ASPECTE ALE CONCENTRARII ATENTIEI IN SPORTUL HALTERELOR IN PREGATIRE SI COMPETITIE

Daniel MURARETU

Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti

Rezultatele uimitoare atinse de halterofili la recent incheiata editie a Jocurilor Olimpice de la Sydney 2000 demonstreaza, o data in plus, necesitatea gasirii unor metode care sa ajute organismul sa faca fata suprasolicitarilor fizice si psihice si, in acelasi timp, sa se scurteze perioada de pregatire necesara realizarii performantelor de nivel mondial.

Nivelul actual al performantelor sportive in haltere determina numeroase considerari in conceptia si structura antrenamentului.

Incercam sa punem la dispozitia sportivilor si specialistilor aceste mijloace, axandu-ne pe una din laturile hotaratoare in obtinerea performantelor in haltere, si anume a concentrarii atentiei.

Concentrarea atentiei in sport are diverse forme de manifestare, in functie de specificul fiecarei ramuri sportive in parte. Daca la jocurile sportive are loc o permanenta oscilare a capacitatii de concentrare, la sporturile individuale este nevoie de o mobilizare permanenta a concentrarii.

In haltere manifestarea concentrarii atentiei este foarte solicitata. Apropiindu-se de haltera, sportivul nu aude nici un zgomot, nu vede nici pe spectatori, nici pe arbitri. Odata cu terminarea actiunii, manifestarea concentrarii slabeste si nu mai are importanta pentru rezultat.

Cercetarile noastre au scos in evidenta faptul ca halterofilii incep sa se concentreze din momementul sosirii in sala de sport, inca inainte de inceperea incalzirii individuale. In acest timp, gradul concentrarii lor psihice nu este prea intens si se desfasoara pe fondul starii emotionale specifice perioadelor dinaintea startului.

Analiza modului de concentrare, precum si a duratei ei, ne-a permis sa efectuam o impartire a concentrarii atentiei la halterofili, pe diferite faze:

1. Faza introductiva de concentrare, tipica pentru perioada dinaintea concursului, in timpul incalzirii si in pauzele dintre urcarile pe podium;

2. Faza concentrarii propriu-zisa, care se imparte la randul ei in:

– faza primara – intrarea in sala si apropierea de podium;

– faza premergatoare – mers sau oprire in fata halterei;

– faza concentrarii intense – luarea startului si efectuarea prizei (apucarea halterei cu palmele) pana in momentul ridicarii halterei de pe podium.

Timpul de concentrare optim si influenta lui asupra rezultatelor sportive

Cronometrand timpul fazei de concentrare intensa in competitii de haltere incepand cu cele de juniori, pana la competitii de mare amploare (Campionate Europene si Campionate Mondiale), am constatat ca timpul de concentrare creste odata cu importanta concursului, varsta si maiestria sportiva:

Tabelul Nr. 1

Durata concentrarii la sportivi de diferite categorii

Dupa Lazar Baroga (1982)

Denumirea competitiei	Timpul total de concentrare (secunde )
Campionatul de juniori Campionatul de seniori Campionatele europene si mondiale	27.9 28.7 37.9

Timpul de concentrare variaza, de asemenea, si in functie de probele clasice (smuls si aruncat).

Determinarea obiectiva a capacitatii de concentrare si corelarea cu rezultatul sportiv

Pana in prezent, in sportul halterelor nu exista o metoda obiectiva de determinare calitativa a capacitatii de concentrare, antrenorii multumindu-se cu aprecieri subiective, ca de exemplu : ,,se concentreaza bine" sau ,,nu stie sa se concentreze" – etc.

Aceste aprecieri subiective pe baza comportamentului sportivilor in antrenamente sau competitii nu pot ajuta efectiv la dirijarea judicioasa a procesului de antrenament; ele nu pot furniza date precise pentru fixarea unor mijloace concrete in scopul imbunatatirii capacitatii de concentrare.

Tabel Nr. 2

Timpul de concentare al diferitilor sportivi

Dupa Lazar Baroga, 1982

STEAUA BUCURESTI	VITEZA EXECUTIEI DE RIDICARE	RAPID BUCURESTI	VITEZA EXECUTIEI DE RIDICARE	OLIMPIA BUCURESTI	VITEZA EXECUTIE SI DE RIDICARE
TM RI IM DA CM RP AS DV PZ	2.80 2.77 2.77 2.76 2.75 2.66 2.35 2.35 2.30	CD BG TD CM TN BS JV FN CD	2.67 2.67 2.60 2.58 2.20 1.90 1.88 1.55 1.50	FI RV SG PS SC CN DV AS BI	2.58 2.40 2.28 2.16 2.06 1.90 1.90 1.78 1.70
Media capacitatii de concen-trare	2.61		2.17		2.08

Si din datele cercetarilor noastre reiese, de asemenea, faptul ca sportivii care obtin performante de valoare au capacitatea de concentrare net superioara sportivilor care obtin performante modeste :

Stapanirea emotiilor in concurs

O alta problema care preocupa majoritatea antrenorilor in preajma marilor concursuri este aceea de a impiedica, sub orice forma, manifestarea si mai ales efectele emotiilor la sportivi, si de ce sa nu recunoastem, chiar propriile emotii.

Consideram ca primul pas in directia stapanirii emotiilor din concurs este pregatirea temeinica a sportivului respectiv. Efectuarea unor antrenamente grele, cu volum si intensitate marite, cu efectuarea unor probe de control care sa depaseasca cifrele de concurs este cale sigura pentru inlaturarea emotiilor negative ce survin in marile confruntari internationale.

Diminuarea starilor emotive se efectueaza cu ajutorul autocomenzilor, care in cazul cand sportivul a fost antrenat in aceasta directie, au efecte remarcabile privind linistea intregului organism.

Autocomenzile repetate sub o anumita forma au capatat denumirea de antrenament subvocal

Dupa circa 3 saptamani de repetare se pot obtine rezultate bune in ceea ce priveste: combaterea insomniilor, autoreglarea starilor emotive (inainte sau in timpul concursurilor, in diferite situatii stresante), realizarea unei relaxari perfecte dupa concursuri, antrenamente sau dupa o zi de munca.

Concentrarea atentiei este foarte greu de realizat in conditiile de concurs, unde o serie intreaga de elemente (frica de adversar, de arbitraj, excitanti neprevazuti etc.), pot perturba serios evolutia sportivului si chiar starea normala a organismului (palpitatii, transpiratii abundente, dureri la stomac, varsaturi, stari apatice etc.).

Concluzii

1. Pentru o buna concentrare psihica a sportivului, este nevoie de reprezentarea mentala a principalelor componente tehnice ale viitoarei miscari, concomitent cu descrierea acestora in limbaj interior.

2. In raport cu specificul fiecarei probe sportive exista un timp de concentrare optim necesar pentru reprezentarea mentala si descrierea in limbaj interior a viitoarei miscari de circa 2–3 ori.

In haltere, timpul optim de concentrare pentru fiecare procedeu clasic este, aproximativ, urmatorul:

– pentru smuls 16 secunde;

– pentru aruncat 15 secunde.

Timpul de concentrare variaza in raport cu: varsta sportivilor, stagiul in sport, maiestria sportiva, importanta concursului, dificultatea si gradul de pericol al probei respective. Este necesar ca fiecare sportiv sa-si dezvolte rutine de concentrare, in asa fel incat aceasta sa nu aibe variatii mari in functie de diversele cerinte competitionale.

BIBLIOGRAFIE

[1] Baroga, L., Influenta concentrarii psihice asupra rezultatului sportiv, Bucuresti, Educatie Fizica si Sport Nr. 10 / 1970.

[2] Epuran, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale, vol. I – II, Bucuresti, Edit. A.N.E.F.S. 1992.

[3] Sandor, E., Cateva probleme psihologice ale competitorilor de haltere, Bucuresti, SDP nr. 181 / 1981.

ABSTRACT

ASPECTS OF THE CONCENTRATION IN WEIGHT LIFTING DURING THE PREPARATION AND THE COMPETITIONS

One of the decisive aspects in order to obtain performance in weight lifting, as specific means, is the concentration of the attention. The positive results depend on the way the athletes succeed to concentrate so that to be able to use the maximum physical and psychic capacity of the organism at the right moment. .