grupa B, intre testarea finala si cea initiala este de 14,75kg, rata de progres fiind de 40,68%; la grupa A aceasta diferenta este de 5 kg (6,21%); se observa ca la testarea finala valorile dintre cele doua grupe s-au apropiat, diferenta dintre ele fiind la final de 34,5kg fata de 44,25kg la testarea initiala;
• % pentru muschii bicepsi brahiali: la grupa B, diferenta constatata este de 10,5kg (53,16%), iar la grupa A 0,15 kg ( 0,32%); de asemenea, diferenta dintre ecle doua grupe s-a redus de la 25,95kg la 15,6kg;
• % pentru muschii tricepsi: diferenta la grupa B, intre testarea finala si cea initiala este de 6,75kg, rata de progres fiind de 33,33%; la grupa A aceasta diferenta este de 0,6kg (1,74%); se observa ca la testarea finala valorile dintre cele doua grupe s-au apropiat, diferenta dintre ele fiind de 7,9kg la final fata de 14,05kg initial;
• % pentru musculatura spatelui: la grupa B progresul a fost de 5,7kg (102,7%), iar la grupa A de 2,08kg, (5,91%); intre cele doua grupe, diferenta la testarea finala s-a redus de la 29,62kg initial la 26kg in final;
• % pentru musculatura abdominala: grupa B a inregistrat un progres de 13,6kg (79,53%), iar grupa A 10,3kg (14,67%); diferenta la testarea finala a scazut la 49,8kg fata de testarea initiala (53,1kg);
• % pentru musculatura coapselor: la grupa B, diferenta constatata este de 10,5kg (53,16%), iar la grupa A de 0,13kg (0,16%); de asemenea, diferenta dintre cele doua grupe s-a redus de la 40,61kg la 29,49kg.

Masuratori antropometrice (cm)	Testarea initiala	Testarea finala	Tfinala - Tinitiala	(Tfin-Tini)/Tini*100 (%)
Perim. toracic in repaus	90,35	91,325	0,975	1,07
Biceps stang	27,675	30	2,325	8,4
Biceps stang in flexie	30,7	33,025	2,325	7,57
Biceps drept	28,05	30,4	2,35	8,37
Biceps drept in flexie	30,65	32,875	2,225	7,25
Coapsa dreapta	51,975	53,2	1,225	2,35
Coapsa stanga	51,725	52,95	1,225	2,36
Gamba dreapta	38,03	39,23	1,2	3,15
Gamba stanga	38	39,13	1,15	3,02
Talia	180,15	180,15	0	0
Greutatea corporala (kg)	73	75,1	2,1	2,87

Probe forta	Testarea initiala	Testarea finala	Tfinala - Tinitiala	(Tfin-Tini)/Tini*100 (%)
Piept (kg)	36,25	51	14,75	40,68
Bicepsi (kg)	19,75	30,25	10,5	53,16
Tricepsi (kg)	20,25	27	6,75	33,33
Spate (nr. rep.)	5,55	11,25	5,7	102,7
Abdomen (nr.rep.)	17,1	30,7	13,6	79,53
Coapse (kg)	40	51,25	11,25	28,12

	Grupa A		Grupa B
	Testarea initiala	Testarea finala	Testarea initiala	Testarea finala	Ainitial - B initial	Afinal - B final
Piept (kg)	80,5	85,5	36,25	51	44,25	34,5
Bicepsi (kg)	45,7	45,85	19,75	30,25	25,95	15,6
Tricepsi (kg)	34,3	34,9	20,25	27	14,05	7,9
Spate (nr. rep.)	35,17	37,25	5,55	11,25	29,62	26
Abdomen (nr.rep.)	70,2	80,5	17,1	30,7	53,1	49,8
Coapse (kg)	80,61	80,74	40	51,25	40,61	29,49

Concluzii

In urma interpretarii rezultatelor obtinute putem concluziona urmatoarele:

• % la nivelul grupei de experiment (B) s-a constatat o crestere semnificativa a indicilor de dezvoltare a fortei grupelor musculare testate, datorita programului de pregatire aplicat;
• % grupa A inregistreaza, de asemenea, un progres, dar nesemnificativ, in toate cazurile deoareece, la valori mai mari ale performantelor, progresul este mai mic;
• % studentii grupei B s-au acomodat rapid la efortul cu greutati; si-au insusit noi tehnici si au aplicat diferite principii de antrenament;
• % antrenamentul de forta, pe langa efectele benefice asupra organismului, contribuie la dezvoltarea unor calitati si trasaturi moral-volitive;
• % ca viitori medici, studentii au inteles ca practicarea sistematica a exercitiilor fizice conduce la mentinerea unei stari bune de sanatate si la o dezvoltare fizica armonioasa a organismului.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

[1] Baroga, L., Forta in sportul de performanta, Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1980.

[2] Caravano, P., Pratique de la culture physique et de la musculation, Paris, Edit. Vigot, 1993.

[3] Cataneanu, S., Cojocaru, N., Cernaianu, S., Craiova, Educatie fizica si antrenament sportiv, Edit. Sitech, 2001.

[4] Weider, B., Muscle and fitness, USA, 1999.

ABSTRACT

STUDY REGARDING THE DEVELOPMENT OF THE MAIN MUSCULAR GROUPS FORCE AT THE STUDENTS FROM THE MEDICINE FACULTY

Notwithstanding the efforts made by an ever-increasing number of students at the fitness clubs, the results obtained by them are mostly inferior to the expectations. Some students practicing this activity don't succeed in accumulating the muscular mass, others complain about muscle and joint pains appeared during the execution of the exercises and others don't manage to get rid of the weight excess. By analyzing the students' problems, we concluded that the knowledge level regarding the muscular force development is either summary or it is not applied in a logical succession. This paper proposes the efficient evaluation of the methodical means and proceedings used by the students and their guidance for the correct practicing of the physical exercises specific for the growth of the muscular mass and the improvement of the muscular force. As future physicians, the students understood that the systematic practice of the physical exercise leads to keeping a good health condition and to the harmonious physical development of the organism.