STUDIU ASUPRA UNOR ASPECTE PSIHOLOGICE IN GIMNASTICA FEMININA

Simina Calu, Andreescu Liliana, Diana Burluc

Institutul National de Cercetare pentru Sport

Introducere

Complexitatea efortului in gimnastica este determinata mai ales de particularitatile biomecanice foarte diferentiate ale acestui sport, particularitati care influenteaza solicitarile fiziologice ale organismului. Din punct de vedere biomecanic miscarile in gimnastica sportiva sunt foarte variate si complexe, combinate, efectuate in toate planurile, succesiv la mai multe aparate, necesitand o foarte mare precizie a executiei.

Un element specific gimnasticii care implica, mai mult decat in alte sporturi, o mare solicitare psihologica a sportivului il reprezinta factorul risc legat de complexitatea efortului. Ca tendinta actuala pe plan mondial in gimnastica se remarca o continua dezvoltare sub aspectul dificultatii si al complexitatii exercitiilor, fapt care accentueaza tensiunea psihica legata de risc si necesitatea pregatirii psihologice a sportivilor in vederea dezvoltarii capacitatii de autoreglare emotionala si adaptare la situatii de stres.

Anxietatea competitionala reprezinta una dintre cauzele principale ale esecului sportiv, avand ca surse teama de esec, de pierdere a concursului, teama de a nu face erori, de a nu putea controla situatia. Anxietatea este definita ca o „teama fara obiect", ca o stare psihica – insotita de manifestari somatice, care apare in cazul perceperii de catre individ a unui pericol nereal. Se delimiteaza doua concepte, si anume anxietatea-stare ca nivel emotional caracterizat de stare de tensiune si activare a organismului, si anxietatea–trasatura ca predispozitie a individului de a percepe anumiti stimuli ca fiind amenintatori si de a raspunde printr-o stare de anxietate. (3)

Datorita solicitarilor deosebite ale exercitiilor in gimnastica, sportivii se confrunta deseori cu situatii stresante, anxiogene, atat in antrenament, dar mai ales in competitii, carora trebuie sa le faca fata intr-un mod adecvat pentru a obtine performante inalte. Anxietatea se manifesta prin stari subiective precum sentimentul de nesiguranta, starea de neliniste, lipsa energiei, teama difuza in fata unor factori exteriori perceputi ca fiind amenintatori, a unor pericole reale sau imaginare, lipsa increderii in sine, insotite de manifestari psihosomatice (transpiratie, puls crescut, ritm respirator crescut, incordare musculara), dar si de manifestari comportamentale: activitate dezorganizata si performante diminuate. (3) Un nivel ridicat al anxietatii poate avea ca efecte diminuarea capacitatii de coordonare musculara, epuizarea energetica si aparitia rapida a oboselii, si mai ales perturbarea capacitatii de concentrare.

Se evidentiaza astfel necesitatea cunoasterii nivelului de anxietate si mai ales a dezvoltarii capacitatii de control a acesteia datorita efectelor negative pe care le poate avea asupra performantelor sportivului.

Cercetarile realizate asupra altor loturi feminine (8), dar si masculine (6,7), indica in general un nivel normal al anxietatii gimnastilor, cu foarte putine cazuri de anxietate usor ridicata. Intr-un lot de 10 sportive – 8 aveau un nivel normal de anxietate si 2 prezentau un nivel usor crescut de anxietate. Din punctul de vedere al stabilitatii emotionale 5 din 10 sportive erau labile emotional, manifestand neincredere in sine si inconstanta in performante. In cazul lotului masculin – rezultatele privind anxietatea confirmau la 10 sportivi un nivel normal sau scazut, iar la 2 un nivel ridicat.

Una dintre conditiile de baza ale obtinerii succesului sportiv si al stabilitatii performantelor il reprezinta capacitatea de concentrare a atentiei. Definita ca un „proces de directionare a constientizarii informatiei oferite de simturi" (4), ca un proces psihofiziologic de orientare selectiva a energiei nervoase, atentia asigura desfasurarea activitatii sportive la un nivel optimal.

In gimnastica sportiva exercitiile sunt destul de scurte ca durata, foarte dificile, complexe si riscante uneori, necesitand un foarte bun autocontrol si implicit o concentrare foarte intensa. Atentia reprezinta deci o componenta psihofiziologica care poate influenta performanta in gimnastica si de aceea stimularea si optimizarea capacitatii de concentrare trebuie sa fie o preocupare deosebit de importanta in pregatirea gimnastilor.

Studii realizate asupra capacitatii de concentrare a atentiei la un lot de gimnaste (8) relevau faptul ca in general nivelul concentrarii se afla intre mediu si bun. Din 10 sportive investigate - cu ajutorul testului Pieron - 3 au obtinut un scor mediu, 5 scor bun, 1 scor foarte bun si 1 scor slab.

Investigatii au fost realizate si asupra personalitatii unor loturi de gimnastica masculina din perspectiva celor doua dimensiuni: tendinta temperamentala si nevrotismul, constatandu-se dominanta tipului ambivert-introvert si a stabilitatii emotionale la nivelul gimnasticii de mare performanta. (6,7) Un model ideal al performerului in gimnastica propune tipul sangvin (puternic, echilibrat) ca fiind cel mai potrivit.(1)

Scopul lucrarii

Investigatiile psihologice realizate au urmarit analiza particularitatilor temperamentale, a stabilitatii emotionale (nevrotism), a nivelului de anxietate si a capacitatii de concentrare a sportivelor din doua loturi semnificative in gimnastica feminina.

Obiectivul studiului este de a evalua rezultatele celor doua loturi de gimnaste – senioare si junioare – la probele psihologice, in vederea formularii unor observatii si ipoteze referitoare la specificul tipului temperamental in gimnastica, al stabilitatii emotionale, al anxietatii si atentiei concentrate. 

Subiectii

Testarea psihologica s-a realizat asupra a doua loturi de gimnaste - 31 de sportive – cu varsta cuprinsa intre 12 si 18 ani. Lotul de senioare cuprinde 14 sportive, iar cel de junioare 17 sportive.

Metode

· Inventarul de personalitate Eysenck - EPI - evidentiaza doua dimensiuni ale personalitatii – introversia / extraversia (E) si stabilitatea emotionala (nevrotismul -N).

- Tendintele temperamentale introversie / extraversie se refera la modul in care omul relationeaza cu mediul exterior, ele coexistand, insa una dintre ele fiind predominanta. Extraversia se caracterizeaza prin orientarea spre lumea externa, atentia externa, sociabilitate, nevoia de contacte sociale, tendinta spre dominare, afirmare, agresivitate, tendinta de supraevaluare, impulsivitate, cautarea senzationalului. Introversia implica centrarea vietii psihice asupra lumii interioare, a propriilor idei despre lume, se caracterizeaza prin interiorizare, calm, relatii sociale restranse, hotarare, constiinciozitate, tendinta de izolare, anxietate, lentoare, tendinta de subestimare a propriilor performante.

- Nevrotismul este definit ca instabilitate emotionala, caracterizat prin tendinta spre anxietate si dificultati de adaptare.

· Diagnosticul anxietatii - Chestionarul de anxietate Cattel – C – evalueaza anxietatea-trasatura (tendinta de a reactiona prin stari afective difuze de neliniste, apasare, tensiune interioara, instabilitate, ingrijorare, teama fara obiect, lipsa increderi in sine, manifestari psihosomatice).

· Diagnosticul atentiei - Testul de atentie Klazow – test de baraj care evalueaza capacitatea de concentrare a atentiei de nivel performant, caracterizat printr-un nivel mai ridicat de dificultate fata de alte teste de atentie.

Rezultate

Lot senioare (14 –18 ani) Lot junioare (12 –14 ani) Nr. EPI Klazow Cattel Nr. EPI Klazow Cattel E N E N 1 6 6 19 1 1 6 9 28 3 2 6 9 49 2 2 8 8 23 1 3 4 9 39 3 3 7 8 14 3 4 6 7 35 1 4 6 8 24 1 5 8 5 25 1 5 7 9 38 2 6 6 6 20 2 6 8 9 17 1 7 8 6 13 1 7 5 8 23 1 8 9 9 38 2 8 7 9 14 5 9 9 9 35 2 9 5 5 27 1 10 7 6 35 1 10 6 1 35 2 11 5 9 41 3 11 5 9 39 3 12 6 8 45 2 12 4 9 15 2 13 6 9 27 4 13 4 8 37 2 14 5 8 31 2 14 6 7 16 3           15 5 4 25 2           16 6 9 28 5           17 8 8 22 1

Scorurile 4, 5 si 6 la scala E se considera a fi cote medii, indicand ambiversia. Notele mai mari de 6 sunt semnificative pentru extraversie, iar cele mai mici ca 4 sunt semnificative pentru introversie.

Se remarca faptul ca toate sportivele, atat junioare cat si senioare, prezinta scoruri ale tendintei temperamentale incadrate in intervalul 4 – 9, ceea ce indica dominanta ambiversiei si a tendintei spre extraversie: 

- 9 senioare sunt ambiverte si 5 sunt extraverte;

- 11 junioare sunt ambiverte si 6 sunt extraverte.

Cotele standard mai mari de 6 la scala N – nevrotism – sunt indici ai instabilitatii, iar notele mai mici de 4 sunt indici ai stabilitatii emotionale.

Rezultatele indica o tendinta spre instabilitate emotionala:

- 9 senioare au scoruri mai mari de 6, indicand un nevrotism ridicat, si 5 senioare au scor 6 si 5 – nevrotism normal (stabilitate);

- 14 junioare au scoruri peste 6 – ceea ce indica o tendinta spre instabilitate destul de accentuata – si doar 3 din ele au cote mai mici de 6, doua incadrandu-se in limite normale, iar una avand o stabilitate foarte mare.

Scorurile 1 si 2 indica un nivel scazut al anxietatii; 3, 4, 5 si 6 semnifica anxietate de nivel normal; scorurile 7, 8, 9, 10 indica un nivel ridicat al anxietatii.

Se observa ca toate sportivele au obtinut note mici si medii – ceea ce indica un nivel scazut si normal al anxietatii:

- 10 senioare au anxietate scazuta si 3 au anxietate de nivel normal;

- 11 junioare au anxietate scazuta si 6 au anxietate de nivel normal.

Capacitatea de concentrare este in general foarte buna si buna:

- 9 senioare au nivel foarte bun al concentrarii, 3 au nivel bun si 1 are nivel mediu;

- 12 junioare au o foarte buna capacitate de concentrare si 5 au un nivel mediu.

Concluzii

Se constata ca tipul de personalitate dominant in cadrul loturilor investigate se caracterizeaza prin ambiversie si tendinte spre extraversie. Majoritatea sportivelor se plaseaza mai ales intre cele doua tipuri fundamentale de personalitate, fiind ambiverte cu tendinte predominant extraverte sau chiar extraverte. Probabil ca aceasta orientare spre extraversie apare datorita specificului varstei in gimnastica, sportivele fiind la varsta copilariei si adolescentei.

Datele indica o tendinta spre instabilitate emotionala destul de accentuata. Nivelul ridicat al nevrotismul constatat la ambele loturi de gimnaste se poate datora in mare parte faptului ca intre 12 si 18 ani personalitatea nu este inca bine structurata, fiind in formare. De asemenea, investigarea lotului de senioare s-a facut intr-un moment in care existau numeroase divergente de opinie intre sportive si antrenori, acest lucru reflectandu-se probabil in scorurile ridicate obtinute la nevrotism.

Valoarea scazuta si normala a anxietatii constatata la majoritatea sportivelor investigate, poate fi explicata prin varsta destul de mica a sportivelor si lipsa unor responsabilitati prea mari, cunoscut fiind faptul ca anxietatea creste odata cu inaintarea in varsta.

Investigatiile indica faptul ca sportivele din cele doua loturi sunt in general ambiverte cu tendinte extraverte, fiind destul de active, sociabile, dar nu foarte expansive, probabil cu anumite momente de impulsivitate, dar destul de instabile emotional, fapt care confera instabilitate si performantelor lor. Gimnastele dispun de o anxietate scazuta si normala, si au o capacitate de concentrare foarte buna si buna, o calitate deosebit de importanta in obtinerea unor performante inalte.

BIBLIOGRAFIE

• 1. Avramoff, E., Probleme medico-sportive in gimnastica. Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1982
• 2. Baiasu N., Gimnastica, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1985.
• 3. Epuran, M., Holdevici, I., Tonita, F., Psihologia sportului de performanta. Teorie si practica. Bucuresti, Editura Fest, 2001.
• 4. Martens, R., Ghidul antrenorului in psihologia sportului. in Sportul de Performanta, Bucuresti, CCPS, 1999.
• 5. Niculescu, M., Personalitatea sportivului de performanta. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2000.
• 6. Niculescu, M., Date psihologice in Studiu privind posibilitatile de realizare a unor modele biomotrice de concurs pentru exercitiile impuse din ciclul olimpic 1989-92 din gimnastica masculina. CCEFS, Bucuresti, 1989.
• 7. Niculescu, M., Gimnastica sportiva, CCEFS, Bucuresti, 1989.
• 8. Serban, M., Informatii psihologice in Sinteze finale privind asistenta stiintifica la loturile de gimnastica (F/M) in vederea participarii la Jocurile Olimpice Munchen 1972, Bucuresti, CNEFS, 1972.