DIRECTII DE INTERVENTIE

TERAPEUTIC-COMPENSATORIE IN ACTIVITATEA DE EDUCATIE FIZICA A ELEVILOR CU HANDICAP MINTAL

 Monica STANESCU

Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti

Interesul pentru motricitate sporeste atunci cand se cauta in ea resurse pentru compensarea tulburarilor de dezvoltare si a dizarmoniilor care apar la persoanele cu cerinte educative speciale. Miscarea este cea care le asigura contactul cu lumea exterioara, dar si cu propria persoana, de aceea este important ca ea sa se realizeze in cele mai bune conditii si sa-i fie exploatate ansamblul posibilitatilor de manifestare care pot veni in ajutorul celui ce conduce procesul de instruire.

Este unanim recunoscut faptul ca relatia dintre motricitate si limbajul scris prezinta o importanta deosebita pentru dezvoltarea copilului si pentru integrarea acestuia in diverse activitati sociale. Dat fiind faptul ca scrisul este rezultatul unui anumit tip de invatare motrica, interventia motrica si psihomotrica pe care am initiat-o a avut ca scop sa dezvolte copilului o motricitate coordonata si ritmica care sa stea la baza corectarii tulburarilor disgrafice.

Obiectivul cercetarii. Aceasta cercetare a vizat ameliorarea metodologiei de interventie de tip psiho – motric, din cadrul programului de recuperare-compensare a scolarului cu handicap de intelect.

Sarcinile cercetarii. In vederea realizarii obiectivului propus s-a pornit de la corelatiile constatate intre componentele scrisului si cele ale motricitatii, pentru verificarea unor posibile cai de interventie care sa sustina indirect procesul de formare a scrisului. Metodele de interventie utilizate au constat din programe de stimulare perceptiv-motrica aplicate subiectilor inclusi in esantion.

Ipoteza. Data fiind caracteristica de dezvoltare a tuturor functiilor psihice, apreciem ca si relatia motricitate – limbaj scris la scolarul mic cu handicap de intelect este susceptibila influentelor pozitive pe baza unor programe de stimulare perceptiv-motrica prin care sa se contribuie indirect la ameliorarea tulburarilor care apar la nivelul limbajul scris.

Metodele de cercetare. Testul Mira-Stamback pentru rapiditatea membrelor superioare, proba de executie la comanda a unor actiuni motrice, metoda ANOVA pentru prelucrarea statistica a rezultatelor.

Descrierea esantionului. Pentru faza ameliorativa a cercetarii s-a recurs la alcatuirea unui grup de experiment, format din 13 elevi, proveniti din clasa a III-a B. Alegerea acestei clase se justifica prin aceea ca la sfarsitul ei, scrisul este structurat si relativ automatizat. Includerea copiilor in esantion a fost conditionata de sustinerea unor probe si teste de motricitate (testul Ozeretski–Guilman, incluzand un set de trei probe pentru evaluarea nivelului de manifestare a motricitatii la nivelul componentelor: coordonarea dinamica a mainilor, coordonarea dinamica generala, echilibru; testul Mira Stamback – pentru rapiditate; testul Head Piaget – pentru orientarea stanga – dreapta; test grafic pentru evaluarea actului grafic.) Cei care nu au indeplinit aceasta conditie, desi au fost inclusi in activitatile de aplicare a programelor, rezultatele lor nu au fost consemnate in tabelele centralizatoare.

Organizarea cercetarii. Cercetarea s-a desfasurat in anul scolar 2000–2001, la Scoala Ajutatoare nr.11, sector 6, Bucuresti., de-a lungul a trei etape. Prezenta lucrare ilustreaza rezultatele si concluziile l-a care am ajuns dupa parcurgerea celei de-a doua etape. Etapa I. S-a desfasurat in perioada 15 februarie si 2 martie si rezultatele ei au fost prezentate in lucrarea mentionata anterior, in cadrul Sesiunii de comunicari stiintifice a ANEFS (iunie 2001).

Etapa a II-a. (12 martie – 12 aprilie) a constituit perioada in care s-au aplicat programele de stimulare motrica si perceptiv-motrica subiectilor inclusi in esantion. Programul de stimulare motrica a vizat dezvoltarea calitatilor motrice si formarea si consolidarea gesturilor fundamentale, in timp ce prin programul de exercitii perceptiv-motrice accentul s-a pus organizarea schemei corporale si a spatiului personal. Evaluarea initiala si finala a copiilor a constat din aplicarea testului de rapiditate Mira-Stamback, pentru grupul de control, in timp ce pentru grupul experimental s-a aplicat o proba ce a constat din executia la comanda a unei serii de opt actiuni motrice care au vizat: intoarceri de pe loc, deplasarea corpului in spatiu si miscarea segmentelor. Cele doua verificari, initiala si finala, s-au organizat la interval de o luna. Precizam ca aplicarea acestor programe s-a realizat in cadrul lectiilor de educatie fizica (2 lectii/saptamana), astfel incat sa nu impiedice realizarea prevederilor programei de educatie fizica pentru clasele I–IV (ciclul primar).

Etapa a III-a. (23 aprilie – 4 mai) a constat din analiza cantitativa si calitativa a rezultatelor aplicarii programelor de instruire, formularea concluziilor pentru evidentierea unor posibile cai de interventie care sa sustina procesul de formare a scrisului, formularea de propuneri pentru continuarea cercetarii.

Rezultate si interpretarea lor. Rezultatele obtinute la proba de rapiditate, in cele doua momente ale testarii sunt prezentate in tabelul nr.1

Tabel nr.1. Rezultatele obtinute de copii la proba de rapiditate

Initiale	Nr. semne realizate		Varsta coresp.
	Verif. initiala	Verif. finala	Verif. initiala	Verif. finala
CL	69	72	7	7
CM	63	65	8	7
GO	97	85	9	8
LF	99	101	9	9
NG	105	105	10	10
NI	98	99	9	9
PC	107	108	9	10
SV	55	57	6	6
SM	87	89	9	8
SV	87	90	7	8
TA	86	90	8	8
UM	98	102	9	9
VG	89	75	9	8

Grafic nr.1. Valorile initiale si finale la proba de rapiditate

In ceea ce priveste omogenitatea grupului, se constata ca aceasta ramane la nivel mediu in cazul ambelor serii de date (Cv1=16.5%, Cv2=15.5%). Desi la verificarile finale se constata ca valorile sunt mai mari pentru majoritatea elevilor, aplicarea analizei de varianta, prin metoda ANOVA, evidentiaza faptul ca diferentele sunt nesemnificative (F=0.05, p=0.05). Acest rezultat ne permite sa afirmam ca pentru influentarea acestei componente este nevoie de un timp mai indelungat de actiune. De asemenea, stiindu-se ca la baza rapiditatii stau si particularitatile proceselor nervoase fundamentale – excitatia si inhibitia, si ca in cazul copiilor cu deficienta mintala principala caracteristica este aceea a vascozitatii (ilustrata de lentoarea reactiilor), rezultatul obtinut nu este surprinzator.

Pentru acelasi grup si in aceeasi perioada, s-a lucrat si pentru ameliorarea schemei corporale si organizarii spatiului personal. Nivelul initial si cel final s-a apreciat prin intermediul corectitudinii raspunsurilor pe care copiii le-au dat la comenzile de executie a anumitor actiuni motrice. (tabel nr.2)

Tabel nr.2. Rezultatele obtinute de elevi la proba de executie a actiunilor motrice

Initiale	Nr.actiuni corecte (din 8)
	Verif. initiala	Verif. Finala
CL	3	4
CM	4	5
GO	4	5
LF	4	4
NG	5	5
NI	4	6
PC	3	5
SV	3	4
SM	4	5
SV	3	5
TA	2	2
UM	2	3
VG	2	3

Grafic nr.2. Valorile initiale si finale la proba de executie a actiunilor motrice

In cazul acestei probe se constata ca omogenitatea este mica, atat in cazul verificarii initiale (Cv1=28.8%), cat si a celei finale (Cv2=25.6%). Diferentele dintre elevi sunt foarte mari, dispersia datelor in jurul valorilor centrale fiind la randul lor mari.

Aplicarea metodei ANOVA pentru analiza variantei si obtinerea unei valori de 6.10 pentru variabila F (la p=0.05), ne permite sa afirmam ca diferentele dintre rezultatele initiale si cele finale, la aceasta proba, sunt semnificativ diferite. Efectul programului de stimulare perceptiv-motrica sunt mai bune din punct de vedere a achizitiilor elevilor. Consideram ca acest lucru este consecinta faptului ca programul a vizat componente ale psihomotricitatii care la randul lor sunt dependente de factori mai putin afectati de gradul de deficienta (perceptia, reprezentarea, memoria).

Rezultatele la aceasta proba le confirma pe cele obtinute la probele initiale de evaluare a motricitatii generale si a celei grafice (din etapa I a cercetarii), unde diferentele dintre membrii grupului influentau semnificativ valorile parametrilor tendintei centrale si pe cele ale dispersiei.

Concluzii. Progresele semnificative in aria perceptiv-motrica constatate in urma unei interventii de durata relativ scurta (12 lectii de-a lungul unei luni de zile) sunt consecinta faptului ca functia perceptiv-motrica se dezvolta in mare masura pe baza unor "operatori perceptivi". Acestia la randul lor se bazeaza pe memoria de scurta durata, pe strategiile de explorare vizuala, pe dexteritatea manuala. Desi la deficientul mintal toate aceste aspecte sunt deficitare, se pare ca se pastreaza si aici resurse care pot fi valorificate. Consideram ca am reusit acest lucru prin programul aplicat, program bazat pe exercitii fizice care au presupus actiuni motrice executate cu propriul corp, independente sau in acord cu modele exterioare.

In privinta programului care a vizat dezvoltarea calitatilor motrice si a formarea gesturilor fundamentale, rezultatele ne permit sa afirmam ca pentru influentarea lor este nevoie de un timp mai indelungat de actiune. De asemenea, stiindu-se ca la baza rapiditatii stau si particularitatile proceselor nervoase fundamentale – excitatia si inhibitia, si ca in cazul copiilor cu deficienta mintala principala caracteristica este aceea a vascozitatii (ilustrata de lentoarea reactiilor), rezultatul obtinut nu este surprinzator.

Rezultatele obtinute ne permit sa sugeram necesitatea verificarii unor ipoteze legate de oportunitatea interventiei, prin programe de scurta durata, doar asupra componentelor de natura perceptiv-motrica, capabile sa sustina in continuare procesul de recuperare a tulburarilor de scris. Interventia asupra motricitatii generale trebuie realizata permanent, in spiritul educatiei timpurii, si atat pentru ea, cat si pentru psihomotricitate sau motricitate grafica se impun abordarile de tip personalizat, prin programe care sa invoce potentialul real al fiecarui subiect si sa il valorifice la maximum.

BIBLIOGRAFIE

[1] Carstea, Ghe., Metodica educatiei fizice scolare, Bucuresti, Editura ANEFS, 1999.

[2] Dragnea, A., Bota, A., Teoria activitatilor motrice, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2000.

[3] Radu, Ghe., Psihopedagogia dezvoltarii scolarilor cu handicap, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1999.

[4] Radu, Gh. (coord.), Introducere in psihopedagogia scolarilor cu handicap, Bucuresti, Editura Pro Humanitate, 1999.

ABSTRACT

THERAPEUTIC AND COMPLEMENTARY STRATEGIES USED IN THE PHYSICAL EDUCATION ACTIVITIES OF MENTAL DISABLED CHILDREN

In this paper, we try to emphasize the didactic consequences of the relation between motricity and written language. Using the results of a previous paper, we proposed two didactic strategies having as aim the motor and the psychomotor development of mental disabled children, as a base for learning and correction of the written language. The results point out different effects of our strategies and let us present some didactic recommendation concerning the physical education activities of mental disabled children.

.