INVATAREA SI CONSOLIDAREA, PRIN JOC, A PROCEDEELOR TEHNICE DIN HANDBAL, IN INVATAMANTUL PRIMAR

  Aurora DUMITRESCU, Sergiu CATANEANU

Facultatea de Educatie Fizica si Sport, Craiova

Introducere

Jocul de handbal este o imbinare armonioasa intre miscarile naturale (alergarile, aruncarile si sariturile) pe de o parte si deprinderile motrice specifice (simple si atractive) pe de alta parte. Totodata, jocul se desfasoara pe un fond de solicitari psihice intense care au un pronuntat caracter educativ si formativ. Din aceste motive, handbalul este considerat un important mijloc al educatiei fizice ce contribuie pozitiv la rezolvarea sarcinilor acesteia. Se poate spune ca hndbalul este atletism cu mingea . Handbalul este totodata un joc ce se practica foarte mult in scoli pentru ca este accesibil si fetelor si baietilor si in acelasi timp, necesita putine amenajari si dotari materiale.

 Lucrarea de fata isi gaseste actualitatea in dorinta de a invata elevii de clasa a IV-a jocul de handbal direct la doua porti fara a se insusi separat fiecare procedeu tehnic. Trebuie mentionat faptul ca in programa de clasa a IV - a este prevazut minihandbalul, bineinteles acesta invatindu-se prin actionarea separat asupra fiecarui procedeu tehnic in parte, introdus apoi in cadrul jocului. La aceasta varsta, copiii sunt vioi, plini de energie, ceea ce a condus la ideea ca este mult mai atractiv pentru ei sa-si insuseasca procedeele tehnice specifice jocului de handbal direct prin joc, decat prin organizarea pe grupe de lucru, actionind separat pentru fiecare procedeu tehnic in parte.

Ipoteza cercetarii

Este mai eficienta si mai atractiva insusirea procedeelor tehnice prin joc bilateral de handbal, concomitent cu dezvoltarea calitatilor motrice specifice decat insusirea separata a acestora?

 Prin calitati motrice specifice am inteles:

¨ viteza sub toate formele de manifestare;

¨ forta specifica de aruncare la poarta si forta necesara executarii cu eficienta a tuturor miscarilor specifice in atac si in aparare;

¨ indemanarea: ambidextrie, orientare in spatiu, precizie in aruncare.

 Scopul cercetarii este de a demonstra ca exista posibilitatea de a-i invata pe elevii de clasa a IV - a direct jocul de handbal la doua porti, fara a actiona separat pentru fiecare procedeu tehnic in parte, in conditiile materiale existente in scolile generale.

 Sarcinile cercetarii:

¨ selectionarea celor mai eficiente si totodata celor mai simple mijloace pentru elevii clasei a IV - a, pentru a intelege jocul de handbal mai intai, si apoi pentru a-l practica;

¨ formarea unui fond de cunostinte, deprinderi si priceperi motrice care poate fi aplicat in conditii cat mai variate;

¨ dezvoltarea proceselor de cunoastere: analiza, viteza de a lua decizii, imaginatia creatoare etc.;

¨ dezvoltarea calitatilor morale si de vointa cum ar fi: spiritul de echipa, responsabilitate pentru activitatea individuala subordonata intereselor colective, combativitate, daruire, competivitate etc. .

 Organizarea cercetarii

 Cercetarea s-a efectuat pe parcursul anului scolar 1999 - 2000, dar numai in perioada favorabila lucrului in aer liber, conditiile de lucru in care s-a desfasurat experimentul fiind medii.

Ceea ce trebuia realizat erau urmatoarele:

¨ copiii trebuiau sa stie ca, dupa pierderea mingii, trebuie sa se replieze la semicercul propriu fara sa-l calce si sa astepte atacul advers, cu bratele sus, deplasandu-se lateral stanga-dreapta;

¨ dupa consumarea atacului celorlalti, ei vor repune mingea in joc si vor trece din aparare in atac prin pase cat mai rapide incercand sa-i surprinda pe aparatori nerepliati sau isi vor creea o situatie convenabila de aruncare la poarta, in cazul in care ceilalti s-au repliat.

 In elaborarea cercetarii am parcurs etapele:

1) - am studiat programa scolara pentru invatamantul primar;

2)- am purtat discutii cu elevii privind scopul acstei cercetari;

3) - tinand cont si de recomandarea profesorului de specialitate, am stabilit clasa experiment si clasa de control;

4) - am alcatuit mijloacele de pregatire si am planificat cercetarea;

5) - am dat testarile initiale si am efectuat masuratorile initiale la ambele clase;

6) - am inceput lucrul efectiv cu clasa experiment;

7) - am dat testarile intermediare;

8) - am continuat lucrul cu clasa experiment;

9) - am dat testarile finale si am efectuat masuratorile finale;

10) - am interpretat rezultatele probelor de control si am formulat concluziile.

Testarile (initiale si finale) enumerate anterior au cuprins urmatoarele probe:

1) - alergarea de viteza pe 25m, cu start din picioare;

2) - aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta;

3) - dribling printre jaloane pe 15m (dus-intors) - contracronometru;

4) - saritura in lungime de pe loc.

Organizarea colectivului de elevi ai clasei a IV - a (experimentala), a carei componenta era de 28 de elevi, am efectuat-o astfel:

1) - am impartit colectivul in patru echipe a cate sapte jucatori fiecare, nediferentiati pe sexe;

2) - am folosit sistemul de desfasurare a jocului: echipa unu cu trei si echipa doi cu patru, iar dupa cate o repriza, au jucat echipele invinse intre ele si echipele invingatoare intre ele.

Terenul a avut urmatoarele dimensiuni: lungime - 25m si latime -10m;

3) - dupa un timp, cand elevii au invatat jocul cat de cat si au ajuns sa cunoasca posibilitatile de a juca ale fiecaruia, am stabilit patru capitani de echipa ce si-au ales singuri coechipierii. Sistemul de desfasurare a jocului a fost cel anterior.

4) - datorita particularitatilor varstei de 10 -11 ani si pentru a putea urmari toti elevii, am decis ca echipele care nu jucau sa stea pe lungimile terenului si sa urmareasca jocul celorlalti; astfel erau atenti si la explicatiile ce se dadeau, punindu-li-se chiar intrebari despre greselile ce se iveau in cadrul desfasurarii jocului celorlalti.

Referitor la lucrul efectiv cu clasa experiment, acesta s-a desfasurat astfel:

¨ in partea introductiva s-a lucrat dupa metodele clasice;

¨ in partea fundamentala s-a pus accent pe dezvoltarea calitatilor motrice de baza, prin exercitii si jocuri de miscare, si anume: viteza sau indemanarea, plasandu-le la inceputul lectiei inaintea jocului de handbal, si forta sau rezistenta dupa acesta. In fiecare lectie, jocul de handbal avea doua teme de joc pe care elevii trebuiau sa le indeplineasca, astfel ei pierzand posesia mingii sau anulandu-li-se golurile inscrise prin alte procedee tehnice decat prin cele impuse; dupa 2-4 lectii se schimbau temele;

¨ in partea de incheiere s-au folosit metodele clasice.

La inceputul experimentului elevii au fost lasati sa joace,spunandu-li-se doar faptul ca ei trebuiau sa dea gol la poarta adversa,fara sa calce semicercul, apoi sa se retraga la semicercul propriu si sa incerce sa-i impiedice pe adversari sa le dea gol. Pe parcurs li s-au explicat principalele reguli de joc si notiunile de regulament, apoi treptat s-au introdus temele de joc, dintre care exemplificam : replierea, pozitia fundamentala in atac si in aparare, pasa cu o mana de deasupra umarului, aruncarea la poarta cu pasi adaugati cu o mana de deasupra umarului, replierea, driblingul multiplu, etc.

In elaborarea cercetarii, pe langa metodele experimentale folosite, am utilizat si urmatoarele metode de cercetare: studierea documentelor de specialitate, convorbirea, observatia, experimentul, metoda statistica si reprezentarea grafica.

• Interpretarea rezultatelor

Alergare de viteza pe 25m - diferenta intre testarea finala si cea initiala la grupa de experiment este de 0,19s (rata de progres este de 3,8%). La grupa de control aceasta diferenta este de 0,06s (rata de progres este de 1,17%). Diferenta la testarea finala, intre cele doua grupe este de 0,29s, grupa de experiment fiind cu 5,74% mai buna decat grupa de control.

Aruncarea mingii de oina de pe loc - diferenta intre testarea finala si cea initiala la grupa de experiment este de 2,95m (rata de progres este de 23,46%). La grupa de control aceasta diferenta este de 2,34m (rata de progres este de 20,91%). Diferenta la testarea finala, intre cele doua grupe este de 1,99m, grupa de experiment fiind cu 14,7% mai bua decat grupa de control.

Dribling printre jaloane - diferenta intre testarea finala si cea initiala la grupa de experiment este de 0,75s (rata de progres este de 11,3%). La grupa de control aceasta diferenta este de 0,26s (rata de progres este de 3,64%). Diferenta la testarea finala, intre cele doua grupe este de 1s, grupa de experiment fiind u 14,53% mai buna decat grupa de control.

Saritura in lungime de pe loc - diferenta intre testarea finala si cea initiala la grupa de experiment este de 7cm (rata de progres este de 4,72%). La grupa de control aceasta diferenta este de 4cm (rata de progres este de 2,85%). Diferenta la testarea finala, intre cele doua grupe este de 11cm, grupa de experiment fiind cu 7,63% mai buna decat grupa de control.

Concluzii

Pe baza interpretarii rezultatelor putem concluziona urmatoarele:

1. in urma experimentului s-a constatat, la nivelul clasei experimentale, o crestere a gradului de insusire a procedeelor tehnice specifice handbalului prin joc, fata de clasa de control, la care activitatea s-a desfasurat dupa regulile clasice;

2. la sfarsitul experimentului se constata (argumentand prin calcule) o crestere a omogenitatii colectivului clasei experimentale, din punct de vedere al consolidarii deprinderilor motrice specifice, prin joc bilateral;

3. desi n-au constituit obiectul experimentului, indicii de dezvoltare a calitatilor motrice s-au imbunatatit la nivelul clasei de experiment fata de cei de la clasa de control; astfel:

- in cazul fortei evolutia performantelor la proba de aruncare a mingii de oina la distanta de pe loc si la saritura in lungime de pe loc, a marcat o crestere substantiala;

- in cazul vitezei, la probe de alergare de viteza pe 25m, nu s-au constatat cresteri substantiale ale performantelor, acest lucru datorandu-se faptului ca in jocul de handbal alergarile in tempou maxim se efectueaza pe distante relativ scurte (10-15m deoarece la acest experiment terenul a avut 30m lungime si 10m latime in raport cu particularitatile varstei respective);

• 4. se poate aprecia cu argumente ca introducerea jocului de handbal la doua porti, la clasa a IV-a si-a dovedit eficacitatea atat la nivelul dezvoltarii calitatilor motrice, cat mai ales in gradul de insusire a deprinderilor motrice specifice handbalului, la clasa de experiment.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

[1] Cataneanu, S., Metodica predarii educatiei fizice si sportive in invatamantul preuniversitar, Craiova, Ed. Sitech, 1998

[2] Cirstea, Gh., Educatie fizica - Teoria si bazele metodicii, Bucuresti, A.N.E.F.S., 1997

[3] Colibaba-Evulet, D., Bota, I., Jocuri Sportive, teorie si metodica, Bucuresti, Editura Aldin, 1998

[4] Ghermanescu, I.K. – Teoria si metodica handbalului, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1983

[5] Mitra, Gh., Mogos, Al., Metodica educatiei fizice scolare, Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1980

[6] Programe scolare pentru invatamantul primar, Bucuresti, 1998

[7] Scarlat, E., Lectia de educatie fizica-metode si mijloace, Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1981

ABSTRACT

LEARNING AND STRENGTHENING THROUGH PLAY OF THE TECHNICAL METHODS IN HANDBALL IN THE ELEMENTARY SCHOOL

 A very important argument for the papers elaboration was represented by the observation, made during the practice performed on a secondary school in Craiova, that some pupils in the fourth grade develop their activity with a specialized teacher presenting a high homogenization of the collective.The aim of this paper is to verify whether these pupils are able to learn the handball technical methods directly trough the game together with the development of the basic and specific of this sport. The material conditions had a medium level and the period favorable to this experiment is performed outdoors. Based on the analysis of the results of this research it can be proved using strong arguments that the introduction of the bilateral game in the fourth grade will be efficient both for the quality development and especially for the assimilation of the principal technical methods specific to this game together with a collective homogenization increase