 |
 |
 |
 |
IMAGINEA DE SINE A SPORTIVILOR LUPTATORI (BOXERI)
Mariana DODAN*
Francisc VASTAG**
* I.N.S.S.P.P.H., Bucuresti
**Lotul Olimpic de Box
I. Introducere
Imaginea de sine considerata a fi adevarata "cheie" a personalitatii si comportamentului sportivului de performanta, se descrie ca o structura complexa, o organizare a vietii psihice a sportivului in relatiile cu ceilalti si cu sine.
Nu se poate vorbi despre imaginea de sine, fara a se face referiri la trairile (experienta) sportivului.
Termenul de "structuri psihice" trebuie inteles ca un fel de organizare a vietii psihice interioare a sportivului. Sunt prezente forme de organizare, scheme dinamice care construiesc imaginea de sine. Modelul nu este mecanic si nici cibernetic.
Astfel, orice structura psihica reala se defineste prin organizare, evolutie si finalitate implicand o ierarhie de niveluri ale persoanei.
II. Ipoteza
Apare intrebarea: care sunt aceste structuri psiho-evolutive implicate in construirea imaginii de sine a sportivului de performanta ?
Daca "cheia" personalitatii si comportamentului este imaginea de sine, aceasta inseamna ca modificand imaginea de sine se va modifica si personalitatea si comportamentul.
Imaginea de sine defineste ceea ce sportivul luptator (boxer) poate sau nu poate sa faca. Daca se mareste imaginea de sine atunci se va extinde "zona posibilului". Astfel, dezvoltarea unei imagini de sine adecvate, realiste, pare sa confere sportivului noi aptitudini si, practic, sa transforme esecul in succes.
III. Obiective
1. Imaginea de sine poate sa fie modificata si prin experienta nu doar de intelect. Increderea in sine este o consecinta si a "experimentarii" nu doar a asimilarilor intelectuale. Experimentarea succesului imaginata in amanunt este eficienta pentru imbunatatirea performantei sportive deoarece, sistemul nervos nu sesizeaza diferenta dintre experienta "reala" si experienta "imaginata".
Dezvoltarea increderii in sine poate urma aceasta cale – experimentarea succesului – deoarece "nimic nu reuseste mai bine ca succesul".
2. Construirea unei imagini de sine adecvate implica un proces de lunga durata (aproape toata viata), insa ameliorarea imaginii de sine poate aparea intr-un timp relativ scurt.
Notiunea de "succes" se refera la performantele obtinute de sportivii luptatori (boxeri), definita ca "implinirea satisfacatoare a unui scop vizat".
IV. Subiecti
Grupul de studiu a cuprins 10 sportivi luptatori (boxeri), cu varsta cuprinsa intre 19 si 23 de ani, componenti ai Lotului Olimpic de Box al Romaniei. Conducerea tehnica a lotului apartine antrenorului principal Francisc VASTAG.
V. Metodologie
Metodele folosite in cursul investigatiei au avut in vedere elucidarea aspectelor legate de structurile psihice implicate in construirea imaginii de sine la sportivii luptatori (boxeri) de inalta performanta.
Au fost folosite:
· metoda observatiei (in antrenament si in competitie);
· metoda convorbirii (dirijate, semidirijate, nedirijate, terapeutice);
· metoda anchetei;
· metoda testelor;
· metoda "filmului psihic interior".
VI. Analiza si interpretarea rezultatelor
Imaginea de sine este o structura cheie in obtinerea performantei sportive
In ultimul deceniu au aparut noi teorii si concepte referitoare la "sine". Intelegerea imaginii de sine ar putea insemna diferenta dintre succes si esec si ar putea remodela chiar o cariera gresita.
Imaginea de sine constituie o structura psihica importanta descoperita in secolul al XIX – lea care poate fi uneori vaga si prost definita. Este parerea pe care ne-o facem despre felul cum suntem, creata din propriile convingeri despre noi insine adunate in subconstient din experientele trecute de succes si esec, din felul in care reactioneaza ceilalti fata de noi.
Se poate construi astfel, mental, o imagine despre sine. Atunci cand o idee sau o convingere despre propria persoana intra in acest "film interior psihic" construit despre imaginea de sine, aceasta devine "adevarata" in mod automat. Validitatea ei nu este pusa la indoiala si se actioneaza conform acesteia "ca si cum ar fi fost reala".
Asadar,
· Toate actiunile sportivului, sentimentele, comportamentul – chiar si capacitatile sportivului de performanta – sunt intotdeauna in concordanta cu propria imagine despre sine.
· Imaginea de sine poate fi modificata, ameliorata.
Imaginea despre sine este o "premisa" pe baza careia se construieste intreaga personalitate, comportamentul si chiar o parte din realizari. Astfel, experientele trecute par sa verifice si sa intareasca imaginea despre sine, ajungandu-se la un cerc vicios (in caz de esec, cand in ciuda bunelor intentii si a vointei peroana care se percepe "tip-esec" va gasi invariabil o cale spre esec) din care nu se mai poate iesi.
"Am sa fiu mai calm si mai relaxat pe viitor". PRESCOT LECKZ a conceput personalitatea ca un "sistem de idei" consecvente intre ele. Daca acestea nu par a fi consecvente, ele sunt respinse sau nu sunt respectate. Imaginea despre sine reprezinta astfel baza pe care se construieste intreaga personalitate aflandu-se in centrul sistemului de idei (eul ideal).
Imaginea despre sine inadecvata corespunde identificarii cu greselile si esecurile.Atat in cazul esecurilor cat si in cel al succeselor, factorul determinant il constituie imaginea despre sine adecvata si realista care trebuie acceptata. Trebuie sa fie cunoscute atat punctele tari cat si punctele slabe. Cand imaginea despre sine este sigura si nealterata sportivul se simte "bine" cu incredere in sine functionand optim. Daca ea este amenintata, apare nelinistea, nesiguranta., sportivul devenind ostil si greu de abordat, exprimarea este blocata.
Abordarea aspectelor referitoare la imaginea despre sine a sportivilor de performanta este foarte complexa. Ca in oricare alta dimensiune psihica cei doi poli spre care se poate aluneca atunci cand se doreste pastrarea unei constante a imaginii despre sine sunt:
· rigiditatea – cand sportivul are aceeasi imagine despre sine, care nu se modifica indiferent de situatie (alunecare spre patologic);
· flexibilitate maxima – cand sportivul isi schimba permanent imaginea despre sine (alunecare spre patologic).
rigiditate esec
Normal
(adaptativ) flexibilitate maxima pierderea demnitatii (verticalitatii)
O imagine despre sine constanta trebuie sa realizeze un echilibru intre cei doi poli (extreme psihice) care reprezinta deviatii de la normalul adaptativ, adica diferite grade de consistenta ale imaginii despre sine care sunt modalitati diferite de reactie in functie de situatie.
Astfel, putem aprecia ca:
imaginea de sine, despre propria persoana, trebuie sa fie constanta (aceeasi), cel mult sa varieze foarte putin de la o situatie la alta;
imaginea de sine trebuie pastrata si imbogatita (datorita stimei de sine).
In aprecierea comportamentului unui sportiv luptator (boxer), am deosebit intre:
· propria sa judecata asupra propriului comportament (poate fi subiectiva si poate sa reflecte o imagine despre sine mai cosistenta decat este);
· judecata celor din jur – uneori, pentru acestia, imaginea despre sine a sportivului nu mai este tot atat de consistenta.
La majoritatea sportivilor investigati, imaginea despre sine nu a aparut doar ca o retea de caracteristici – consistenta si structurata logic – ci si ca o retea relativ continua si stabila. Aceasta ne face sa credem ca acea capacitate de anticipare a comportamentului (predictia unui anumit comportament intr-o situatie data) are o doza de incertitudine si probabilitate.
Majoritatea sportivilor luptatori (boxeri) au tendinta de a-si apara imaginea despre sine (constient sau inconstient). Exista insa si tendinta contrara: respingerea imaginii despre sine (autoculpabilitate, autoridiculizare sau autopedepsire). Aceasta tendinta apare atunci cind sportivul a facut erori, a esuat si a ajuns la pierderea (diminuarea) respectului fata de sine. Aceste stari sunt temporare, deoarece tendinta dominanta este de valorizare a propriei persoane si de a se considera la inaltimea valorii. Pentru psihic doar o echilibrare a valorilor este sanatoasa, functionarea lui normala implicand echilibrul intre polii extremi.
Mecanisme de aparare ale imaginii despre sine
Dificultatea de a pastra o imagine despre sine favorabila apare atunci cand sportivul luptator (boxer) trebuie sa depaseasca un esec.
Spre exemplu, atunci cand un sportiv luptator (boxer) esueaza intr-o competitie, are tendinta de a-si apara eul de frustrare. Prima sa reactie este de autojustificare, autoaparare: "as fi castigat daca na-s fi fost atat de slabit de intrarea in categorie" (boxerul D.A.). Inseamna ca prima sa reactie nu este de a recunoaste eroarea, deoarece aceasta ar lovi in imaginea de sine, ci de a-si proteja (inconstient) imaginea sa despre sine. Mecanismul de aparare a imaginii de sine, odata aparut in inconstient, poate fi constientizat apoi deoarece eul functioneaza pe baza unui transfer de energie din inconstient, cea mai mare parte din aceasta energie consumandu-se pentru apararea eului (imaginii de sine).
Modalitati prin care sportivii luptatori (boxeri) isi apara imaginea de sine
Putem mentiona ca fiind prezente in lotul investigat trei modalitati de aparare:
· apararea imaginii de sine prin atac;
· apararea imaginii de sine prin renuntare;
· apararea imaginii de sine prin restructurarea autista.
a) Apararea prin atac a imaginii de sine consta din elemente agresive dar oprimate. In situatie competitionala neplacuta sportivul luptator poate trai macar satisfactia incercarii de a o elimina (prin agresivitate fizica sau prin agresivitate verbala cum ar fi mecuri de box care sunt adevarate batai sau lupte fizice si nu competitii sportive sau limbaj agresiv – injuraturi, amenintari – sportivul N.A.).
b) Apararea prin renuntare este o madalitate de aparare a imaginii de sine prin retragerea sportivului din situatia frustranta (exemplul sportivului C.W. care renunta la participarea la Campionatul de box din Finlanda – turneu de calificare pentru Olimpiada 2000 - pe motivul aparitiei dificultatii de a se incadra in categoria de greutate la care era inscris). Acest lucru nu a insemnat si renuntarea la a boxa si a participa la competitii. Dupa acordarea sanctiunilor (excluderea din lotul olimpic de box) si-a reluat antrenamentele la clubul sportiv Dinamo Bucuresti cu posibilitatea revenirii in lotul olimpic in functie de performantele sportive obtinute in perioada urmatoare (in prezent, component al lotului olimpic de box).
c) Apararea prin restructurare autista a imaginii de sine se manifesta prin refuzul sportivului de a comunica cu exteriorul, prin retragere in sine si rupere de lume (izolare). Aceasta modalitate de aparare apare ca urmare a justificarii sportivilor fata de ei insisi a esecurilor suferite pentru a-si restructura de fapt modul de a-si imagina propria persoana. Este tendinta de a vedea doar ceea ce doresc si cum doresc pentru a-si apara imaginea de sine de traume (inchiderea in sine a sportivului B.L. in urma meciului cu S.D. pentru obtinerea locului in lot la categoria de greutate 71 kg). Pentru a apara imaginea de sine de efectele esecului (al posibilului esec) sportivul se retrage in campul imaginatiei si viseaza cu ochii deschisi. Acest mecanism de aparare a imaginii de sine este dominant in adolescenta – perioada de varsta traversata de sportivii studiati – prin care se pot anihila multe esecuri, sportivul visand la succesul pe care nu a reusit sa-l obtina.
VII. Concluzii
O tensiune prea mare, o motivare excesiva, nelinistea determinata de gandul rezultatului unui meci, blocheaza mecanismul automat de obtinere a succesului.
Expresia "boxul cu umbra" este folosita in box, atunci cand se exerseaza lovirea cu stanga in propria imagine din oglinda de peste zece mii de ori inaintea meciului si constituie o tehnica ce este inclusa in antrenamentul total (fizic si psihologic) al sportivilor luptatori (boxeri).
Boxand in gand de peste sute de ori in antrenament, dupa ce s-a invatat fiecare miscare a adversarului (dupa vizionarea filmelor cu meciurile mai vechi ale acestuia), sportivul boxeaza cu umbra imaginandu-si adversarul in fata sa - la fiecare miscare a acestuia exersand contralovitura.
Exercitiile "la rece" dau, de cele mai multe ori, rezultate bune. Exersarea zilnica, repetand in gand miscarile il fac pe sportivul luptator ca atunci cand se afla in ring sa se bizuie pe "memoria muschilor" pentru executarea loviturilor corecte care sa-i aduca reusita. Unii sportivi fac antrenamente in particular fara sa fie supusi tensiunilor totul fiind aranjat astfel incat antrenamentul sa fie cat mai relaxat, mai destins, mai uman. Rezultatul: sportivii ajung in concurs fara sa aiba emotii, devenind un fel de "stana de piatra", imuni la tensiune si fara sa-si faca grji despre cum vor boxa, pentru a obtine diverse miscari pe care le-au antrenat folosindu-se de "memoria muschilor".
Aceste tehnici, "boxul cu umbra" si "antrenamentul fara stres" sunt simple si rezultatele evidente.
In boxul cu umbra se exerseaza exprimarea de sine fara prezenta factorilor inhibitori. Se invata corectarea miscarilor. Se formeaza o "harta mentala" care se pastreaza in memorie. Se creeaza o imagine mentala de sine care actioneaza corect si cu succes, iar amintirea acestei imagini personale de reusita il ajuta pe boxer sa actioneze si mai bine in situatia reala.
Astfel, sportivii au fost instruiti sa se gandeasca doar la "ce vor face " si "ce vor sa li se intample" si nu la "ce va face adversarul sau la ce li se va intampla lor". Daca isi pot mentine o atitudine combativa si o reactie pozitiva fata de situatia reala, situatia in sine poate deveni un stimulent care sa scoata la iveala puteri nebanuite.
BIBLIOGRAFIE
[1] Dragnea, A., Antrenamentul sportiv – teorie si metodica, Bucuresti, E.D.P., 1996.
[2] Epuran, M., Modelarea conduitei sportive, Bucuresti, Editura Sport–Turism, 1990.
[3] Epuran, M., Psihologia sportului de performanta. Reglarea si autoreglarea starilor psihice ale sportivilor, Curs pentru studii aprofundate, Bucuresti, A.N.E.F.S., 1996.
[4] Epuran, M., Holdevici, I., Tonita, F., Psihologia sportului de performanta – teorie si practica, Bucuresti, Editura FEST, 2001.
[5] Holdevici, I., Autosugestie si relaxare, Bucuresti, Editura Ceres, 1995.
[6] Houichi, T., Jetchev, E., La boxe juvenile, Structure et Organisation des Groupes d'Instruction et d'Entrainement.
[7] Manno, R., Les bases de l'entrainement sportif, Editura Revue E.P.S., 1992.
ABSTRACT
THE SELF-IMAGE OF THE FIGHTING ATHLETES (BOXERS)
The goal of this paper is to investigate the interior psychic structures of the fighting athletes involved in the building of their self-image. Based on the premise that the amelioration of the athlete's self-image leads to the improvement of the sport performance, some defense mechanisms of the self-image were studied, used by the boxers in order to keep a favorable self-image for surpassing a possible failure. Some techniques were also proposed to improve the self-image of the fighting athletes (boxers). The investigated group included 10 fighting athletes (boxers) from the National Olympic Boxing Team of Romania.
