
DINAMICA INVATARII ELEMENTELOR TEHNICE LA DIFERITE APARATE FOLOSIND TRANSFERUL IN GIMNASTICA ARTISTICA FEMININA CATEGORIA A III-A
Vladimir POTOP*
Cristina JELEASCOV**
*Clubul sportiv scolar nr.2, Bucuresti
**FEFS Spiru Haret, Bucuresti
Generalitati
Invatarea umana este un proces psihic foarte complex cu caracter progresiv, care are drept scop modificarea conduitei individului, prin formarea experientei individuale, atat din punct de vedere teoretic, dar si practic.
Invatarea insumeaza mai multe etape in timpul carora informatiile (teoretice si practice) sunt asimilate, insusite, stocate sintetizate, selectionate si abstractizate la nivelul sistemului nervos central, dupa care are loc actul decizional si apar modificarile comportamentale.
Invatarea presupune dobandirea experientei individuale. Din sfera acestui proces foarte complex face parte si invatarea motrica, care constituie insusirea activa a deprinderilor motrice, formarea cunostintelor pentru asimilarea experientei, ce vor conduce la dezvoltarea unor noi capacitati de actiune, modificandu-se progresiv comportamentul in functie de conditii.
Invatarea prin transfer
Termenul de transfer presupune preluarea si folosirea unor informatii cunoscute deja, care pot servi individului in asimilarea mult mai rapida si usoara a unor informatii noi.
Fenomenul transferului este prezent in domeniul instructiei, al invatarii actionale, cat si in cel al educatiei motrice. Se vorbeste astfel despre „transfer al capacitatilor si atitudinilor de actiune formativa" moral – caracteriala a activitatilor practice si de un transfer in directia socializarii.
Transferul fiind o componenta a invatarii este implicat permanent si in invatarea motrica, prin obtinerea unor noi actiuni motrice, care desigur vor usura invatarea si perfectionarea altora. Prin folosirea transferului in invatarea motrica si obtinerea unor rezultate corecte, bune, pozitive – inseamna ca s-a realizat un transfer pozitiv. Iar in caz contrar, avem de a face cu transferul negativ sau interferenta.
Problematica si ipotezele cercetarii
1. Importanta si rolul transferului in invatarea motrica specifica gimnasticii;
2. Cunoasterea capacitatilor individuale ale subiectilor.
3. Aplicarea „transferului orizontal", folosind exercitii pregatitoare, pentru elementele acrobatice cu dificultate crescuta la acelasi aparat si „transferul vertical", folosind aceleasi exercitii pregatitoare si elemente la alt aparat (sol – barna);
4. Selectionarea celor mai eficiente metode si mijloace specifice spre usurarea etapei de invatare a elementelor prevazute pentru gimnastele de categoria a III-a.
Ipotezele cercetarii:
Metodologia cercetarii:
Au fost folosite urmatoarele metode de observare individuala:
ü metode de invatare tehnica pentru fiecare gimnasta in parte;
ü metode verbale (convorbirea, explicatia);
ü mijloace intuitive (imagine video, foto etc.)
ü ajutorul si asistenta psihologica prin autoapreciere.
A. Metoda globala:
A.1. procedeul executiei globale:
A.2. Procedeul exercitiilor pregatitoare:
– executia independenta;
– executia miscarii cu ajutorul directional;
– folosirea conducerii lente prin miscare;
– folosirea conducerii directionale prin miscare;
B. Metoda pe parti:
B.1. Procedeul executiei pe parti
B.2. Procedeul realizarii unor sarcini motrice mai inguste
C. Observarea executiei corecte si o „scoala" proprie.
Obiectivele experimentului:
Organizarea si desfasurarea experimentului
Experimentul s-a efectuat pe un grup de 8 gimnaste (anul I si II de pregatire) a categoriei a III-a, selectionate din intreaga grupa, avand ca rezultate anterioare locul I la Campionatul municipal din mai 2000 si Campionatul national iunie 2000.
Cercetarea s-a desfasurat pe tot parcursul anului de pregatire, insa experimentul s-a organizat pe o perioada de un mezociclu (perioada precompetitionala), 6 microcicluri, 6 antrenamente pe saptamana in martie-aprilie 2000.
In intervalul acestui mezociclu de pregatire au fost inregistrate incercarile reusite si cele nereusite in timpul invatarii elementelor de baza a categoriei a III-a.
Invatarea elementelor si combinatiilor la fiecare aparat pentru categoria a III-a folosite in experiment:
A. Sarituri cu sprijin:
A.1. Saritura cu rasturnare prin stand pe maini – 10 incercari – cate reusite si cate nereusite s-au efectuat.
A.2. Saritura Tzukahara – 5 incercari – cate reusite si cate nereusite s-au efectuat.
B. Paralele inegale:
B.1. Partea I – bara inferioara – indreptare balans in stand pe maini cu intoarcere 180º, indreptare balans inapoi spre stand pe maini roata libera, indreptare, roata pe talpi, saritura pe bara superioara indreptare in sprijin – 5 incercari, cate reusite, cate nereusite s-au efectuat.
B.2. Partea a II-a – bara superioara – doua gigantici inapoi – coborare prin dublu salt inapoi grupat – 5 incercari, cate reusite, cate nereusite s-au efectuat.
B3. Exercitiul integral la parale inegale – alcatuit din legarea partii I cu partea a II-a – 5 incercari.
Nota: partea I s-a executat la anul II de pregatire cu balans in stand pe maini cu intoarce 180º, iar la anul I, fara intoarcere.
C. Barna:
C.1. Rasturnare inapoi – salt inapoi pe un picior – 10 incercari, cate reusite, cate nereusite s-au efectuat.
C.2. Coborare prin rasturnare inapoi salt inapoi intins cu intoarcere 360º – 10 incercari, cate reusite, cate nereusite s-au efectuat.
D. Sol (acrobatica)
D.1. Ronda 3 flic-flacuri – 5 incercari, cate reusite, cate nereusite s-au efectuat.
D.2. Ronda flic-flac salt inapoi intins cu intoarcere 360º – 10 incercari, cate reusite, cate nereusite s-au efectuat.
D.3. Ronda flic-flac salt inapoi intins cu intoarcere 720º (10 incercari) luandu-se in calcul cate reusite si cate nereusite s-au efectuat.
D.4. Salt inainte grupat cu trecere in ronda flic-flac salt inapoi intins cu intoarcere 360º -5 incercari, cate reusite, cate nereusite s-au efectuat.
Directii de realizare ale transferului
Pentru obtinerea unor rezultate eficiente prin folosirea transferului pozitiv, am plecat de la premiza ca fiecare tip de transfer solicita indicatii metodice specifice si anume:
Rezultate si discutii
Datele au fost recoltate la fiecare element pe intreaga perioada a mezociclului (6 microcicluri/saptamani), apoi s-au calculat mediile individuale ale mezociclului pe fiecare saptamana la fiecare element sau combinatie tehnica.
Prelucrarea datelor statistico-matematica continua abordarea dinamicii invatarii acestuia prin urmatorii indici statistici (x, Am, Cv, S), rezultatele fiind nesemnificative.
Pentru o intelegere mai profunda a rezultatelor invatarii s-au transformat in procente mediile individuale a elementelor de 10 si 5 incercari.
Datele au fost prelucrate pe mezocilu la fiecare element de 10 si 5 incercari.
Pentru a observa mai bine dinamica invatarii s-au prelucrat mediile microciclurilor 1 si 6 la fiecare element, pe incercarile reusite si nereusite la 10 si 5 incercari.
Ca finalitate a prelucrarii datelor s-au corelat datele la 10 si 5 incercari reusite si nereusite, apoi intre ele.
Pentru a usura interpretarea datelor s-au transformat in procente elementele la incercarile reusite si nereusite de 10 si 5 incercari.
Rezultatele mediilor a microciclurilor 1 si 6 la fiecare element (tab. nr. 1)
|
Nr |
Elementele tehnice |
Media inc. reusite (x) - 10 inc. |
|
|
Microciclu |
|||
|
1 |
6 |
||
|
1 |
Saritura prin st. pe maini (sarituri cu sprijin) |
6,78 |
7,23 |
|
2 |
Rast. inapoi salt pe un picior (barna) |
4,92 |
5,4 |
|
3 |
Cob. rast. inapoi salt int. 360º (barna) |
4,88 |
5,3 |
|
4 |
Ronda rast. inap.salt intins 360º (sol-acrobatica) |
7,25 |
7,4 |
|
5 |
Ronda rast. inap.salt intins 720º (sol-acrobatica) |
4,55 |
5,53 |
|
|
|
Media inc. reusite (x) - 5 inc. |
|
|
Microciclu |
|||
|
1 |
6 |
||
|
6 |
Saritura Tzukahara (sarituri cu sprijin) |
2,23 |
2,98 |
|
7 |
Partea I (paralele inegale) |
2,35 |
2,73 |
|
8 |
Partea II (paralele inegale) |
2,35 |
2,85 |
|
9 |
Executia integral (paralele inegale) |
1,75 |
2,75 |
|
10 |
Ronda 3 flic-flacuri (torent –acrobatica) |
2,85 |
3,13 |
|
11 |
Salt inainte cu trecere ronda flic-flac salt inapoi cu 360º (sol - acrobatica) |
2,9 |
2,93 |
Concluzii
1. Numarul de incercari si trecerea de la un exercitiu la altul sa fie individualizat in functie de corectitudinea incercarilor.
2. Pe masura ce se invata un anumit exercitiu, numarul de incercari se reduce, trecandu-se la alt exercitiu.
3. La acrobatica, in faza de invatare a salturilor cu intoarcere, nu se recomanda sa se faca si dublu salt inapoi grupat, ci numai dupa ce s-a invatat foarte corect intoarcerea.
4. La invatarea salturilor cu intoarcere, ajutorul va fi mai putin pentru a da posibilitatea orientarii spatio-temporale.
5. Pentru perfectionarea elementelor acrobatice, se vor varia elementele acrobatice numai in perioada competitionala, cand se lucreaza la integrale.
6. Invatarea trebuie realizata corect si cu exigenta antrenorului asupra executiei tehnice, care va impiedica aparitia unor greseli. Repetarea unei tehnici gresite, duce la formarea unor deprinderi gresite, la plafonare si rezultate slabe.
7. Unele greseli pot aparea pe fondul de oboseala, a lipsei de rezistenta a organismului.
8. Greseala se va corecta reluand in ordine inversa fiecare faza pe traiectoria miscarii pentru a descoperi cauza greselii, trecand gimnasta prin toate fazele invatarii.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:
[1] Abelsckaia, L.S., Gandirea miscarilor in procesul invatarii exercitiilor de gimnastica, referat, 1948.
[2] Dumitru, G., Comunicare si invatare, Bucuresti, Editura didactica si pedagogica, R.A., 1998.
[3] Grigore, V., Gimnastica de performanta – Notiuni introductive, Bucuresti, Editura Inedit, 1999.
[4] Kovaci, N., Eliminarea ajutorului, moment critic in procesul formarii deprinderilor motrice in gimnastica sportiva, E.F.S. XXVII, nr. 5 / 1973.
ABSTRACT
THE LEARNING PROCESS DYNAMICS OF THE TECHNICAL ELEMENTS AT DIFFERENT APPARATUS USING THE TRANSFER IN WOMEN'S ARTISTIC GYMNASTICS 3rd CATEGORY
This study aims to point out the correct utilization of the transfer in the technical preparation of the female gymnasts in order to obtain very good results during the competitions. The implemented experiment has in view the improvement of some technical elements for the 3rd category using the vertical and horizontal transfer, the result consisting in a more efficient optimization of the competition effort capacity, ascertaining that the good physical shape was reached at the right moment. The conclusions of this paper show very clearly the necessity to observe the learning rules, which refers to the number of repetitions, the avoidance of the interference and the efficient dosage.