
STUDIUL ATITUDINILOR SI INTERESELOR FEMININE PRIVIND PRACTICAREA ACTIVITATILOR FIZICE ORGANIZATE SI A CELOR SPORTIV-RECREATIVE
Elena FIREA, Florentina TONITA, Stefan TOMA*
Aurelia SUCIU, Mihaela PINTILII**
*Universitatea Ecologica, Bucuresti
**Federatia Romana Sportul pentru Toti
1. Consideratii introductive
Numerosi cercetatori au fost interesati de aportul exercitiilor fizice la reusita profesionala, la echilibrul general si la sanatate. Nagyova (1990) a studiat grupe de femei si a constatat ca cele care practica in mod regulat o activitate fizica oarecare sunt de parere ca aceasta le ajuta in munca, contribuie la echilibrul si la sanatatea lor, in timp ce femeile care nu practica nici un fel de exercitiu fizic recunosc ca acesta le-ar ajuta in munca si ar fi un plus pentru sanatatea lor.
Digel (1985) si-a indreptat atentia asupra sportului practicat in cluburi. El a ajuns la concluzia ca in cluburile sportive contactele devin mai frecvente, se stabilesc noi relatii, capacitatea de comunicare se imbunatateste.
Sutherland & Cooper (1990) au studiat raportul intre forma fizica, pe de o parte, si absenteism, fluctuatiile de personal si angajarea in munca, pe de alta parte. Conform studiului lor, intr-o perioada de zece luni, numai 1,5% dintre salariatii care practicau o activitate fizica au parasit intreprinderea, in timp ce 15% dintre salariatii care nu practicau deloc activitatile fizice au plecat in aceeasi perioada de timp.
Kirkcaldy & Shepard (1990) au studiat incidentele terapeutice ale activitatii fizice regulate in cadrul unui program aplicat la o comunitate de marime medie. Ei au constatat modificari ale imaginii propriului corp, precum si efecte de ordin social in ceea ce priveste activitatea de grup. Progresele au fost mai putin directe, insa ele au fost de departe mult superioare oricaror consecinte nocive eventuale.
Pentru Tucker (1990), o buna forma fizica este de natura sa reduca sensibil riscul "caderilor" psihice, atat la femei, cat si la barbati. Practicarea regulata a unei activitati fizice intensifica activitatea mecanismelor emotionale, intr-o maniera in care factorii de stress sunt mai bine tolerati. Acest fapt exercita o influenta favorabila asupra contactelor sociale.
Sonstroem (1984), intr-un articol despre activitatea fizica si stima de sine (auto-stima), formuleaza cateva consideratii: este util in mod special indivilor ezitanti, timizi, putin ambitiosi sa aiba posibilitatea, gratie practicarii unei activitati fizice sau a unui sport, sa intalneasca alte persoane, sa invete sa le cunoasca, sa comunice intr-un mediu in care auto-stima scazuta (care se exprima la lucru sau la scoala) nu joaca un rol important deoarece aceasta le poate favoriza o imbogatire a conceptiei despre ei insisi si le poate facilita contactele sociale.
2. sarcinile, obiectivele si ipotezele de cercetare
2.2. Ipoteze
1. Ce categorie de varsta din populatia feminina supusa studiului are inclus, in bugetul sau zilnic de timp liber, practicarea unui anumit tip de activitate fizica, in cadru organizat?
2. In ce masura practicarea unui anumit tip de activitate fizica este, pentru subiectii cercetarii, un mod de petrecere placuta a timpului liber sau o necesitate?
3. Este o categorie de varsta dominanta din esantionul de populatie feminina studiat, care practica un anumit tip de activitate fizica?
4. Care este starea de sanatate a populatiei feminine, supuse cercetarii?
5. In ce masura supraponderalitatea este o cauza care determina un mare numar dintre subiectii supusi anchetei, sa frecventeze un centru specializat de mentinere a conditiei fizice?
6. Factorul material este un impediment major pentru majoritatea populatiei feminine supuse cercetarii, in frecventarea unui centru specializat?
7. In ce masura cadrul organizat de practicare a exercitiului fizic poate fi un factor care sa conduca la omogenizarea relatiilor interumane?
8. Se constientizeaza faptul ca exercitiul fizic este practicat pentru mentinerea starii de sanatate sau acesta este practicat doar pentru a fi in concordanta cu tendintele unei anumite laturi a societatii actuale?
2.3. Subiectii
esantionul de populatie pe care a fost efectuat studiul cuprinde un numar de 90 de femei din municipiul Bucuresti, care practica exercitii fizice in cadrul centrelor specializate.
2.4. Metodele si tehnicile utilizate in cercetarea concreta sunt ancheta (chestionarul, interviul) si fisa medicala.
3. Rezultate si concluzii generale
Rezultatele obtinute prin efectuarea acestui studiu ne permit sa afirmam urmatoarele:
- Sportul si activitatea fizica ofera o ocazie exceptionala de a intalni alte persoane si de a comunica cu ele, de a juca diferite roluri, de a dobandi anumite competente sociale (precum toleranta, respectul pentru celalalt), de a accepta diverse atitudini in raport cu activitatea aflata in discutie (ceea ce favorizeaza dezvoltarea personalitatii), de a experimenta emotii care nu sunt atat de usor de cunoscut in alte domenii ale existentei, de a accepta obiectivul fixat de echipa (si de a-l exprima prin cooperare, coeziune etc.), toate acestea nefiind decat unele dintre cele mai generale procese declansate de practicarea exercitiului fizic.
- Cum orice tip de sport si de activitate fizica intereseaza unitatea corpului cu spiritul, este necesar sa luam in considerare si problemele care ating dezvoltarea personalitatii. Astfel, exista suficiente elemente care atesta efectul pozitiv al activitatii fizice asupra imaginii de sine, auto-stimei, anxietatii, depresiei, asupra tensiunii si stress-ului, increderii in sine, energiei, eficientei si starii de bine general.
REFERINTE BIBLIOGRAFICE:
[1] Dragan, I., Demeter, A., Sport si sanatate, Bucuresti, Ed. Sport – Turism, 1990.
[2] Dragan, I., Medicina sportiva aplicata, Bucuresti, EDITIS, 1994.
[3] Dumitru, Gh., Sanatate prin sport pe intelesul fiecaruia, Bucuresti, Federatia Romana Sportul pentru Toti, 1997.
[4] Sharkey, B.J., Fitnnes and Health, Human Kinetics, 1997.
[5] Suciu, A., Dumitru, Gh., Ghid pentru sanatate si conditie fizica, Bucuresti, Federatia Romana Sportul pentru Toti.
[6] Thomas, J.R., Nelson, J.K., Metodologia cercetarii in activitatea fizica, Bucuresti, vol. II, C.C.P.S., S.D.P., 386/389, 1997.
[7] Vuori, I., Fentem, p., Svoboda, B., Patriksson, G., Andreff, W., Weber, W., Le rôle du sport dans la société. Santé, socialisation, économie. Strasbourg, Les édition du Conseil de l'Europe, 1995.
ABSTRACT
STUDY OF THE FEMININE ATTITUDES AND INTERESTS IN PRACTICING THE PHYSICAL AND SPORTIVE RECREATIONAL ACTIVITIES
The present study wants to plead for the idea of the sports for all, of the sports activities practiced in health purpose, especially among women, who very often let themselves, as seen from all the points of view, take the back seat. The feminine population taken as subjects of the study numbered 90 women living in the city of Bucharest, women who practice physical activities within specialized aerobic and fitness clubs. The results obtained at the end of this study allow us to state that sports and physical activity offer any person an exceptional occasion of making the acquaintance of and communicating with other fellows, of accepting the diverse attitudes that support the development and education of personality, team spirit. It also offers those who practice sports a new dimension to the idea of practicing sport in health purpose. As any kind of sport and physical activity involves unity between body and soul, there are sufficient elements that give evidence of the positive influence the physical activity has upon the individual at all the levels.