RELATIA DINTRE ATACUL SI BLOCAJUL INCLINAT, SIMETRIC SI ASIMETRIC – APLICATII TEHNICO -TACTICE LA VOLEI

Marcel SERBAN

Cornel MITITELU

Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti

1. Considerente generale

Lucrarea de fata studiaza aspectele specifice legate de atac si blocaj, ce se intalnesc in jocul de volei, care sunt analizate prin prelucrari matematice si sunt tratate la modul ideal, pentru ambele echipe.

2. Ipoteze

Avand in vedere:

– variatia relativ mare a distributiei optime pana la fileu in gama inaltimilor de atac si in distanta laterala;

– admiterea unui punct optim comun in directie laterala, independent de inaltimea mingii, largimea blocajului, viteza;

– existenta unei distante in adancime de compromis intre blocajul in doi si individual;

– avantajul atacului din mingii inalte, sub aspectul suprafetei de cadere;

– avantajele unor mingii joase in realizarea de actiuni inselatoare si surprinderea adversarului fara blocaj (eventual cu blocaj individual);

– posibilitatea, in general, a organizarii unui blocaj in doi (eventual individual) la atac din mingii inalte (foarte inalte) din zona 4;

– posibilitatea organizarii, in general, a unui blocaj individual (eventual in doi) la atacul din mingii medii (inalte) din zona 2;

– imposibilitatea organizarii, in general, a unui blocaj in trei, oportun, simetric sau asimetric;

– dezavantajele atacului, sub aspectul suprafetelor de cadere, in zonele centrala si extremele laterale;

– avantajele, sub aspectul executiei motrice (majoritatea jucatorilor lovind cu mana dreapta), a atacului din zona 4 (de aici necesitatea opunerii unui blocaj in doi), fata de cel din zona 2 (la care, in general, se opune un blocaj individual);

– necesitatea organizarii unui blocaj in doi la atacul din mingii inalte si foarte inalte;

– necesitatea implementarii cu usurinta, in actiunilor tehnico-tactice, a rezultatului cercetarii blocajului inclinat, simetric si asimetric;

se impune a se adopta urmatoarele principii:

–simplificarea problemei si actionarea pe mingii joase, medii, inalte, respectiv 2,93 ÷ 3,13 m;

–realizarea, in principal, a atacului din mingi inalte (3,13 m sau peste), din zona 4, caruia i se interpune, in general, blocajul in doi; ca urmare, distanta optima de atac in adancime, este cea corespunzatoare blocajul in doi, care (din punct de vedere a suprafetei de cadere) este acoperitoare si pentru un blocaj individual (vezi tabelul nr.1 – cu suprafetele maxime de cadere realizate cu adancimi optime de atac);

Tabelul nr. 1

distanta laterala x = 1 m

– realizarea, in secundar, din zona 2 a atacului din mingii medii (3,03 m) sau, uneori, inalte (3,13 m), caruia i se opune un blocaj individual si alegerea, in consecinta, a distantei optime in adancime;

– atacul din zona punctului optim comun in directie laterala si evitarea zonelor centrala si extrem laterale;

– folosirea mingilor joase (2,83 ÷ 2,93 m), in apropierea fileului (cand aceasta este posibil – functie de mingea sosita din preluare), recomandabil in afara zonei centrale, pentru actiuni simulate/inselatoare (uneori atac) si atragerea unui blocaj individual;

– interventia jucatorilor din linia a doua, din mingii foarte inalte (3,23 m), pe toata latimea fileului;

– blocajul in trei poate fi considerat o exceptie;

– necesitatea ocolirii blocajului si a unei precizii inalte, cer o executie cu viteza medie (mica).

3. Aspecte tehnico-tactice

a) Pentru blocajul inclinat, simetric:

– jucatorii trebuie antrenati sa execute atacuri in forta, cu viteza medie (mica), din mingii inalte si aflate la distante mari de fileu; astfel, in deosebi la interventia din linia a doua, viteza se realizeaza prin marirea timpului de insotire a mingii pe traiectoria initiala pana la nivelul neregulamentar de a fi condusa, crescand astfesa creasca; dar unghiurile determinate, cele reale sunt putin sub acestea; avand in vedere cele aratate mai sus, un unghi de ~ 60° (fig.11) este recomandabil, acesta asigurand acoperirea totala a terenului advers prin vederea binoculara (± 40° fata de directia respectiva), dar si posibilitatea executiei unei lovituri adecvate suprafetei de cadere;

In timpul executarii atacului, jucatorii realizeaza obligatoriu explorarea vizuala a terenului advers; in general, aceasta se dezvolta relativ tarziu (dupa multi ani de volei), din care cauza antrenorul va lua masuri de accentuare in pregatire pe acest aspect; astfel, simplul fapt ca se vine cu unghi mare fata de fileu nu creeaza automat aceasta deprindere, desi faciliteaza explorarea vizuala; distingem urmatoarele faze de explorare vizuala a terenului, jucatorilor, mingii, in timpul atacului (in mod deosebit din mingi inalte).

– inainte de plecarea pentru elan, cand mingea este la verticala ridicatorului si are loc o prima reasezare in teren a jucatorilor adversi;

– continuarea explorarii vizuale a terenului advers in momentul initial al elanului (cand deplasarea este cu pasi lenti);

– mingea a fost ridicata, adversarul cunoaste locul atacului, se realizeaza o a doua reasezare in teren; atacantul face ultima explorare vizuala din timpul elanului, dupa care accelereaza, fiind concentrat asupra locului bataii; urmeaza bataia, saritura, cand nu se mai poate face explorarea vizuala (in timpul sariturii capul executa o miscare de rotatie cu viteza mare, paralel cu o miscare de translatie, care fac imposibila explorarea vizuala);

– in ultima parte a sariturii (cand capul este aproape in punctul maxim ca inaltime), cand incepe deplasarea mainii in spate pentru atac, se reia explorarea vizuala; in acest moment are loc o alta (ultima) redistribuire in teren a jucatorilor adversi; timpul de explorare tine aproximativ 0,18 sec, cat dureaza ducerea mainii in spate, relativ scurt pentru decizie (reactia de alegere); acesta este timpul in care se poate valorifica sau nu efortul unei echipe; capacitatea atacantului de a diviza acest timp (selectia deciziei) pana la cele mai mici unitati si a le putea constientiza, determina rezultatul actiuni acestuia; atacul "orb" si la intamplare are un deznodamant in consecinta;

– acest timp se poate marii astfel: dupa ce mana a fost dusa in spate, fara a depasi nivelul verticalei, se cade din punctul mort superior 0,1 ÷ 0,2 m, ceea ce reprezinta 0,14 ÷ 0,28 sec; astfel timpul de alegere a deciziei poate creste in total la 0,32 ÷ 0,46 sec, usurand mult alegerea acesteia;

– sau, la mingii de inaltimi medii, se ocoleste in mod deliberat (luand un coeficient mare de siguranta), un virtual blocaj in doi.

5. Concluzii

a) Concluzii partiale:

– punctul optim de atac in directie laterala se situeaza la ~ 1 m de linia laterala (0,5 m pentru z₀ = 2,83 ÷ 2,93 m);

– suprafata de cadere scazand mult la ordonate mici, se recomanda atacul din ordonate inalte si foarte inalte;

– modelul tactic se preteaza la actiuni de inselare (rar atac) din ordonate mici si atacul din ordonate inalte (foarte inalte), luand ca baza blocajul in doi (efectul asimetriei creste cu latimea blocajului), acesta fiind acoperitor si pentru cel individual;

– zona centrala trebuie evitata deoarece la toate genurile de blocaj, la actiunea de atac din mingi joase si distante mici pana la fileu (sub 1 m nu se poate executa atacul in forta); se pot realiza actiuni de inselare si foarte rar atac din mingi inalte si foarte inalte (3,13 ÷ 3,23 m), distanta in adancime fiind ~ 2 m pentru blocaj in doi si ~ 1,5 m pentru blocaj individual.

b) Concluzii finale:

– distantele optime in adancime nu cresc esential fata de blocajul individual, simetric;

– in alegerea datelor din tabelul nr.3, s-au facut totusi unele compromisuri, pentru a putea obtine o suprafata de cadere satisfacatoare, intr-o zona cat mai larga pentru atacul de siguranta;

– in consecinta, modelul tactic de atac pentru blocajul inclinat, asimetric, este aproape de cel corespunzator blocajului inclinat, simetric, prezentat in fig.6.

BIBLIOGRAFIE

[1] Cernea, P., Fiziologia oculara, Bucuresti, Editura Medicala, 1986.

[2] Enescu, G., Fizica pentru tehnicieni, vol. I, Bucuresti, Editura Tehnica, 1983.

[3] Ivoilov, A.,V., Volei – studii de biomecanica si metodica antrenamentului, Bucuresti, CCEFS, 1984.

[4] Moraru, F., Manual de balistica exterioara, Bucuresti, Editura Militara, 1976.

[5] Serban, H., M., de Hillerin, P., Volei – strategie si tactica, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1984

[6] Serban, H., M., Gandirea – factor de optimizare a modelarii, Bucuresti, Ed. Printech, 1999.

[7] Voinea, R., Voiculescu, D., Ceausu, V., Mecanica, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1984.

ABSTRACT

THE RELATION BETWEEN THE INCLINED, SYMMETRICAL AND ASYMMETRICAL ATTACK AND BLOCK - TECHNICAL-TACTICAL APPLICATIONS IN VOLLEYBALL

This paper deals with specific aspects of attacking and blocking in volleyball. These aspects are analyzed by mathematical processing. They are handled in an ideal way for both teams..