PROBLEME ALE EVALUARII JUCATORILOR DE BASCHET

Gheorghe ROMAN

Facultatea de Educatie Fizica si Sport,

Universitatea „Babes-Bolyai", Cluj-Napoca

1. Cateva delimitari conceptuale

Intalnim in literatura de specialitate (Cucos, 1996) trei grupe de definitii pentru evaluare, in functie de trei identitati posibile.

a. Evaluare = masura

Avantaje: se bazeaza pe o masura precisa, sunt obiective si fidele, cu rezultate ferme (procentaje aruncari, adaptare la efort prin probe specifice, numar de minute jucate, numar de interceptari etc.).

Dezavantaje: evaluare bazata pe o corelare strict instrumentala, judecatile si criteriile elimina sau nu aspectele tehnico-tactice.

b. Evaluare = congruenta

Avantaje: se pot obtine date asupra jucatorului si al programului de pregatire (exemplu: testul decimologic sau al compatibilitatii in echipa) sau al adaptarii la o tactica de joc (Roman, Gh., Rotaru H., Cristescu M., 1996)

Dezavantaje: riscul evaluatorului de a juca un rol tehnic, cu centrare la obiective; comportamentul personal (actiunea jucatorului) devine un criteriu al gestului educativ, evaluarea avand o dimensiune teleologica.

c. Evaluare = judecare

Avantaje: concretizari practice, usoare, permit o largire a variabilelor puse in vedere (eficacitate in joc, indice de eficienta) si favorizeaza experientele si expertizele. Nu duc la pierderi de tip in analiza datelor.

Dezavantaje: se sprijina pe rutina celui care evalueaza si pe empirism, daca nu e probata de practica. Riscurile unor generalizari pripite sunt destul de mari (Popper, 2000)

In consecinta evaluarea in baschet este eficienta daca se realizeaza multidisciplinar, in urmatoarele patru etape:

· verificarea;

· aprecierea;

· scalarea;

· sintetizarea si compararea cu modelul initial.

Deosebit de utila este parcurgerea capitolului „Evaluare" (Colibaba-Evulet, Bota, 1998) pentru a clarifica din punct de vedere conceptual aceasta notiune. Amintim doar ca autorii sistematizeaza tipurile de evaluare in functie de momentul efectuarii (initiala, curenta, periodica, finala) sau de scopul didactic, (educatie formativa, sumativa, normativa, calitativa sau a eficientei instruirii).

Trebuie sa amintim ca practica scoate in evidenta numeroase disfunctii si dificultati in evaluarea corecta a rezultatelor unui jucator, fapt remarcat in activitatea proprie de antrenor la „U" Cluj (Roman, Geleriu, 1995). Situatiile cele mai des intalnite si efectele perturbatoare au fost urmatoarele (Cucos, 1996):

a. Efectul „halo": cand am apreciat un jucator prin extinderea unei calitati secventiale asupra intregii lui performante. A aparut „efectul bland" cand am tratat cu indulgenta greselile jucatorilor consacrati.

b. Efectul „Pygmalion": cand am inceput pareri relativ fixe despre capacitatea unor jucatori. Predictia comportamentului tactic pentru u jucator sau pentru o echipa de genul „nu veti juca bine pentru ca nu v-ati antrenat!" este devastatoare pentru performanta ulterioara.

c. Ecuatia personala a antrenorului: cand antrenor compara performanta cu valori scolare mediocre. De exemplu cand se castiga un meci usor sau cand modelul de pregatire este slab valoric, se poate ajunge la distorsionari ale sistemelor de autoevaluare ale jucatorilor.

d. Efectul de contrast: trecerea cu vederea a unor greseli majore de joc, chiar in cadrul unei victorii, constituie un bun exemplu al efectului negativ al evaluarii „prin contrast".

e. Efectul ordine: cand din lipsa unei evaluari permanente sau din inertie, antrenorul mentine cam acelasi nivel de apreciere pentru o suita de rezultate diferite, fara a efectua discriminari valorice. Este cazul jucatorilor „lideri" sau cei „abonati la primii 5".

f. Eroarea logica: abaterea aceasta este uneori justificata, dar nu trebuie sa devina o regula. Exemplu: „astazi ati jucat mai bine dar totusi ati pierdut", sau „ai progresat in acumulari la antrenamentul de forta dar nu esti in graficul planificat".

2. Ipoteza si scopul lucrarii

Pornind de la existenta multor metode si mijloace de evaluare a jucatorului de baschet, antrenorul incepator sau cel care doreste sa-si schimbe sistemul, este cuprins de indoieli privind eficienta lor sau de posibilitatea interpretarii corecte a datelor. Care este drumul cel mai sigur? Analiza si evaluarea comportamentului performantial al jucatorului de baschet este un proces plurifactorial. Care sunt punctele principale „de atins" in acest proces? Fara a epuiza acest domeniu, pentru ca antrenorii incearca sa gaseasca acum noi metode, propunem un model de evaluare pe termen lung pentru un jucator (jucatoare) de baschet.

3. Desfasurare

Sintetizarea modelului propus este rezultatul investigatiilor efectuate pe parcursul anilor 1998-2000 la echipele de baschet juniori, junioare, seniori, senioare din municipiul Cluj-Napoca: CSS Viitorul (f+m) antrenori Ioana Rusu, Ioan Muresan, Liviu Morariu si Voicu Moldovan; Probaschet Junior (f+m) antrenori Horia Pop, Marilena Pop, Sandor Vizi, Horea Rotaru; „U" Cluj (f+m) antrenori Elena Popescu, Magda Jerebie, Dan Moraru, Horea Rotaru.

Discutiile cu antrenorul lotului national feminin de baschet, prof. George Mandache (Arad), au intregit aria de informatii privind problemele evaluarii.

Culegerea datelor prin metoda observatiei; inregistrari, prelucrari statistice, chestionare, a fost facilitat de activitatea studentilor de la cursul de specializare baschet din cadrul FEFS a UBB.

4. Model de evaluare pe termen lung (10-15 ani) al jucatorilor de baschet (dupa Dragnea, 2000 – modificat de noi).

Etapa	Continutul evaluarii	Mijloace utilizate si evaluatorul
1	a) Evaluare bio-medicala	a) Anamneza. Examinarea somatoscopica. Examinarea clinica (medic si antrenor).
	b) Evaluarea potentialului bio-motric	b) Masuratori antropometrice. Teste (echilibru, tapping, mobilitate, saritura in lungime de pe loc, ridicari de trunchi, mentinut in atarnat, naveta, alergare de viteza, aruncarea mingii de oina, alergare de rezistenta) (antrenor).
	c) Evaluare psihologica	c) Teste pentru diagnoza atentiei (Epuran, Holdevici, Tonita).Testul de baraj. Proba grilei. Jocul lui Kim. Combativitate. Reactia la oboseala (antrenor si psiholog).
2	a) Evaluare bio-medicala	a) Se repeta cele de la etapa 1 a.
	b) Evaluarea potentialului bio-motric	b) Masuratori antropometrice. Formule de predictie a cresterii in inaltime (antrenor). Teste (se pot repeta cele de la etapa 1 c).
	c) Evaluarea capacitatii motrice specifice	c) Probe, norme de control specifice pentru: viteza de deplasare, de reactie, de executie; forta generala si segmentara; indemanare, rezistenta (antrenor).
	d) Evaluarea comportamentului tehnico-tactic	d) Fisa de evaluare (Colibaba, Bota). Calculul eficacitatii parametrilor jocului (Colibaba, Mandache, Grosgeorge)
	e) Evaluare psihologica	e) Repetarea testelor de la 1c. Teste pentru identificarea leader-ului.
3	a) Evaluare bio-medicala	a) Control medical periodic la dispensarul sportiv teritorial.
	b) Evaluarea potentialului bio-motric	b) Masuratori antropometrice. Evidentierea (confirmarea) predictiei de dezvoltare conform modelelor stabilite. Reorientare sau renuntare la performanta (antrenor).
	c) Evaluarea capacitatii specifice	c) Probe de control periodice pentru evidentierea progresului realizat: detenta, viteza de executie, agilitate, rezistenta specifica, forta exploziva.
	d) Evaluarea comportamentului tehnico-tactic	d) Calcularea indicelui de eficienta pe joc si pe campionat. Elaborarea probelor de control tehnice specifice postului in echipa (antrenor).
	e) Evaluarea psihologica	e) Asistenta psihologica (psiholog).
4	a) Evaluarea bio-medicala	a) Control medical periodic (medicul echipei, dispensar sportiv).
	b) Evaluarea capacitatii motrice specifice	b) Probe de control periodice. Norme care definesc modelul performantial al jucatorului (antrenor).
	c) Evaluarea comportamentului tehnico-tactic	c) Aportul jucatorului la economia jocului. Ierarhizarea jucatorilor dupa parametrii de joc si calculul indicelui de eficienta. Intocmirea fisei individuale in raport cu modelul de joc pe post (antrenor).
Etapa 1 = selectie primara – 8-12 ani; Etapa 2 = selectie secundara – 12-15 ani; Etapa 3 = selectie finala – 16-18 ani; Etapa 4 = perioada marii performante – dupa 18 ani.

BIBLIOGRAFIE

[1] Beard, B., Basic Basketball. The Complete Player, Ed. M. Kesend Publishing LTS, N.Y. 1985, p.121-122.

[2] Colibaba-Evulet, D., Bota, I., Jocuri sportive – Teorie si metodica, Bucuresti, Ed. Aldin 1998, p.295-318.

[3] Cucos, C., Pedagogie, Iasi, Ed. Polirom, 1996, p.100-104 si 110-111.

[4] Dragnea, A., Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport, Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1984, p.97-132.

[5] Dragnea, A., Teoria educatiei fizice si sportului, Bucuresti, Ed. Cartea Scolii, 2000, p.166-200.

[6] Pim Ralph Z., Winning Basketball, Chicago, Contemporary Books, 1994.

[7] Pop, H., Roman, Ghe., Rotaru, H., Valorile cifrice si procentuale ale parametrilor modelului de joc in baschet pentru echipa, jucator si posturi si distributia jucatorilor, in volumul sesiunii de comunicari (V) Asociatia Academica Universitatea „Avram Iancu", Cluj-Napoca, p.4-7.

[8] Popper, K., Filosofie sociala si filosofia stiintei, Rationalismul critic, Iasi, Editura Trei, 2000, p.27-29.

[9] Predescu, T., Ghitescu, G., Baschet, Pregatirea echipelor de performanta, Bucuresti, Ed. Semne, 2001.

[10] Roman, Ghe., Geleriu, C., Cuplurile stabile de jucatori formate cu ajutorul tehnicii de calcul a eficientei in jocul de baschet, Analele Universitatii Oradea, tom V, 1995.

[11] Roman, Ghe., Rotaru, H., Cristescu, M., Autoevaluarea extrasportiva si implicatiile in performanta echipei de baschet masculin „U" Cluj-Napoca, Rev. Studia Universitatis „Babes-Bolyai" nr.3, Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1996, p.19-22,.

[12] Stanescu, A., Optimizarea triadei: talent-intelect-moralitate, deziderat central in formarea sportivilor, „Palestrica mileniului III" anul II, nr.1, Cluj-Napoca, 2001, p.34-42.

[13] Todorov, T., Lazarov, N., Norme pentru evaluarea dezvoltarii fizice si selectia tinerilor pentru diferitele discipline sportive, Metodologia antrenamentului MTS, Bucuresti, CCPS, 2000, p.155-160.

ABSTRACT

PROBLEMS OF THE BASKETBALL PLAYERS EVALUATION

This paper aims to synthesize the activity done by the technical staff in order to evaluate the basketball players. The unitary conception of this plurifactorial process, which the specialist of this field has to adopt, would eliminate the gaps that the players meet while passing from a performance stage to the next one. The proposed long-term model is successfully applied by the basketball school from Cluj, from the children level until the seniors..