STUDIU EXPERIMENTAL ASUPRA CAPACITATII DE COORDONARE LA BAIETII CARE PRACTICA JOCUL DE VOLEI

Alexandru PACURARU

Universitatea „Dunarea de Jos", Galati

Introducere

Jocul de volei se adreseaza in special miscarilor tehnico – motrice, de aceea necesita o coordonare motrica apreciabila. Invatarea, consolidarea si perfectionarea sau corectarea (greselilor) depind de gradul de dezvoltare a capacitatii de coordonare. Coordonarea miscarii membrelor si a marilor grupe musculare constituie de fapt elementul cel mai important al indemanarii in executia actului motric. Capacitatea de coordonare este „nucleul central" al indemanarii care este considerata „coloana vertebrala a motricitatii". Ea se afla pe de o parte in corelatie cu capacitatea de miscare iar pe de alta parte depinde de celelalte calitati motrice (exemplu: detenta). Daca pregatirea fizica are drept scop adaptarea biologica, „antrenamentul de coordonare" influenteaza procesele de conducere si reglare a miscarii. Imbunatatindu-se prin antrenament, coordonarea constituie substratul procesului de invatare si perfectionare a actelor motrice specifice avand un rol hotarator in viteza de formare si perfectionare a deprinderilor motrice noi, precum si in transferul deprinderilor, in depasirea interferentelor negative si in corectarea deprinderilor gresite. Fiind o miscare constienta a muschilor in raport cu miscarea intentionala coordonarea miscarii trebuie inteleasa ca un proces de dirijare si reglare. Cine dispune de capacitati de coordonare bine dezvoltate va reusi sa invete mai usor si sa-si insuseasca elementele tehnice mai repede.

Material si metoda. Studiul experimental s-a desfasurat pe o perioada de 6 luni la sectia de volei din cadrul Clubului Scolar Sportiv nr. 1 din Galati. Subiectii, in numar de 12 baieti, in varsta (medie) de 16 ani si sase luni la testarea initiala (TI), respectiv 14 ani la testarea finala (TF) au constituit grupa de avansati – cadeti – si au participat la Campionatul National de volei – juniori II cu etape saptamanale (duminica).

Programul de pregatire a fost conceput de profesorul titular al grupei si a constat in 5 sedinte de antrenament pe saptamana. Subiectii au avut la data primei testari o medie de 3 ani si jumatate de activitate sportiva organizata in cadrul grupei.

Subliniez faptul ca, atat profesorul cat si sportivii nu au cunoscut continutul testelor (la testarea initiala) si nici nu au fost avizati de faptul ca o sa se efectueze si o testare finala.

Testarile capacitatii de coordonare au fost efectuate prin trei tehnici de masurare:

• testul de coordonare psiho – motric;
• testul Romberg – evaluarea echilibrului;
• testul Matorin (cu rotire spre stanga si cu rotire spre dreapta) – evaluarea coordonarii generale.

Rezultatele testarii capacitatii de coordonare

Testul de coordonare senzomotric (cm). Indicatorii de coordonare senzo-motrici, testarea initiala au o valoare medie de 32,08 cm – calificativ satisfacator, iar la testarea finala valori de 23,17 cm – calificativ bine. Valorile lui „T" – 0,71 (tabel 1) sunt mai mici decat „P" (pragul de semnificatie). Cu toate ca se observa o imbunatatire a calificativului de la satisfacator la bine, cresterea este nesemnificativa.

Deoarece distanta parcursa de sportivi a fost calculata cu valori de plus (+) si minus (–) si implicit in final s-a luat valoarea absoluta, coeficientul de variabilitate, intervalul de semnificatie si abaterea standard apar cu valori foarte mari (tabel 2 si 3).

Tabelul 1. Indicatorii statistici pentru parametrii coordonarii ai sportivilor testati.

Indicatorii testati				P0,05
	T.I.	T.F.	T.
Test coordonare senzo – motorie (cm)*	32,08 ± 10,18	23,17 ± 7,23	0,71 <	2,20
Testul Romberg (echilibru)	14,26 ± 2,34	16,46 ± 2,82	0,60 <	2,20
Testul Matorin  Rotire la stanga (grade)	330,83 ± 7,63	348,33 ± 6,94	1,69 <	2,20
Rotire dreapta (grade)	341,67 ± 3,66	355,00 ± 4,69	2,24 >	2,20

T – s-a calculat intre indicatorii initiali si finali

P₁ – este cel din tabela lui Ficher la pragul de semnificatie de 0,05, in conformitate cu esantionul cercetat

* rezultatele sunt date in valoare absoluta

Tabelul 2. Rezultatele obtinute de sportivi la testele de coordonare.(T.I.)

Parametrul	R / C	Suma		Media	Abaterea standard	Coeficient de variabilitate	Eroarea medie	Interval de semnificatie
					S	Cv	Em
Testarea initiala
Test coordonare senzo-motorie (cm) *	Rezultat		385	32,08	35,25	109,88%	10,18	22,40
	Calificativ		Satisfacator
Rest Romberg (sec)	Rezultat		171	14,26	8,09	56,76 %	2,34	5,14
	Calificativ		Satisfacator
Test Matorin (grade)	R. stanga		3970	330,83	26,44	7,99 %	7,63	16,80
	Calificativ		Bine
	R. dreapta		4100	341,67	12,67	3,71 %	3,66	8,05
	Calificativ		Bine

* Datele sunt calculate in valoare absoluta

Testul Romberg – pentru evaluarea echilibrului (sec.) ne da valori medii la testarea initiala de 14,26 sec. si de 16,46 sec. la testarea finala rata de crestere fiind 2,20 sec. Valoarea lui „T" este de 0,80 mai mica decat „P" deci cresterea este nesemnificativa (Tabel 1).

• Valorile abaterii standard (S) si a coeficientului de variabilitate (Cv) sunt mari, ceea ce denota ca valorile inregistrate de componentii grupei au fost mult deosebite de medie ceea ce denota un colectiv neomogen. Cv – 59,28 % la T.F. (tabel 3) depaseste granita celor 35 % avand o imprastiere excesiva.

Tabelul 3. Rezultatele obtinute de sportivi la testele de coordonare.(T.F.)

Parametrul	R / C	Suma	Media	Abaterea standard	Coeficient de variabilitate	Eroarea medie	Interval de semnificatie
				S	Cv	Em
Testarea finala
Test coordonare senzo-motorie (cm)*	Rezultat	278	23,17	25,04	108,05 %	7,23	15,91
	Calificativ	Bine
Test Romberg (sec)	Rezultat	198	16,46	9,76	59,28	2,82	6,20
	Calificativ	Satisfacator
Test Matorin (grade)	R. stanga	4180	348,33	24,06	6,91 %	6,94	15,29
	Calificativ	Bine
	R. dreapta	4290	355	16,24	4,57 %	4,69	10,32
	Calificativ	Foarte bine

* Datele sunt calculate in valoare absoluta

Testul Matorin cu rotire spre stanga (grade). Testarea initiala are valori medii de 330,83 grade (tabel 1) iar T.F. de 348,33 grade, avand rata de crestere de 17,50 grade. Valoarea lui „T" este de 1,69 deci mai mic decat „P" cresterea fiind nesemnificativa.

Abaterea standard este de 26,44 T.I. si de 24,06 T.F. Coeficientul de variabilitate are valori de 56,76 % T.I. (tabel 2) si 59,28 % T. F. (tabel 3) ceea ce denota o imprastiere excesiva a valorilor individuale.

Testul Matorin cu rotire spre dreapta (grade). Testul psiho – motor care evalueaza coordonarea generala, cu rotire spre dreapta, are valori medii la testarea initiala 341,67 grade si 355 grade la T.F. Rata de crestere dintre T.I. si T.F. este de 13,33 grade. Valoarea lui „T" este de 2,24 deci mai mare decat P_0,05, cresterea fiind semnificativa. (Tabel 1).

Calificativul de bine la T.I. si foarte bine la T.F.

Abaterea standard si coeficientul de variabilitate sunt la ambele testari in limite normale.

Concluzii.

Cu toate ca sistemul nervos se dezvolta rapid la varsta de 15 – 16 ani, de abia spre sfarsitul acestei perioade se incheie practic maturizarea ariei corticale a analizatorului motor. Rezultatele testelor ne arata ca sportivii au o crestere normala pentru aceasta varsta, dar tinand cont de faptul ca in jocul de volei capacitatea de coordonare este factor determinant in procesul de invatare si perfectionare a actelor motrice specifice putem trage concluzia ca nu s-a lucrat suficient in acest scop. De asemenea, sportivii fiind pusi pentru prima data in fata acestor teste au reactionat nefiresc, iar performantele acestora nu reflecta – dupa parerea noastra – cele mai veridice rezultate (vom reveni).

BIBLIOGRAFIE

[1] Bontila, G., Culegere de teste psihologice de nivel si aptitudini, Bucuresti, Editura Universul, 1995.

[2] Colibaba Evulet, D., Bota, I., Jocuri sportive – Teorie si metodica, Bucuresti, Editura ALDDIN, 1998.

[3] Epuran, M., Modelarea conduitei sportive, Bucuresti, Editura Sport–Turism, 1990

[4] Fischer, R., Borms, J., In cautarea excelentei sportive // Sportul pentru copii si juniori, Bucuresti, CCPPS, 1994.

[5] Hirtz, P., Sass, H., Jocurile sportive – solicitari psihomotrice si de coordonare – calitati de coordonare, C.C.E.F.S. Nr. 3 (82) / 1990.

[6] Hirtz, P., Sass, H., Practicarea jocurilor sportive si perfectionarea calitatilor de coordonare, C.C.E.F.S.

[7] Horghidan, V., Problematica psihomotricitatii, Editura Globus, 2000.

[8] Manno, R. Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Bucuresti, C.C.P.S., 1996

ABSTRACT

AN EXPERIMENTAL STUDY ON ABILITY OF COORDINATION WITH BOYS PRACTICING VOLLEYBALL

The improvement of the ability of coordination has a prevailing influence on the preparation of the motor action of the game itself and allows its application even in new situations. The present experimental study clearly demonstrates that not enough attention is paid to this ability, which negatively influences the sportive results.