O modalitate DE OPTIMIZARE A PROCESULUI INSTRUCTIV EDUCATIV LA NIVEL GIMNAZIAL PRIN APLICAREA METODOLOGIEI CU ORIENTARE SPRE EFECTE SUMATIV–CUMULATIVE

Marcela DRAGOMIR

Facultatea de Educatie Fizica si Sport, Craiova

 In cadrul cercetarii de fata a fost abordata problema optimizarii instructiv-educative a disciplinei „Educatie Fizica" gimnaziala, orientata spre elaborarea sistemului integrativ al lectiilor, bazate pe efecte cumulative ale antrenamentului fizic cu structurile ciclice de diferite nivele ierarhice.

In rezultatul examinarii teoretice a problemei, a analizei si generalizarii experientei inaintate, a sondajului sociologic, a testarilor, a observatiilor pedagogice, a sistematizarii, a proiectarilor si a modelarilor pedagogice a fost determinat continutul optim al conceptului educational al programei analitice alternative de educatie fizica, elaborata in baza tehnologiilor didactice adecvate, a mijloacelor atletismului si jocurilor dinamice, care vizeaza intensificarea procesului de instruire prin respectarea stricta a principiilor cardinale ale antrenamentului fizic: sistematizare, ciclicitate si continuitate.

Rezultatele experimentului pedagogic formativ desfasurat ne permite sa mentionam eficacitatea programei si a elaborarilor metodice aplicate de noi.

Actualitatea

Determinarea factorilor si crearea conditiilor pentru formarea personalitatii umane, care sa imbine in sine idealul fizic si spiritual, se prezinta ca o problema de mare importanta si o stricta actualitate pentru invatamantul scolar contemporan.

O importanta majora in procesul formarii si educarii elevilor in invatamantul preuniversitar, si indeosebi a celor de varsta gimnaziala – varsta cea mai complexa din diferite puncte de vedere –, o are educatia fizica, disciplina care, prin continutul ei specific si prin capacitatea de influentare multilaterala, contribuie, adesea intr-o masura hotaratoare, la punerea in valoare si dezvoltarea armonioasa a capacitatilor psihomotrice si a aptitudinilor de autoformare, autocunoastere, autoevaluare si a orientarii valorice a personalitatii.

Necesitatea sporirii nivelului de eficacitate a procesului instructiv-educativ al disciplinei „Educatie fizica" la elevii din clasele ciclului gimnazial, precum si lipsa studiilor privind intensificarea acestuia,prin aplicarea metodologiei cu orientare spre efecte sumativ-cumulative ale lectiilor de antrenament fizic, a devenit factor principal de actualizare a acestei cercetari.

Ipoteza cercetarii

S-a presupus ca elaborarea si utilizarea programei analitice de educatie fizica pentru ciclul gimnazial – programa „construita" in baza efectelor cumulative ale lectiilor de antrenament fizic si sistematizarea lor in structurile ierarhice ciclice in cadrul procesului instructiv-educativ de macrostructura anuala – va contribui la eficientizarea pregatirii psihomotrice a elevilor.

Sarcinile cercetarii

1. Studierea teoriei si practicii continutului procesului instructiv-educativ al educatiei fizice scolare, la nivel gimnazial, in vederea eficientizarii lui;

2. Aprecierea eficacitatii procesului instructiv-educativ al disciplinei „Educatie fizica" la nivel gimnazial, privind pregatirea psihomotrica a elevilor;

3. Stabilirea tematicii continutului si structurii optime a procesului instructiv-educativ al disciplinei „Educatie fizica", la nivel gimnazial, sub aspectul efectelor cumulative ale lectiilor de antrenament fizic si ale sistemelor structurale ierarhice ciclice, in cadrul anului de studii;

4. Elaborarea teoretica si abordarea experimentala a metodicii de pregatire psihomotrica a elevilor, actiune bazata pe efectele cumulative ale lectiilor de antrenament fizic cu tematica „Atletism", structurate in ierarhii ciclice in cadrul anului de studii al disciplinei „Educatie fizica" la ciclul gimnazial.

Rezultatele cercetarii prealabile

• In cadrul cercetarii prealabile a fost efectuata analiza teoretica (si generalizarea) a datelor oferite de literatura de specialitate, au fost culese si puse in valoare cat mai multe date despre invatamantul gimnazial (date obtinute prin: studierea documentelor de planificare, analiza rezultatelor observatiilor tematice pedagogice asupra lectiilor, analiza nivelului pregatirii fizice, teoretice si starii functionale a elevilor, studierea chestionarelor de opinie completate de profesori si elevi. Corelarea tuturor informatiilor obtinute ne-au oferit o imagine de ansamblu asupra modului cum se desfasoara activitatea instructiv-educativa la nivelul acestui ciclu de invatamant. De aici a reiesit necesitatea optimizarii modalitatilor de interventie la acest nivel in vederea realizarii obiectivelor actuale ale educatiei fizice in cele mai bune conditii.
• Din analiza nivelului pregatirii fizice teoretice si starii functionale a elevilor cercetati in etapa preliminara am constatat ca acest nivel de pregatire nu corespunde cerintelor profesionale ale unui elev de ciclu gimnazial care in aceasta perioada pune bazele unei pregatiri in domeniu.

Continutul experimentului pedagogic de baza

Cercetarea a avut ca scop perfectionarea procesului instructiv-educativ de educatie fizica din ciclul gimnazial, sub aspectul instruirii elevilor, prin introducerea metodicii de pregatire cu orientare de antrenament fizic (sportiv), construita in baza lectiilor cu efect sumativ.

Una dintre principalele reguli ale principiului sistematizarii decurge tocmai din faptul ca in procesul educatiei fizice sunt inadmisibile intreruperile care duc la pierderea efectului pozitiv al lectiilor si ca, prin urmare, efectul fiecarei lectii urmatoare trebuie, exprimandu-se plastic, sa se suprapuna intr-un anumit mod peste „urmele" lectiei precedente, consolidandu-le si adancindu-le.

Ca rezultat, efectul unui sir de lectii se insumeaza – survine efectul cumulativ al sistemului de lectii, adica restructurarii de adaptare relativ stabile, cu caracter functional si de structura, care constituie baza nivelului de pregatire fizica, de antrenament si a deprinderilor motrice stabile.

Daca dupa o lectie urmeaza o intrerupere prea mare, efectul respectiv se pierde intr-o masura sau alta – survine faza de reductie. In acest caz, nivelul capacitatii de lucru revine primul la valoarea initiala, in timp ce formele de miscari insusite se mentin, de obicei, o vreme mai indelungata.

Conceptul general al metodicii programei de educatie fizica gimnaziala, elaborat de noi, cu orientare spre efectele cumulative (in baza factorului sumativ al fazelor de restabilire relativa si ale celor supercompensatorii ale lectiilor de antrenament fizic), ne-a permis sa respectam integritatea obiectivelor de baza ale disciplinei.

In elaborarea programei formative experimentale ne-am orientat spre urmatoarele variante de intervale care au devenit baza metodologica a lucrarii (fig. 1).

Prima varianta, in care intervalele intre lectii sunt orientate spre stabilizarea priceperilor si deprinderilor insusite, calitatilor fizice si psihomotrice obtinute pe baza fazelor normalizarii relative cu reactia scazuta la volumul anterior de efort fizic (FNR), se asigura prin fazele standarde de lucru (FL) repartizate uniform cate trei in fiecare microciclu saptamanal de antrenament fizic, care conditioneaza starea initiala a capacitatii de lucru (In) la nivelul uneia si aceleiasi constante, la fiecare lectie pe fondul volumului de efort fizic (V) in crestere permanenta (limitele reactiei egale cu In₁) si uniforma. Efectul cumulativ se obtine in rezultatul factorului sumativ al celor trei faze si al intervalului de odihna cu restabilire totala, ce garanteaza crearea fazei supercompensatorie (FSC) pentru faza initiala de lucru a primei lectii din microciclul ulterior (FL₄) pe fondul volumului sporit al capacitatii de lucru, ceea ce asigura marirea esentiala a volumului de efort fizic (V₄).

Fig. 1. Schema generala de alternare-dinamizare a lectiilor de antrenament fizic in cadrul microciclului saptamanal (1) si mezociclului lunar (2) in baza efectelor cumulative si factorului sumativ

A doua varianta: intervale intre microcicluri, orientate spre faza supercompensatorie (FSC), cu sporirea permanenta si uniforma atat a capacitatii de lucru, cat si a volumului de efort fizic, ceea ce asigura desfasurarea lectiilor combinate unde se rezolva obiectivele orientate spre formarea deprinderilor motrice si calitatilor fizice.

Abordarea data este caracteristica si pentru construirea macrociclurilor semestriale ale procesului instructiv-educativ gimnazial, in cadrul caruia factorul sumativ creeaza conditii necesare pentru realizarea principiului dinamizarii treptate a sarcinilor didactice.

Pentru orientare, privind marirea efortului fizic pe saptamani, s-a facut controlul starii initiale a capacitatii de lucru pe fiecare saptamana (prin puls) (fig. 3B), stabilindu-se apoi evolutia pulsului pe mezociclu (luna). Dinamica valorilor medii lunare a frecventei cardiace (pulsometriei) din cadrul macrociclului anual exprima o buna reactivitate sau adaptare la efort (fig. 4).

Pornind de la ideile incluse in programa de educatie fizica, a fost important sa observam ce influente au modalitatile de lucru propuse de noi asupra parametrilor somatici, functionali si motrici in procesul instructiv-educativ. Facand o comparatie intre rezultatele obtinute la etapa initiala cu cele de la etapa finala putem constata ca programa elaborata si modalitatea de aplicare vizand folosirea efectelor sumative ale lectiilor cu orientare de antrenament folosite in cadrul experimentului pedagogic au scos in evidenta faptul ca, la grupa experiment, s-au realizat performante bune la indicatorii functionali si motrici, precum si cei ai pregatirii teoeretice, care au inregistrat un progres semnificativ fata de grupa martor.

Astfel, la parametrii functionali, sporul inregistrat la grupa experiment este de peste trei ori mai mare decat la grupa martor.

In cazul probelor de efort aerob (proba Mazur, proba de putere maxima anaeroba, proba capacitatii vitale, proba vegetativa si a frecventei cardiace), ameliorarea capacitatii de adaptare la efort a fost vizibil mai mare la grupa experiment fata de martor. (Fig. 5, 6, 7, 8).

La parametrii motrici s-au obtinut, de asemenea, cresteri semnificative cu o rata de crestere intre 0,5 si 1,0 la grupa experiment fata de grupa martor.

In cazul probelor de viteza (50 m), de viteza de reactie (bastonul cazator), de viteza de reactie si coordonare (tapping), de indemanare, de coordonare si orientare in spatiu (Matorin), de indemanare si viteza (Naveta), de forta (dinamometrie, tractiuni), de forta in regim de rezistenta, la nivelul musculaturii abdominale, a spatelui (abdomen, spate), de mobilitate, de rezistenta (800 m), ameliorarea rezultatelor a fost evidenta la grupa experiment.

Imbunatatiri evidente ale performantelor grupelor de experiment s-au inregistrat si in probele de testare a fortei si a detentei (saritura in lungime si aruncarea mingii de oina).

In cazul probei teoretice, lucrurile stau intr-un mod asemanator: media notelor grupei de experiment a crescut cu 80,39%, fata de 36,53% din grupa martor.

Rezultatele acestor cercetari ne permit sa afirmam ca modalitatile folosite de noi, privind folosirea efectelor cumulative de antrenament la disciplina educatie fizica in cadrul ciclului gimnazial, ne confirma ideile enuntate, initial, in cercetare.

CONCLUZII

1. In urma studierii si analizei teoriei si practicii procesului instructiv-educativ din cadrul disciplinei „Educatie fizica" scolara si a antrenamentului sportiv, am constatat ca nu se respecta principiul privind frecventa stimulilor (numarul activitatilor motrice – minimum 3 – propuse sub diferite forme de organizare (lectii, sedinte etc.), astfel incat ei sa-si pastreze eficienta, adica sa se suprapuna peste „urmele" de repetare anterioara.

2. Examinarea aspectelor legate de optimizarea procesului instructiv-educativ al activitatii de educatie fizica la nivel gimnazial, cu elemente din antrenamentul sportiv, ne demonstreaza ca acesta poate constitui un factor de intensificare a procesului didactic, de dinamizare a activitatilor instructive a elevilor, contribuind la realizarea scopului principal a invamantului scolar.

3. Din analiza documentelor scolare, a observatiilor pedagogice (110 lectii), a raspunsurilor la chestionarele profesorilor (120) si elevilor (240), s-a constatat ca programa actuala si modalitatile de aplicare folosite au o eficienta scazuta la nivelul elevilor ciclului gimnazial.

4. Aprecierea in etapa preliminara a indicilor privind nivelului pregatirii motrice si a starii functionale a elevilor ce apartin ciclului gimnazial, ne demonstreaza o pregatire insuficienta, cu multe carente, care nu coincide cu modelul optim, fapt ce reiese din analiza rezultatelor masuratorilor si testarilor efectuate asupra esantionului cercetat si a literaturii de specialitate. Cercetarile efectuate preliminar indica un potential motric redus, activitate motrica limitata in regimul zilei si saptamanii de invatamant ceea ce permite constatarea existentei unei legaturi structurale intre factorii care influenteaza asupra activitatii motrice. Se releva, dupa opinia noastra, predominanta factorilor naturali de crestere si dezvoltare a organismului asupra factorilor pedagogici.

5. Abordarea teoretica a problemei, analiza si generalizarea experientei inaintate din domeniu, observatiile pedagogice, sondajul sociologic efectuat in randul profesorilor de educatie fizica din gimnaziu (120 chestionati) si al elevilor (240 chestionati) insumand 30 intrebari si 103 variante de raspunsuri, precum si proiectarile analitice realizate, ne-au permis sa stabilim continuturile, mijloacele, metodele, formele de organizare si de exersare care sa corespunda particularitatilor motrice si structurilor motivationale ale acestora, tehnologia didactica vizand programarea in etape, construita in baza efectelor sumative ale lectiilor si sistematizarea lor in structurile ierarhice ciclice de antrenament sportiv, in scopul cresterii eficientei de pregatire a elevilor. Analiza continutului si modalitatii de pregatire in baza efectelor cumulative de antrenament ne demonstreaza ca acestea pot fi adecvate si planificate in cadrul educatiei fizice gimnaziale, avand la baza principiul sistematizarii si continuitatii procesului de educatie fizica si alternarea optima a eforturilor cu odihna, in sensul de a nu admite intervale excesiv de lungi intre lectiile de pregatire, in vederea crearii conditiilor pentru progresul continuu.

6. Structura si continutul programei de educatie fizica elaborata, precum si modalitatile de lucru propuse si aplicate in experimentul pedagogic realizat de noi in baza efectelor cumulative de antrenament au condus la optimizarea procesului instructiv-educativ, imbunatatind parametrii fizici, motrici si functionali (valorile medii ale grupei experimentale inregistrand un progres semnificativ, cu sporuri de doua ori mai mari la parametrii functionali si cu o rata de crestere intre 0,5 si 1,0 la parametrii motrici).

7. Includerea jocurilor dinamice si a exercitiilor sub forma de joc si intrecere in contextul tematicii programei de educatie fizica gimnaziala, avand la baza factori dinamici, cinematici, structurali si motivationali, au optimizat procesul didactic prin varietatea actiunilor motrice pe care le contin, determinand crearea motivatiei de practicare a exercitiilor fizice si participarea activa a elevilor la activitatile didactice.

8. Cunostintele teoretice de specialitate reflectate in continutul programei, transmise prin intermediul diagramelor, precum si prin alte modalitati utilizate, au exercitat un rol deosebit in constientizarea procesului de practicare a exercitiilor fizice, facand sa creasca substantial atat nivelul cunostintelor teoretice cat si interesul pentru aceasta disciplina (media notelor cunostintelor teoretice a crescut cu peste 3 unitati de la o testare la alta).

9. Experimentul pedagogic a demonstrat eficienta elaborarilor metodice folosite, a mijloacelor si modalitatilor de organizare aplicate in baza efectelor cumulative de antrenament adaptate specificului copiilor de varsta mijlocie. Cresterile sunt evidente in favoarea grupelor experimentale fata de grupele martor la toate categoriile de teste care au vizat dezvoltarea fizica, pregatirea fizica, starea functionala, pregatirea teoretica. Datele prezentate demonstreaza faptul ca folosirea modalitatilor propuse de noi contribuie in mod substantial la sporirea eficientei pregatirii elevilor cuprinsi in ciclul gimnazial de invatamant.

Asadar, rezultatele obtinute experimental au confirmat ipoteza cercetarii.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:

[1] Alexandrescu D., Tatu T., Ardelean T., Atletism, Bucuresti, Didactica si Pedagogica, 1983, p.191-285.

[2] Ardelean T., Predarea atletismului in lectiile de educatie fizica scolara. – Bucuresti, I.E.F.S., 1978, p. 34-36.

[3] Babanski Iu. K., Optimizarea procesului de invatamant, Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 1979, 267 p.

[4] Cirstea, Gh., Teoria si metodica educatiei fizice si sportului, Bucuresti, Universul, 1993, p.144.

[5] Chirita, G., Optimizarea lectiei de educatie fizica, Bucuresti, Ed. Stadion, 1972, p. 248.

[6] Demeter, A. si colab., Fiziologia si biochimia educatiei fizice si sportului, Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1979, p. 313-379.

[7] Dragnea, A. Teoria educatiei fizice si sportului, Bucuresti, Cartea Scolii, 2000, p. 241.

[8] Epuran, M., Psihologia educatiei fizice, Bucuresti, IEFS, vol. III, 1983, p. 163.

[9] Epuran, M. Holdevici, I., Tonita, F., Psihologia sportului de performanta – Teorie si practica, Bucuresti, FEST, 2001.

[10] Girleanu, D., Firea, V., Exercitii si jocuri pentru pregatirea atletilor, Bucuresti, Ed. Stadion, 1974, p. 201.

[11] Matveev L. P., Novicov A. D. Teoria si metodica educatiei fizice, Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1980, p. 600.

[12] Neacsu, I., Metode si tehnici de invatare eficienta., Bucuresti, Ed. Militara, 1990, p. 372.

ABSTRACT

A MODALITY TO OPTIMIZE THE INSTRUCTIVE EDUCATIVE PROCESS AT GYMNASIUM LEVEL BY APPLYING THE METHODOLOGY ORIENTED TOWARDS THE SUMMATIVE CUMULATIVE EFFECTS

As part of the present research, the problem of the optimization of the instructive educative gymnasium discipline „Physical Education" has been approached, oriented towards the elaboration of the integrated system of the lessons, based on the cumulative effects of the physical training with the cyclical structures at various hierarchical levels. By the results of the examination of the problem, the analysis and the generalization of the advanced experience, the sociological polls, tests, pedagogic observations, systematization, pedagogic projections and modelings, the optimal content of the physical education alternative analytic curriculum was determined, curriculum which was elaborated on the basis of the suitable didactic technology, the means of athletics and the dynamic games, aiming at the intensification of the instructive process by the strict observation of the cardinal principles of the physical training: systematization, cyclization, continuity. The results of the implemented pedagogic formative experiment allow us to mention the efficacy of the curriculum and of the methodical elaboration, which we applied.

.