FUNDAMENTELE ELABORARII FINALITATILOR GENERALE PENTRU PROCESUL EDUCATIONAL AL SCOLII ROMANESTI DE GOJU-KENSHA

Florin – Gheorghe MAGERIU

Catedra de Educatie Fizica si Sport,

Universitatea „VALAHIA", Targoviste

Introducere

Artele martiale sunt practici psiho-fizico-motrice, constituind in ansamblul lor o dimensiune esentiala a specificitatii modelelor civilizationale extrem-orientale. Aceste practici psiho-fizico-motrice isi au temeiul in curentele filosofice sau religioase extrem-orientale. Functia primordiala a acestor arte martiale consta in formarea si perfectionarea capacitatii de autoaparare a individului uman.

In sensul cel mai larg prin autoaparare, in Extremul – Orient se intelege protejarea impotriva unei agresiuni la adresa integritatii fiintei individului uman indiferent de natura agentului agresor (fenomen fizic, agent microbian, animal sau fiinta umana).

In a doua jumatate a secolului XX, artele martiale au capatat si o latura sportiv-competitionala, larg dezvoltata odata cu patrunderea acestora in spatiul civilizatiei occidentale.

I. Scolile japoneza si romana de GOJU-KENSHA – asemanari si deosebiri

Scoala japoneza de GOJU-KENSHA este un sistem de arte martiale extrem – orientale care a inceput sa fiinteze public in anul 1970, cu sediul la Tokyo, fiind creata de catre Tadahiko Ohtsuka (nascut 10.06.1940, Tokyo) acesta avind acum gradatia de 9 DAN.

Aceasta scoala desfasoara in prezent o activitate internationala prin Confederatia International KARATE – DO Organisation GOJU-KENSHA (I.K.O.G.K.).

Scoala japoneza de GOJU – KENSHA apattine partial de BUDO (arte martiale japoneze) prin sectiunile sale de GOJU-RYU KARATE-DO si JUTAI-JUTSU si partial de WU SHU (artele martiale chineze) prin sectiunile sale de „scoli interne" (TAIJI QUAN, BAGUA ZHANG, YINGYI QUAN) si respectiv QI GONG.

Din Scoala japoneza de GOJU-KENSHA au derivat scoli nejaponeze de acelasi fel, ca de exemplu cea romaneasca, cea australiana, cea mexicana, etc., toate fiind membre ale I.K.O.G.K.

Scoala romaneasca de GOJU-KENSHA a inceput sa fiinteze public in anul 1990, in cadrul Asociatiei GOJU – ROMANIA KARATE, cu sediul la Targoviste fiind creata de catre Florin-Gheorghe Mageriu (nascut 18.07.1947, Orsova) acesta avind acum gradatia de 7 DAN.

In 1991 in cadrul unui program finantat de I.K.O.G.K., si realizat la Tokyo, Scoala romaneasca de GOJU – KENSHA a fost examinata, recunoscuta oficial si asociata la I.K.O.G.K.

Intre scolile japoneza si romaneasca de GOJU – KENSHA, exista o similitudine majora (consecinta a faptului ca a doua este derivata din prima). In ceea ce priveste finalitatile si continutul (in proportie de aproximativ 86%) procesului educational.

Intre aceleasi scoli exista insa si o diferentiere si anume in ceea ce priveste metodologia educationala:

• a) Finalitatile procesului educational sunt definite explicit (in functie orientativa) in cadrul scolii romanesti pe cind in cadrul scolii japoneze fara a fi definite explicit, acestea apar ca si consecinte ale practicii.
• b) Programa de invatamant (10 KYU – 5 DAN, cu durata de 20 de ani) este elaborata in scoala romaneasca riguros stiintific (utilizindu-se si modelarea logico-matematica) pe baza stiintelor occidentale ale educatiei si a trei paradigme fundamentale ale metafizicii chineze antice (YIN –YANG, WU XING, si FO DAO).
• c) In scoala romaneasca exista ca definita explicit o directie orientativa si pentru progresul practicantilor in perioada post – promagativa (6 DAN – 10 DAN) o astfel de „directie" existand doar cu caracter implicit in metodologia scolii japoneze.

II. Finalitatile generale ale procesului educational in Scoala romaneasca de GOJU – KENSHA

Finalitatile generale ale procesului educational propriu Scolii romanesti de GOJU – KENSHA, pot fi divizate in doua mari clase:

– A) finalitati maxim – generale – cele care orienteaza procesul educational de referinta in intregul sau;

– B) finalitati mediu – generale – cele care orienteaza etapele (de gradatii) ale aceluiasi proces educational.

In clasa acestor finalitati educationale maxim – generale intra idealul educational si scopul educational.

Idealul educational propriu Scolii romanesti de GOJU – KENSHA consta in: „omul capabil de un autocontrol optim asupra realizarii propriei identitati in interactiunile diverse si probabilist – variabile, cu mediul sau".

Scopul educational al aceleiasi scoli consta in: „formarea si dezvoltarea la individul uman a simtului propriei virtuti (DE in l.chineza, TOKU in l.japoneza) in orice conditii, dar totdeauna la conditiile date"; mai pe scurt este vorba de „simtul actiunii celei mai adecvate".

Evident acest scop educational este derivat din idealul educational definit mai sus.

In contextul definitiei asupra scopului educational, prin „virtute" se intelege „capacitatea de a produce efecte".

In mentalitatea extrem – orientala prin „a produce efecte" se intelege „schimbarea a ceea ce este", sau „opozitia la a se schimba ceea ce este", astfel ca orice actiune de „a produce efecte" este vazuta ca actiune de lupta.

Mai trebuie facuta precizarea ca in mentalitatea extrem – orientala prin „lupta" se intelege unitatea dintre confruntare si cooperare.

In acest context definitional, operationalizind conceptul de „actiune umana producatoare de efecte" se determina principalele mari dimensiuni ale acesteia si anume:

1) Forma (KATA)

2) Echilibrul (HEIKO)

3) Acordul ( AIKI)

4) Oportunitatea ( KOKI) – unde se pune accentul pe capacitatea de anticipare a actiunii adverse, motiv pentru care aceasta dimensiune se mai numeste uneori si prin notiunea de "anticipare" (SEKKI, sau SEKINJIRU)

5) Strategia (SENJUTSU, sau KOKI TSUKURU = construirea oportunitatii).

In cadrul procesului educational al acestei scoli, cele cinci principii enuntate mai sus devin finalitati mediu – generale, adica obiective generale ale primelor cinci etape educationale (10 KYU – 1 KYU).

Fiecare dintre aceste prime cinci etape educationale are durata de un an scolar (10 luni).

In ansamblul lor cele cinci prime etape educationale constituie sub – perioada programativa pentru „incepatori", a procesului educational de referinta aici.

Dupa aceasta sub-perioada programativa, in procesul educational al Scolii romanesti de GOJU – KENSHA urmeaza a doua (si ultima) sub-perioada programativa, si anume cea pentru „avansati" (1 DAN – 5 DAN) si care se intinde pe o durata de 15 ani.

Obiectivele educationale ale fiecarei etape din cadrul sub-perioadei programative pentru „avansati" se obtin prin operationalizarea conceptului de „strategie" (SENJUTSU) relativ la cele cinci dimensiuni deja enuntate ale „actiunii umane producatoare de efecte", considerand actiunea de „a construi oportunitatea" ca fiind ea insati o actiune si anume de organizare a actiunii de lupta, deci intr-un fel "suprapusa" acesteia din urma dar simultana cu ea, sau altfel zis "contopita" cu ea.

Efectuand aceasta operationalizare se obtin urmatoarele obiective educationale:

6) pentru etapa 1 DAN – Forma strategiei (SENJUTSU NO KATA); (cu durata de 1 an)

7) pentru etapa 2 DAN – Echilibrul strategiei (SENJUTSU NO HEIKO); (cu durata de 2 ani)

8) pentru etapa 3 DAN – Acordul strategiei (SENJUTSU NO AIKI); (cu durata de 3 ani)

9) pentru etapa 4 DAN – Oportunitatea strategiei (SENJUTSU NO KOKI); unde se pune accentul pe simtul anticiparii strategiei adversarului, motiv pentru care obiectivul general al acestei etape se mai numeste si prin sintagma „simtul anticiparii strategiei [adverse]", SENJUTSU NO SEKINJIRU) (cu durata de 4 ani)

10) pentru etapa 5 DAN – Strategia strategiei, sau Stilul (KATA, dar se scrie cu alta ideograma decat (cu durata de 5 ani) KATA din etapa (10 – 9) KYU; este vorba in acest caz de obiectivul formarii stilului propriu al fiecarui elev, in actiunile de lupta.

Fiecare dintre etapele educationale ale perioadei programative (10 KYU – 5 DAN) se incheie printr-un examen de gradatie.

Odata incheiata perioada programativa (10 KYU – 5 DAN) a procesului educational propriu Scolii romanesti de GOJU – KENSHA, acesta nu se incheie ci continua prin ceea ce se numeste perioada sa post – programativa (6 DAN – 10 DAN).

Procesul educational din perioada post – programativa este de natura celui specific educatiei permanente avind ca principala caracteristica autoeducatia.

Aceasta autoeducatie este orientata difuz, de tendinta in formarea la practicant a ceea ce se numeste prin „stilul fara stil" (MU KATA in l.japoneza, sau WU FANG in l.chineza).

Este vorba despre perfectionarea capacitatii individului uman de a realiza spontan actiuni a caror adecvare la conditiile date sa fie maxim posibila prin armonia intre starea momentana a acestuia si conditiile momentan constituite, si aceasta in fiecare moment de timp oricit de mic al desfasurarii actiunilor de referinta.

Pe scurt, in perioada post – programativa practicantul isi dezvolta capacitatea actionala care se elibereaza treptat pina si de limitarile a ceea ce se numeste prin „stilul propriu de actiune" (format in ultima etapa programativa, 5DAN).

Etapei post – programative i se atribuie teoretic o durata minima de 40 ani pentru obtinerea gradatiei de 10 DAN, dar trebuie subliniat ca aceasta etapa nu se incheie astfel ci continua pina in clipa mortii.

In cadrul acestei perioade post – programative gradatiile nu se mai acorda prin examen ci prin demonstratii liber alese ale candidatului, in care se evalueaza originalitatea acestuia, luindu-se totodata in considerare si alte criterii (contributiile la promovarea scolii, realizarile propri in viata personala si sociala, etc.).

Incheiere

In prezenta lucrare s-a intentionat prezentarea succinta a unui mod rational – stiintific si totodata modern, de abordare a procesului educational in artele martiale de origine extrem – orientala.

Valoarea unei asemenea abordari consta in:

– a) posibilitatea procesarii in Romania a unei educatii concordante cu modelul cultural occidental, in domeniul artelor martiale de origine extrem – orientala, fara a se pierde nimic din valoarea formativa originara a acestora;

– b) posibilitatea creatiei originare in Romania, in domeniul educational al artelor martiale, pe baza unor cunostinte psiho – pedagogice obtinute prin experiment stiintific.

Se poate aprecia ca doar pe aceasta baza se poate concepe introducerea predarii artelor martiale in sistemul de invatamant romanesc, mai ales cand este vorba de nivelul preuniversitar.

Bibliografie orientativa

[1] Dragnea, A., Teoria activitatilor motrice, Bucuresti, Bota Aura, Ed. Didactica si Pedagogica, 1999

[2] Mageriu, F. G., Educatia psiho-fizica in Scoala romaneasca de KARATE – DO, Universitatea Bucuresti, Teza de Doctorat, 1998

[3] Muscalu, In scoli se vor preda tehnici de autoaparare, ziarul ADEVARUL, nr. 3499/15-16.09.2001, pag. 12

[4] Ohtsuka, T., GOJU-KENSHA KARATE-DO KYOHON, (vol. 1-13), Tokyo, © T. Ohtsuka, 1977

[5] Ohtsuka, T., GOJU-KENSHA<TAIJI QUAN> KYOHON, (vol. 1-6), © T. Ohtsuka, Tokyo, 1982

[6] Todea, S. F., Teoria educatiei fizice si sportului, Bucuresti, Ed. Fundatia „Romania de maine", 2001

ABSTRACT

THE FUNDAMENTS OF THE ELABORATION OF THE GENERAL AIMS FOR THE EDUCATIONAL PROCESS OF THE ROMANIAN GOJU-KENSHA SCHOOL

The work is structured in four parts. In the „Introduction", the definition of the extreme oriental martial arts is given. Then, the main and the secondary functions of these psychophysical practices are defined. In „Chapter I", the Japanese and the Romanian GOJU-KENSHA schools are step by step, historically and comparatively presented, the second one being derived from the first – this way making obvious the resemblance and the differences between the two schools. In „Chapter II" are presented the methodological principals that formed the basis of the elaboration of the general aims for the educational process are also announced. „Conclusion" shows the utility for Romanian of this approach of the psychophysical education in the martial arts of extreme oriental origin.