REGULILE INTRECERILOR SPORTIVE CA MECANISME DE CONTROL CE INSTITUIE ORDINEA IN COMPORTAMENTUL ELEVILOR

Dorina ORTANESCU

Corneliu ORTANESCU

Universitatea din Craiova

Introducere

Societatea impune indivizilor sai un cod de comportament ce cuprinde reguli de conduita capabile sa induca si sa constituie ordinea. Invatarea de catre tineri in special, a acestor reguli, contribuie la dezvoltarea personalitatii lor dar si la cristalizarea principiilor comportamentului uman. Este necesar sa se inteleaga continutul regulilor precum si finalitatea acestora, care nu rezida din continut, ceea ce este permisiv si ceea ce este interzis.

In ceea ce priveste activitatea de educatie fizica scolara, regulile fac posibil desfasurarea intrecerile sportive, indiferent de natura acestora, in siguranta, potrivit ordinii stabilite de profesor ca autoritate competenta cat si compararea rezultatelor intrecerii si stabilirii ordinii valorice.

Ele (regulile) trebuie sa promoveze valori morale si etice (poate mai mult decat in sport), sa garanteze echitatea, sa faca intrecerea atractiva. Statutul de permis sau interzis in sport este relativ deoarece nu in toate interdictia este aceeasi, ca si permisivitatea de altfel. Aceasta relativitate are insa limitele sale morale si etice, impuse de practica.

Totusi, odata stabilit acest raport, el trebuie respectat de toti participantii la activitate, regula ce impune, sanctiuni. Pentru a asigura ordinea de desfasurare a intrecerii o regula trebuie sa fie explicita, stabila si aplicabila. Pe langa aceasta functie, o regula trebuie sa garanteze echitatea, fiind norma destinata profesorului pentru a sanctiona elevii, al caror comportament nu este in conformitate cu ea. Echitatea este atat rectificativa (aritmetica) in care cei de forte egale sunt tratati egali, cat si distributiva (geometrica) cei neegali nu vor fi tratati in mod egal.

Spre deosebire de societatea civila, in activitatea sportiva arbitrul este suveran chiar daca acesta nu are dreptate intotdeauna, aspect ce se observa si in orele de educatie fizica, unde unii profesori adopta un stil pedagogic autoritar de conducere a activitatii si care deseori devine frustant pentru elevi, cu repercursiuni negative asupra calitatii invatamantului.

Ipoteza de lucru

Lucrarea prezenta urmareste sa constate modul cum este apreciata de catre elevi de varsta si sex diferit, dominanta regulilor de ordine a intrecerilor sportive si permisivitatea de a stabili masuri impotriva incalcarii lor.

Organizarea cercetarii

Pentru clarificarea problemei ridicata de ipoteza de lucru, am alcatuit un chestionar ce a cuprins 20 de intrebari ce au vizat importanta pe care elevii o acorda:

1) regulilor pentru conduita corecta, 2) pentru cele ce impun actiunea, 3) pentru cele care delimiteaza jocul, 4) pentru formalitatea acestuia, 5) pentru organizarea si desemnarea castigatorilor.

Aceste categorii de reguli pot fi considerate reguli de tip lege organica, de tip drept penal, de tip drept natural si de tip drept administrativ, toate incluzand aspectele mentionate anterior.

Chestionarul a fost aplicat la elevii din clasele a V-a si a IX-a de la Liceul Carol I din Craiova, alegandu-se un esantion de cate 40 de cazuri pentru fiecare nivel, cuprinzandu-se astfel 20 de fete si 20 de baieti din clasele a V-a si 20 de fete si 20 de baieti din clasele a IX-a.

Date inregistrate si interpretarea acestora

La intrebarile cu referire la aspectul conduitei corecte ce precizeaza natura si limita de actiune a jucatorului, grupa care include si regulile ce interzic un limbaj necorespunzator pe parcursul activitatii asupra carora nu se insista in prezentarea desfasurarii intrecerii, elevii clasei a V-a acumuleaza, fetele, 74 de raspunsuri afirmative si baietii 59, iar elevii clasei a IX-a fetele 63, iar baietii 64.

Tabel nr.1

Indicatori	Clasa a V-a fete		Clasa a V-a baieti		Clasa a IX-a fete		Clasa a IX-a baieti
	DA	NU	DA	NU	DA	NU	DA	NU
Total	74	6	59	21	63	17	64	16
	3,7	0,3	2,8	1,2	3,15	0,85	3,2	0,8
%	92,5	7,5	73,75	26,25	78,75	21,25	80	20

a grupa de intrebari ce privesc regulile ce impun atacul, reguli ce fac trimitere la dinamismul actiunii, ratiunea de impunere a lor avand tendinta de a face intrRegulile ce expliciteaza conditiile tipice in care se desfasoara intrecerea, respectiv spatiul de lucru, timpul de desfasurare a anumitor actiuni, limitele in care se intreprind acestea, sunt apreciate de elevii clasei a V-a, fetele cu 21 de raspunsuri afirmative, baietii 24, elevii clasei a IX-a, fetele 58, iar baietii 62.

Indicatori	Clasa a V-a fete		Clasa a V-a baieti		Clasa a IX-a fete		Clasa a IX-a baieti
	DA	NU	DA	NU	DA	NU	DA	NU
Total	46	34	48	32	60	20	64	16
	2,3	1,7	2,4	1,6	3	1	3,2	1,8
%	57,5	42,5	60	40	75	25	80	20

Tabel nr.3

Indicatori	Clasa a V-a fete		Clasa a V-a baieti		Clasa a IX-a fete		Clasa a IX-a baieti
	DA	NU	DA	NU	DA	NU	DA	NU
Total	21	59	24	56	58	22	62	18
	1,05	2,95	1,2	2,8	2,9	1,1	3,1	0,9
%	26,25	73,75	30	70	72,5	27,5	77,5	22,5

Pentru regulile ce indica formalitatea intrecerii, al caror continut nu poate fi justificat in mod rezonabil, care nu au motivatii obiective dar asigura certitudinea legalitatii, la clasa a V-a, fetele acumuleaza 40 de raspunsuri afirmative iar baietii 32, la clasa a IX-a sunt realizate de fete 48 de raspunsuri afirmative iar de baietii 38.

Tabel nr.4

In sfarsit aprecierea regulilor cu privire la organizarea intrecerii si desemnarea castigatorului sunt apreciate de elevii clasei a V-a, fetele 76 atitudini pozitive, baietii 71, iar clasa a IX-a, fetele 72 si baietii 70.

Tabel nr.5

• Indicato ri	Clasa a V-a fete		Clasa a V-a baieti		Clasa a IX-a fete		Clasa a IX-a baieti
  	DA	NU	DA	NU	DA	NU	DA	NU
  Total	76	4	71	9	72	8	70	10
  	3,8	0,2	3,55	0,45	3,6	0,4	3,5	0,5
  %	95	5	88,75	11,25	90	10	87,5	12,5

Dupa cum se observa din datele prezentate ambele clase apreciaza regulile de tip lege organica privind organizarea intrecerii si desemnarea castigatorului, diferenta intre ele fiind nesemnificativa in favoarea clasei a V-a ai carei elevi dau o mai mare importanta unor astfel de categorii de reguli si mai ales fetele.

Aceeasi situatie se observa si in ceea ce privesc regulile de tip drept penal, ambele clase acordand o mare importanta respectului adversarului, partenerului de intrecere, sanctionand ca atare abaterea de la morala si actele ce aduc prejudicii colegilor lor.

Nici una din clase nu apreciaza ca importante regulile de tip administrativ punctajele obtinute fiind foarte apropiate ca valoare, doar fetele clasei a IX-a acordandu-le o valoare mai mare. Putem afirma ca elevii gandesc ca atat timp cat incalcarea acestor reguli nu lezeaza pe nimeni ele nu pot fi considerate abateri de la moralitate.

Regulile de tip administrativ sunt complet neimportante pentru elevii claselor a V-a, spre deosebire de cei mari care apreciaza respectarea ordinii chiar daca ea este pur formala, considerand aceste reguli coduri de comportament obligatorii prin care intelegerea dintre partenerii de intrecere poate sa aiba loc si in conditiile in care anumite reguli neformulate au fost incalcate. Tot ei apreciaza mai mult regulile de tip drept natural, reguli care se refera la abaterile de la morala rezidate din faptul ca indicatia lor nu poate fi prezentata in mod explicit sau concret, de exemplu notiunile ce se refera la sportivitate, spirit de fairplay.

Concluzii

Invatarea continutului propiu-zis al regulilor nu are asupra elevilor un efect de ordin educativ, dar cand continutul lor este insusit concomitent cu ratiunea lor de a fi, ei invata ce inseamna si care este functia si structura acestora pentru activitatea civila, sociala.

Intre regulile cu dominanta legala si cele cu dominanta morala exista relatii care in timp, conform cercetarii nostre, se dezvolta si se completeaza, astfel incat elevii isi insusesc nu numai regulile de tip drept penal, sanctionate de regulamentele de desfsaurare a intrecerilor, ci si pe cele de tip lege naturala, ulterior pierzandu-se distinctia intre ele. In acest mod elevul va actiona in colectivitate dominat de un comportament bazat pe reguli de tip natural ce include nedirectinat, filtrat de gandire, pe cel prin care sunt respectate si regulile de tip penal.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

[1] Shinji M., Analiza functiilor si structurii regulilor jocului, B.I. 473-474, Sportul si Dreptul, Bucuresti, C.C.P.S., 1995.

ABSTRACT

RULES OF SPORTS COMPETITIONS AS CONTROL MECHANISMS WHICH SET UP ORDER IN PUPILS' BEHAVIOR

This work brings out the way in which sportive activity characterized by competitive, self-overcoming, partners of competition actions over the development of the personality of students, and helps forming the principles of behavior through mechanisms of control and order imposed by the rules which lay at the basis of its progress. It presents the way of understanding these rules and the importance given by the pupils of different categories of age and sex. There are relations between legal and moral rules, which develop in time and complete as the pupils learn not only the rules of penal right, but also the ones of natural law, afterwards losing the differences between them.

.