REVENIREA FRECVENTEI CARDIACE DUPA UN EFORT ANAEROB LACTACID FOLOSIND TEHNICI RESPIRATORII SI SUGESTIVE

Liliana BECEA

Universitatea „Politehnica", Bucuresti

Ipoteza cercetarii

Faza de revenire dupa efort este un domeniul foarte putin studiat. Continutului acesteia adesea este lasat in grija „naturii".

 Respiratia, singura functie majora cu dublu control-reflex si voluntar – poate oferi solutii in optimizarea revenirii dupa effort.

 Folosirea sugestiei in ameliorarea performantelor sportive este un fapt dovedit experimental (Fox&Mathews p.387).

Ipotezele care stau la baza acestui studiu sunt urmatoarele:

Respiratia complecta, tehnica respiratorie simpla si eficenta, influenteaza pozitiv faza de revenire dupa un efort anaerob lactacid.

Tehnica respiratiei complete cu dublarea duratei expiratiei este mai eficenta in faza de revenire dupa un efort anaerob lactacid decat tehnica respiratiei complete cu timpi egali de inspiratie si expiratie. Folosirea autosugestiei in timpul tehnicii de respiratie complecta contribuie la amplificarea efectelor pozitve ale acesteia in faza de revenire dupa un efort anaerob lactacid.

Folosirea autosugestiei in timpul tehnicii de respiratie complecta contribuie la amplificarea efectelor pozitve ale acesteia in faza de revenire dupa un efort anaerob lactacid.

SUBIECTI

Pentru formarea esantioanelor necesare acestui experiment au fost testati initial sase grupe de studentii de la fac. de Transporturi (anii I si II) si sase grupe ale facultatii de Aeronave(anii I si II) si s-a inregistra valoarea frecventei cardiace in ortostatism. Dintre cei care au prezentat valori ale frecventei cardiace normal fiziologice pentru aceasta categorie de populatie au fost alese aleatorii grupele pentru experiment. Ele fac parte din aceeasi populatie statistica, subiectii care le formeaza au acelasi sex(masculin) si varsta cuprinsa intre 19-21 ani.

ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI

 Acest experiment este un EXPERIMENT DE VERIFICARE.

El s-a desfasurat de Sala de sport a Universitatii „Politehnica" Bucuresti in perioada 15 aprilie–10 iunie 2001.

 VARIABILELE INDEPENDENTE care au fost aplicate grupei de experiment in faza de revenire dupa un efort anaerob lactacid au constat din TEHNICI RESPIRATORII SI TEHNICI DE AUTOSUGESTIE.

PRIMA VARIABILA INDEPENDENTA a constat din tehnica respiratiei complete cu timpi egali de expiratie si inspiratie

A DOUA VARIABILA INDEPENDENTA a fost tehnica respiratie complete cu timp dublu de expiratie

A TREIA VARIABILA INDEPENDENTA a fost tehnica respiratiei complete cu timpi egali ai fazelor respiratorii simultan cu tehnici autosugestive

VARIABILA DEPENDENTA a constituit-o FRECVENTA CARDIACA a carei inregistrare s-a facut cu pulstestere marca POLAR.

 EFORTUL ANAEROB LACTACID a constat din executarea timp de 60 de secunde a exercitiului in 4 timpi (timpul 1 – drepti; timpul 2-ghemuit cu mainile pe sol; timpul trei – aruncarea picioarelor intinse inapoi; timpul 4 – revenire in ghemuit) numar maxim de repetari. Pentru ca acest efort sa fie identic la pre-test si la post-test s-a inregistrat numarul de repetari pe care fiecare subiect l-a efectuat la pre-test si s-a urmarit ca el sa fie acelasi cu cel de la post-teste.

DESFASURAREA EXPERIMENTULUI

PRE-TESTUL

• Pre-testul, atat la grupa martor cat si la grupe de experiment a avut trei etape:
• inregistrarea frecventei cardiace in ortostatism inaintea depunerii efortului anaerob lactacid (descris anterior)
• executarea exercitiului in patru timpi, numar maxim de repetari si inregistrarea performantelor individuale in acest domeniu (numar de repetari)
• dupa terminarea efortului, inregistrarea cu ajutorul pulstesterelor, timp de 6 minute a parametrilor frecventei cardiace din 5 in 5 secunde si notarea acestora in tabele special concepute

 POST-TESTUL

• Post-testul a introdus VARIABILELE INDEPENDENTE si a avut trei etape
• inregistrarea frecventei cardiace in ortostatism inaintea depunerii efortului anaerob lactacid (descris anterior).
• executarea exercitiului in patru timpi, cu refacerea performantei de la pre-test.
• dupa terminarea efortului, executarea in faza de revenire a tehnicilor respiratorii si de autosugestie prezentate anterior(ca VARIABILE INDEPENDENTE) concomitent cu inregistrarea cu ajutorul
• pulstesterelor, timp de 6 minute a parametrilor frecventei cardiace (ca VARIABILA DEPENDENTA) din 5 in 5 secunde, simultan cu notarea acestora in tabele special concepute.

PRELUCRAREA STATISTICA A REZULTATELOR

PARAMETRII STATISTICII DE SINTEZA

Am calculat indicii statistici de grupare, (media, mediana , modul, frecventa modului) si indicii statistici de imprastiere(, valoarea minima, valoarea maxima, valoarea frecventei cardiace. pentru 25% din cazuri, valoarea frecventei cardiace. pentru 75% din cazuri, abaterea medie, dispersia, amplitudinea, intervalul interquartilic, suma.), pentru grupa martor si pentru grupa de experiment la pre-test si post-test. Aceste date sunt cuprinse in tabelele urmatoare.

Imaginea sintetica a imprastierii datelor am realizat-o prin intermediul unui grafic in care au fost reprezentate:

Amplitudinea datelor, prin includerea valorilor extreme;

Tendinta centrala, prin mediana

Imprastierea datelor, prin precizarea intervalului interquartilic (interval in care se afla 50% din date)

Verificand repartitia datelor am constatat ca nu respecta distributia Gaussiana si am aplicat in continuare in analiza indicatorii statistici pentru datele neparametrice. Am reprezentat in graficul urmator prin intermediul valorile medianelor evolutia valorilor frecventei cardiace a celor cinci grupe in faza de revenire dupa efortul anaerob lactacid depus.

PARAMETRII STATISTICII DE ANALIZA

Dintre testele care sunt folosite pentru verificarea ipotezei de nul, pentru o repartitiei neparametrica a datelor am ales testul – WILCONXON, AL RANGURILOR PERECHE, acesta fiind un instrument neparametric puternic pentru compararea esantioanelor dependente, corelate (cazul esantioanelor din acest experiment). Rezultatele obtinute la acest test ne permit sa afirmam:

Exista o diferenta intamplatoare intre

Grupa martor si grupa experiment pre-test

Grupa de experiment post-test, respiratie completa cu timpi respiratori egali si grupa de experiment post-test respiratie completa cu dublu timpului de expiratie

Diferenta care exista nu este intamplatoare intre

Grupa martor pre-test si grupa experiment pre-test si grupele de experiment post-test

CONCLUZII

Folosirea respiratiei complete cu timpi egali contribuie la reducerea timpului de revenire dupa un efort anaerob lactacid

Tehnica respiratie complete cu dublu timpului de expiratie nu s-a dovedit statistic mai eficenta decat tehnica respiratiei complete cu timpi respiratori egali si autosugestie,

Folosirea autosugestiei impreuna cu tehnica respiratiei complete cu timpi respiratori egali, determina revenirea mult mai rapida a parametrilor cardiaci dupa un efort anaerob lactacid, fiind semnificativ mai eficenta decat folosirea tehnicii respiratiei complete cu timpi egali sau a tehnicii respiratiei complete cu dublu timpului de expiratie.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

[1] Epuran, M., Holdevici, I., Tonita, F., Psihologia sportului de performanta, Bucuresti Edit. Fest, 2001.

[2] Fox&Mathews, Bases phsiologique de l'activite phisique, Paris, Vigot editions, 1984.

[3] Holdevici, I., Psihologia succesului, Bucuresti, Edit. Ceres, 1993.

[4] Holdevici, I., Autosugestie si relaxare, Bucuresti, Edit. Ceres, 1995.

[5] Sternberg, R., Psychology, in Search of the Human Mind, Orlando, Harcourt College Publishers, 2001.

ABSTRACT

THE RECOVERY OF HEART RATE FOLLOWING AN ANAEROBIC LACTACID EFFORT USING BREATHING AND AUTOSUGGESTION TECHNIQUES

The purpose of this study is to outline the influence of various breathing and autosuggestion techniques during the recovery phase following an anaerobic lactacid effort. The parameter used was the variation of the heartbeat monitored at 5-second intervals by means of Polar monitors. The experiment was performed involving a pool of 44 dilettante subjects divided into two groups. The baseline step of the test consisted in recording the physiological recovery of the heart rate (decrease curve) of the whole pool of individuals subjected to an anaerobic lactacid effort. The pool was then divided into two equal groups of which one was trained in applying breathing and autosuggestion techniques. Following this training a second test was performed on both groups. The statistical data evaluation showed a major difference between the natural, physiological heartbeat decrease monitored on the untrained group as compared to the significantly better recovery monitored on the group applying either breathing or autosuggestion techniques, the highest efficiency being achieved by those individuals using a combination of autosuggestion and full in/out breathing at equal intervals.