STUDIU COMPARATIV PRIVIND PUTEREA MAXIMA AEROBA LA FOTBALISTII JUNIORI

Costel BELIZNA

Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia

Lucrarea "STUDIUL COMPARATIV PRIVIND PUTEREA MAXIMA AEROBA LA FOTBALISTII JUNIORI", ofera suportul de dezbatere necesar specialistilor din domeniul educatiei fizice si a sportului, atat teoreticieni cat si practicieni, privind o serie de aspecte deosebit de importante ale fotbalului de performanta practicat de juniori, pentru care fotbalul nu este un scop in sine, ci mai degraba o necesitate vitala in stransa legatura cu aptitudinile si calitatile acestor tineri.

Importanta teoretica si practica a studiului puterii maxime aerobe rezida din faptul ca datele concrete rezultate privind capacitatea de efort a fotbalistilor, este un punct de plecare in pregatirea fizica a jucatorilor, putandu-se astfel verifica si eficienta metodelor de antrenament folosite pe o perioada data.

In lucrarea de fata mi-am propus sa studiez dinamica puterii maxime aerobe la fotbalistii din C.S.S. Alba Iulia de-a lungul unui an competitional in principalele perioade ale acestuia, comparativ cu evolutia aceluiasi fenomen studiat stadial la un lot de elevi.

Efectuarea exercitiilor fizice in mod dirijat ritmic in cadrul procesului de antrenament trebuie sa conduca la cresterea puterii maxime aerobe a sportivilor respectivi. Intre puterea maxima aeroba a elevilor fotbalisti din cadrul C.S.S Alba si puterea maxima aeroba dintr-o scoala generala, care practica exercitiile fizice numai in limitele programei scolare, ar trebui sa existe o diferenta in favoarea primilor.

S-au facut cercetari pe doua loturi de juniori, un lot de experiment, alcatuit din 30 de sportivi fotbalisti din C.S.S. Alba si un lot martor alcatuit din 30 de elevi care nu practica sportul de performanta, de la Scoala generala nr.2 Alba Iulia. Aceste loturi au varsta cuprinsa intre 13-16 ani.

Cercetarea pilot s-a desfasurat pe parcursul a 8 luni, in perioada 01.08.1999 – 07.02.2000. S-a determinat puterea maxima aeroba prin metoda indirecta ASTRAND, de 4 ori la lotul experimental si in diferite perioade de pregatire si de 2 ori la lotul martor la inceput si la sfarsit. Efortul a fost executat la o scarita de 33 cm, urcarile si coborarile facandu-se cu o frecventa adecvata realizarii travaliului calculat.

Frecventa cardiaca s-a recoltat stetacustic la sfarsitul treptei de efort pe timp de 15 sec. ale fiecarui minut. Pentru determinarea consumului maxim de O₂ s-a utilizat nomograma Astrand in care cunoscute au fost frecventa cardiaca din ultimul minut al efortului si intensitatea.

Rezultatele experimentului efectuat au fost cuprinse in tabelele si graficele din anexe. Analizand principalele caracteristici somatometrice ale lotului de cercetare si ale lotului martor constatam ca ambele loturi alese in vederea cercetarii pot fi comparabile, intrucat sunt de valori sensibil apropiate. Astfel, la inceputul experimentului varsta medie a celor doua loturi este de 15 ani (15,1 si respectiv 15,0); inaltimea de asemenea apropiata, lotul de cercetare fiind mai inalt in medie cu 2 cm fata de lotul martor (1,60 m respectiv 1,58 m).

Inregistram o oarecare diferenta in ceea ce priveste greutatea corporala si anume 2,9 kg. Diferenta notabila o remarcam in ceea ce priveste ramura sportiva si anume fotbal, in care primii au o vechime de 18,4 luni, iar ultimii nu practica in mod organizat si sistematic fotbalul. In ceea ce priveste omogenitatea celor doua loturi studiate constatam ca gradul de amplitudine este oarecum mare la ambele, in special la inaltime, unde constatam o diferenta de 37,0 si respectiv 25,0 cm, precum si la greutate, unde valorile amplitudinii sunt de 20,3 si 10,7 kg.

• Valorile VO₂ maxim determinate de elevii fotbalisti din C.S.S. Alba sunt ca medie pentru intreaga perioada studiata de 2084 ml O₂ fiind la inceputul sezonului competitional 2030 ml O₂ iar la sfarsitul acestuia de 2138 ml O₂.

Comparand cele doua loturi constatam ca VO₂ max pentru elevii fotbalisti este mai mare cu 305 ml O₂ fata de valoarea respectiva a elevilor din scoala generala nr. 2 Alba, pentru intreg sezonul competitional studiat. Diferentele sunt evidente la cele doua serii de determinari comparabile (respectiv prima si ultima determinare). Astfel, la determinarea I-a se inregistreaza o diferenta de 279,5 ml O₂ intre cele doua loturi, diferenta la ultima determinare creste la 430,4 ml O₂. Aceasta pune in evidenta rolul ce revine exercitiilor fizice in jocul de fotbal in cresterea ritmica, dirijata capacitatii de efort aerob.

Mentionam ca, fata de valorile orientative ale absorbtiei maxime de oxigen/minut date de prof.dr. Miron Georgescu pentru baieti (1800 ml O₂ la 12 ani; 2200 ml O₂ la 14 ani si 2700 ml O₂ la 16 ani) constatam ca datele noastre atat pentru lotul de experiment cat si cele din lotul martor sunt la nivelul varstei lor cronologice, apropiindu-se de valori orientative pentru baietii de 14 ani, respectiv sub nivelul acestora.

In ceea ce priveste amplianta valorilor VO₂ max la lotul de cercetare, constatam ca cifrele maxime se plaseaza la 2300 ml O₂ la determinarea I-a si la 2460 ml O₂ la cea de a patra iar valorile minime se situeaza la cifra de 1600, respectiv 1700 ml O₂, diferenta intre valorile maxime si minime (amplianta) fiind de 270 ml O₂ la determinarea I-a si de 321,9 ml O₂ la determinarea a 4-a.

Lotul martor are valori maxime de 1900 ml O₂ la prima determinare (pe care le consideram ca fiind sub valoarea medie pentru varsta subiectilor testati si de 1954 ml O₂ la ultima determinare. Valorile minime se situeaza la 1560 ml O₂ (D1) si la 1595,6 ml O₂ (D2), amplianta primei determinari fiind de 340 ml O₂ iar a ultimei de 358,4 ml. Comparand amplianta valorilor VO₂ max la cele doua loturi studiate, constatam ca cea mai mare intindere (plaje) valorica o gasim la lotul martor, care din acest punct de vedere este mai putin omogen.

• Fenomenul poate fi explicat prin gradul de accesibilitate teritoriala a scolii generale respective si care se inscriu copii din cartierul respectiv, fara nici o selectie medico sportiva, ci doar dupa criteriul teritorialitati adresabilitatii.

CONCLUZII

• Ipoteza lucrarii a fost confirmata de rezultatele obtinute, subiectii facand fata cu succes la solicitari mari atat ca incarcatura cat si ca durata.
• Metodologia de antrenament a permis progresul calitatilor fizice si a capacitatii de adaptare la efort.
• Rezultatele de laborator (testari) si comportarea subiectilor la antrenamente si competitii sunt intr-o relatie de stransa interdependenta si interconditionare.
• Prin metoda indirecta de determinare a capacitatii de efort (ASTRAND) si metoda directa cu ajutorul spirolitului, s-au obtinut valori sensibil egale.
• Posibilitatile subiectilor de a raspunde printr-un consum perfect adecvat al VO₂/Kg. Corp si o adaptare foarte buna a F.C. (ergostaza), la solicitari mult mai sporite peste cerintele F.R.F.
• Metoda urmaririi unui efort indelungat si pastrarea unei stari de stabilitate in jurul unui F.C. de 180 c./min., s-a aratat a fi in concordanta cu consumul de VO₂ puls si O₂.
• Se constata o adaptare la efort a tuturor subiectilor, predominand adaptarea in trepte si imediata.
• La solicitari mari ca incarcatura – 200 W si 60 Km/h si ca durata 25-28 min., se realizeaza o adaptare la efort (ergostaza) ca rezultat a unei pregatiri judicioase a subiectilor in procesul de antrenament.
• Testarile de laborator si comportamentul in antrenament si jocuri au aratat ca indicii cei mai ridicati ai adaptarii la efort ii au mijlocasii.
• Cunoasterea de catre profesori si antrenori a capacitatii de adaptare la efort a subiectilor cu care lucreaza, in vederea planificarii si desfasurarii procesului de antrenament la parametrii ceruti de fotbalul de performanta, in structura componentelor antrenamentului sportiv.
• S-a putut constata ca si la nivelul acestor varste antrenamentul trebuie individualizat.
• Privind reactivitatea la efort, in planul proceselor biochimice, la copii foarte bine antrenati nu sunt diferente notabile in raport cu seniorii.
• Frecventa cardiaca ca factor de dirijare a efortului in cadrul procedeului cu intervale, trebuie adaptata la particularitatile functionale ale varstei; valorile utilizate la seniori nu corespund copiilor.
• In perioada varstei corespunzatoare nivelului III, pregatirea aeroba este prioritara si necesara pentru fundamentarea unei capacitati de efort, intelegand atat efortul propriu-zis cat si revenirea dupa efort, fiind in acelasi timp indispensabila pentru a accede spre marea performanta si a avea longevitate sportiva.
• Metodologia aplicata de mine in functie de dotarea de care am dispus a avut si efecte limitative, a caror depasire deschide cel putin urmatoarele directii de perspectiva in cercetarea problematicii abordate.

• Dinamica valorilor medii ale VO₂ max si VO₂ max/kg corp pentru lotul
• de cercetare comparativ cu lotul martor in timpul unui an competitional

PARAMETRU	VO2 max (ml)					VO2 max/kg. Corp (ml/kg)
DETERMINARI	D1	D2	D3	D4	D4-D1	D1	D2	D3	D4	D4-D1
Lot cercetare fotbal - 1	2030	2068,3	2124,1	2138	108	38,5	40,8	41,4	41,5	3,0
Lot martor elevi - 2	1750,5	-	-	1807,6	57,1	35,2	-	-	35,5	0,3
Diferenta intre lotul 1 si lotul 2 (ml si ml/kg)	279,5	-	-	430,4	150,9	3,3	-	-	6,0	2,7

• Valorile principalelor caracteristici studiate la subiectii din
• lotul de cercetare si martor la prima si ultima determinare

LOTUL	VALORI	DETERM.	INALTIME	GREUTATE	VO2 max (ml)	VO2 max (ml/kg)
CERCETARE	MAXIME	D1	173,0	62,0	2300	50,0
		D4	173,4	61,5	2460	52,4
	MEDII	D1	160,0	52,6	2030	38,5
		D4	162,0	51,5	2138,1	41,5
	MINIME	D1	136,0	41,0	1600	36,2
		D4	136,1	41,2	1700	37,0
	AMPLITU-DINE	D1	37,0	20,3	270	11,5
		D4	37,3	20,3	321,9	15,4
MARTOR	MAXIME	D1	155,0	45,0	1900	48,6
		D2	156,2	45,2	1954,0	49,7
	MEDII	D1	158,0	49,7	1750,5	35,2
		D2	159,3	50,9	1807,6	35,5
	MINIME	D1	135,0	34,3	1560	35,9
		D2	135,4	34,4	1595,6	36,2
	AMPLITU-DINE	D1	25,0	10,7	340	12,7
		D2	20,8	10,8	358,4	10,7

Valorile medii ale principalelor elemente cercetate la lotul

cercetat si lotul martor in timpul unui sezon competitional

LOTUL	CERCETARE				MARTOR
DETERMINARI	D1	D2	D3	D4	D1	D2
SUBIECTI VALORI MEDII	30	30	30	30	30	30
VARSTA (ani)	15,1	15,5	15,6	15,8	15,0	15,7
INALTIMEA (cm)	160,0	161,0	161,0	162,0	158,0	159,3
GREUTATE (kg)	52,6	50,6	51,3	51,5	49,7	50,9
VECHIMEA (luni)	18,4	23,8	24,9	26,1	-	-
VO2 max (ml)	2030	2068,3	2124,1	2138,1	1750,5	1807,6
VO2 max (ml/kg)	38,5	40,8	41,4	41,5	35,2	35,5

BIBLIOGRAFIE

[1] Ahmetovici, Z., O reningu Plivaca, Novi-Sad, Anatta Press, 1994.

[2] Ahmetovici, Z., Teorija Plivanja, Ed. Anatta.

[3] Astrand, O., Conditia fizica, Bucuresti, C.C.P.E.F.S., 1971.

[4] Astrand, P.O.; Rodahl, K., Text Book of Work Physiology, New York, Mc Graw –Hill, 1977.

[5] Avramof, E., Fiziologia efortului fizic, Bucuresti, Ed. IEFS, 1988.

[6] Avramof, E., Probleme fiziologice ale antrenamentului sportiv, Bucuresti, Ed. IEFS, 1980.

[7] Bach, H., Genetica si talentul sportiv, Biblioteca ANEFS, 1993.

[8] Barsan, M., Tehnica jocului de fotbal, Bucuresti, Ed. IEFS, 1980.

[9] Blimkie, C.R.J., Antrenamentul de rezistenta in timpul prepubertatii si pubertatii timpurii, Canadian Journal of Sport Science vol.17, Nr.4, Dec.1992.

[10] Bompa, O.T., Theory and Methodology of Training, Kendall/Hunt Publishing Company, Ed. II, 1990.

[11] Bota, C., Fiziologia educatiei fizice si sportului, Ed. MTS, Bucuresti, 1993.

[12] Bota, C.; Prodescu, B., Fiziologia educatiei fizice si sportului. ENERGOFIZIOLOGIE, Rm. Valcea, Ed. Antim Ivireanu, 1997.

[13] Carstea, GH., Teoria si metodica educatiei fizice si sportului, Bucuresti, Ed. Univers, 1993.

[14] Charitonova, L.G., Fundamentarea teoretica si experimentala a tipurilor de adaptare, „LEISTUNGSPORT", 6, 1993.

[15] Cojocaru, V., Jocul de fotbal. Elemente de strategie si tactica, Bucuresti, Ed. Ag. Topaz, 1995.

[16] Demeter, A., Bazele fiziologice si biochimice ale calitatilor fizice, Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1981.

[17] Dragnea, A., Antrenament sportiv, teorie si metodologie, vol. 2, Bucuresti, Ed. ANEFS, 1992.

[18] Dragnea, A., Antrenamentul sportiv, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica R.A., 1996.

[19] Dragnea, A., Teoria si metodica dezvoltarii calitatilor motrice, Bucuresti, Ed. ANEFS, 1991.

[20] Dragan, I., Refacerea organismului dupa efort, Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1978.

[21] Epuran, M., Horghidan, V., Psihologia educatiei fizice, Bucuresti, Ed. ANEFS, 1994.

[22] Epuran, M., Horn, E., Mecanisme de influentare a comportamentului in fotbal, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1975.

[23] Epuran, M., Modelarea conduitei sportive, Bucuresti.Ed. Sport-Turism,

[24] Evulet-Colibaba, D., Bota., Modelul de joc si modelarea, in Discobolul, 4-5/1996.

[25] Fox, E.L., Mathews, Bases Physiologiques de l'activite Physique, W.B. Saunders Company Philadelphia, 1981.

[26] Frantz, P., Problemele antrenamentului calitativ al jucatorului de fotbal (trad), Ed. CNEFS, Bucuresti, 1979.

[27] Georgescu, M., Control si asistenta medicala, A.N.E.F.S.

[28] Georgescu, M., Eforturile anaerobe si aerobe in practica antrenamentului sportiv modern, Bucuresti Ed. Stadion.

[29] Matkovici I., Novi-Sad, 1995.

[30] Motroc, I., COJOCARU, V., Fotbal, Bucuresti, Ed. ANEFS, 1991.

[31] Motroc, I., MOTROC, F., Fotbalul la copii si juniori, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1996.

[32] Radulescu, M., CRISTEA, E., Aspecte actuale ale pregatirii juniorilor, Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1984.

ABSTACT

COMPARATIVE STUDY RESPECTING THE MAXIMUM AEROBIC POWER OF JUNIOR FOOTBALLERS

 The paper offers the necessary support for debate to the specialists in sport and physical education area, both theoreticians and practitioners, concerning a very important series of aspects of the performance football practised by juniors, for whom the football is not a purpose itself, but rather a vital necessity connected to the aptitudes and qualities of these young men. The paper „COMPARATIVE STUDY RESPECTING THE MAXIMUM AEROBIC POWER OF JUNIOR FOOTBALLERS" realized, in fact, a real monograph in this area. The domain of the problems treated by me, begins with the theoretical and methodical aspects of physical preparation, physical effort energy- genesis, the characteristics of the physical effort of the juniors in football and the forms of manifestation of driving capacities in the football practised by juniors. These aspects are connected logically to the biological and psychological marks with respect to the adaptation to effort of the junior sportsmen, processes, capacities and physical states involved in the juniors` sportive preparation, taking into consideration also their psycho- motive development.