 |
 |
 |
 |
STUDIU PRIVIND GESTIUNEA RESURSELOR UMANE IN SECTIA DE GIMNASTICA IN VEDEREA CRESTERII PERFORMANTEI SPORTIVE
Tulia Maria Casvean, Cristina Jeleascov*, Vladimir Potop**
*Facultatea de Educatie Fizica si Sport, Spiru Haret, Bucuresti
**Clubul Sportiv Scolar nr.2, Bucuresti
Introducere
Faptul ca echipa nationala de gimnastica feminina nu a participat, pentru prima oara, la o competitie de anvergura internationala – Campionatele Europene – dovedeste ca gimnastica romaneasca este supusa unor noi si dificile incercari. O explicatie pertinenta a acestui fapt este ca schimbarile majore din ultimii ani afecteaza si modul curent de desfasurare a activitatii sectiilor de gimnastica. Criza prin care trece gimnastica romaneasca azi, ne indreptateste sa vedem ce se poate remedia si ales cum. Schimbarile socio-politice din ultimii 13 ani afecteaza intreg sistemul sportului de performanta de la noi din tara. Slaba baza de selectie – copii sunt mai fragili, aleg cai de afirmare mai usoare – lipsa motivarii financiare si uneori chiar si psihologice a antrenorilor si a sportivilor sunt doar cateva cauze, vizibile cu ochiul liber. Rezolvarea crizei gimnasticii romanesti cere o cercetare meticuloasa a tuturor cauzelor care au provocat-o si gasirea de solutii utile, in concordanta cu noile cerinte.
Ipotezele lucrarii
Consider ca o schimbare la nivelul viziunii manageriale se impune pentru ca gimnastica romaneasca feminina sa ramana la nivelul de performanta atins in ultimii ani.
Lucrarea de fata pleaca de la ipoteza ca exista o relatie de interdependenta intre trasaturile personalitatii gimnastelor si performanta acestora, precum si intre gradul de motivare al antrenorilor, respectiv al gimnastelor, si performantelor lor.
Organizarea si desfasurarea cercetarii
Plecand de la premisa ca atat antrenorii, cat si sportivele vor coopera, prin aceasta cercetare mi-am propus sa gasesc relatia de independenta intre trasaturile personalitatii gimnastelor si performantele lor, precum si intre gradul de motivare al antrenorilor, respectiv al gimnastelor si performanta acestora, cu scopul de a evidentia rolul resurselor umane in atingerea performantelor in cadrul sectiei de gimnastica.
Locul si fazele desfasurarii cercetarii
Pentru verificarea ipotezei, am efectuat o cercetare in cadrul sectiei de gimnastica artistica sportiva a Clubului Sportiv Scolar nr.2 din Bucuresti.
Cercetarea s-a desfasurat in 3 faze:
- - prima faza, etapa cu caracter de constatare, sfarsitul lunii octombrie 2001, observarea initiala;
- - faza a II-a, etapa fundamentala, care a cuprins cercetarea propriu –zisa, octombrie 2001 – mai 2002, perioada aplicarii instrumentelor cercetarii;
- - faza a III-a, etapa finala, mai 2002, observarea finala.
Subiectii
Universul cercetarii a cuprins sectia in ansamblu sau, cu accent pe antrenori si sportivi. In momentul in care am realizat cercetarea, sectia de gimnastica a CSS 2 Bucuresti avea un numar de 10 norme, din care erau ocupate de profesori / antrenori doar 9. Dintre acestia, unul este sef de catedra – cu rol de coordonator de sala – care are si titlu de antrenor emerit, un antrenor are gradul I, trei au gradul II, doua persoane sunt cu definitivat iar 2 sunt proaspeti absolventi. Acesti antrenori / profesori se ocupa de pregatirea a 18 grupe de gimnaste: 2 de performanta (cu cate 7 sportive), 2 grupe de avansati si 14 de incepatori. Esantionul ales pentru testarea sportivilor a cuprins 11 subiecti, cu varste intre 10 – 13 ani.
Metodologia cercetarii
1. Metoda de cercetare secundara. Am studiat date cuprinse in documentele oficiale ale sectiei de gimnastica: organigrama, palmaresul etc.
2. Metoda chestionarului. Am chestionat subiectii cercetati in legatura cu subiectele ce fac obiectul ipotezelor.
3. Metoda observatiei.
4. Metoda statistica. Datele recoltate au fost introduse in tabele, apoi prelucrate statistic, calculandu-se indicatorii uzuali ca medie aritmetica (x), coeficientul de variabilitate (Cv), testul Spearman al corelatiei rangurilor ( r) si testul t dependent pentru semnificatia corelatiei.
Indicii modelului cercetat
Probe, norme si teste adaptate posibilitatilor, conditiilor, materialelor si aparatelor folosite:
3.4.1. Date privind trasaturile de personalitate
Metodologia de examinare ne-a permis sa stabilim trasaturile individuale ale personalitatii gimnastelor.
Pentru determinarea unor trasaturi ale personalitatii gimnastelor a folosit un chestionar "nota psihologica", testand urmatorii indici: orientarea spre scop (IOS); increderea in sine (IIS); capacitatea de concentrare (ICC); capacitatea de crestere a performantei (ICP); capacitatea de instruire (ICI); indicele comportarii generale (ICG).
3.4.2. Date privind integrarea antrenorilor in ierarhia sectiei de gimnastica:
Pentru evidentierea datelor urmarite s-a folosit un chestionar de opinie, cu 54 de intrebari relevante, urmarind urmatorii indicatori: indicatori de realizare (IR); indicator de recunoastere pentru realizare (IRR); indicator subiectiv al muncii in sine (IS); indicator al avansarii (IA) si indicator de mediu (IM):
3.4.3. Date referitoare la motivarea antrenorilor si sportivilor din cadrul sectiei de gimnastica
S-a testat separat antrenorii de sportive;
Chestionarele contin: 17 intrebari pentru antrenori si 14 pentru sportive;
S-a urmarit modul in care diferitele tipuri de motivatie potenteaza munca subiectilor in vederea cresterii performantelor;
Indicii urmariti au fost:
- IMI - indicele de motivare interna;
- ME – indicele motivatiei externe.
3.4.4. Date privind performantele antrenorilor si sportivelor
- Contorizarea rezultatelor obtinute la competitii de catre sportive in perioada in care s-a desfasurat cercetarea;
- S-au considerat ca fiind performante clasarile in primii 8 atat la individual, cat si pe echipe;
- Evaluarea antrenorilor pe baza rezultatelor obtinute de sportivele antrenate si de evaluarile realizate de Federatie.
Rezultatele si interpretarea / discutia lor
Corelarea si semnificatia indicilor capacitatii psihocomportamentale testarea initiala cu cea finala
|
Rezultatele interpretarii statistice privind indicii de motivare
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Corelarea si semnificatia indicilor tipurilor de motivare si ai trasaturilor de personalitate la sportive
|
Corelarea si semnificatia indicilor tipurilor de motivare si a gradului de integrare ierarhica a antrenorilor in sectia de gimnastica a CSS 2
|
Privind performantele sportivelor, respectiv ale antrenorilor, au fost luate in calcul, clasarea in primii 8 la competitii. In perioada in care s-a efectuat cercetarea, sectia de gimnastica a CSS 2 a avut urmatoarele rezultate:
Campionatele nationale ale junioarelor, Ploiesti 9-11 noiembrie 2001, categoria a III-a, locul 7 in finala de la sol.
Campionatele Nationale Scolare, Buzau, 18-20 aprilie 2002 categoria a III-a: locul 3 pe echipe, locul 6 la individual compus, locul 8 la sarituri, locul 4 la barna si locul 5 la sol, categoria a I-a: locul 1 la sol si barna, locul 3 la sarituri.
In urma recoltarii si prelucrarii datelor am selectionat cele mai importante rezultate pentru interpretare. Rezultatele indicilor statistici ne-au interesat mai putin, insa pentru a evidentia rolul resurselor umane in atingerea performantei in cadrul sectiei de gimnastica si in a demonstra faptul ca exista o relatie de interdependenta intre trasaturile personalitatii gimnastelor si performantele acestora, precum si intre gradul de motivare al antrenorilor, respectiv al gimnastelor, si performantele lor, am folosit coeficientul de corelare Sperman r si coeficientul de corelatie critica t.
Analizand rezultatele corelatiei indicilor capacitatii psihocomportamentale se observa, conform in tabelul nr.1, testarea initiala cu cea finala, ca toti indicii calitatilor individuale ale personalitatii au corelatie exceptionala la pragul de semnificatie p>0.01.
In ceea ce priveste integrarea antrenorilor in ierarhia sectiei de gimnastica, s-a observat ca raspunsurile individuale si media grupului de antrenori exista o mare dorinta de avansare (IA), care se poate explica si prin faptul ca in sectie profeseaza un antrenor emerit si un antrenor categoria I, ceilalti avand oportunitati de dezvoltare profesionala.
Privind dorinta de recunoaste (IRR) din partea superiorilor si a colegilor se regaseste la intreg grupul, in timp ce indeplinirea responsabilitatilor si satisfactia datorata acestui lucru (indicele IR) nu se regasesc la intreg grupul. Coreland aceste rezultate cu performantele din ultimul an se observa ca, pe buna dreptate, antrenorii nu au reusit sa atinga performante deosebite cu gimnastele lor. La acest fapt contribuie si numarul mic de gimnaste de la grupele de performanta.
Privind corelatia semnificatiilor indicilor tipurilor de motivare si a gradului de integrare ierarhica a antrenorilor releva urmatoarele rezultate (tabel 4):
a) Corelatie buna se observa intre motivarea interna (IMI) si indicator de avansare (IA)- 0,78, restul indicatorilor sunt corelati slab. Desi corelatiile sunt slabe, valorile pozitive a indicilor de realizare (IR), de recunoastere pentru realizare (IRR), IA si de mediu (IM) demonstreaza nevoia de motivare interna a subiectilor in ceea ce priveste aceste criterii. In urma raportarii lui t la "t" rezulta ca probabilitatea de corelatie intre IMI si IA este p = 0,01, restul indicilor nu coreleaza.
b) Corelatia buna se observa intre motivarea externa (IME) si indicator de avansare (IA) si indicator subiectiv al muncii in sine (IS), restul indicatorilor sunt corelati slab. Faptul ca in urma corelatiei indicelui de motivare externa IME cu IRR a rezultat o valorare pozitiva indica faptul ca subiectii cercetati simt nevoia recunoasterii rezultatelor lor in cadrul sectiei. In urma raportarii lui t la "t" rezulta o probabilitate de corelatie intre IME si IA: p = 0,05, restul indicilor nu coreleaza.
Analizand rezultatele din tabelul 2 observam ca ambele grupe de subiecti (gimnaste si antrenori) cercetate au corelatia foarte slaba IMI si IME este foarte slaba (0,36; 0,40). Coeficientul de corelatie t nu se incadreaza in valorile lui "t", deci valorile nu coreleaza.
Privind corelatia semnificatiilor indicilor tipurilor de motivare cu cei ai trasaturilor de personalitate ai gimnastelor (tabelul 3) releva urmatoarele rezultate:
Corelatii foarte slabe si slabe intre indicii motivarii interne si externe si trasaturile de personalitate. Coeficientul de corelatie t nu se incadreaza in valorile lui "t", deci valorile nu coreleaza. Gimnastele nu sunt cointeresate in zona motivatiei interne, avand corelatie slaba, valoarea pozitiva a corelatiei IME cu IIS si ICC (indicatori de motivatie interna) aratand ca nevoile primare nu sunt satisfacute.
Concluzii
- Intr-o sectie de gimnastica, managementul resurselor umane priveste doua aspecte: selectia si pregatirea sportivilor si recrutarea, selectia si mentinerea antrenorilor si a restului personalului;
- Exista factori asupra carora se poate actiona si a caror modelare se poate determina (antrenori, sportivi, concurenti). Pe de alta parte, exista variabile de mediu fata de care sectia de gimnastica nu poate actiona si fata de care e vulnerabila (mediu politic, tehnologic, social si economic);
- Nu exista nici o modalitate ideala pentru o sectie de gimnastica, insa exista cativa parametri de care trebuie sa se tina neaparat seama: comunicarea organizationala, analiza si descrierea postului, motivarea reala, atat a sportivelor, cat si a antrenorilor, evaluarea corecta a personalului din cadrul sectiei de gimnastica.
- Conditiile socio-economice actuale influenteaza dezvoltarea sectiilor de gimnastica. Acestea trebuie sa fie pregatite pentru a face fata presiunilor externe si interne; adaptarea la noile conditii implica schimbare. Aceasta trebuie proiectata de catre manageri pentru ca oamenii sa o primeasca usor si pentru ca performantele sectiei sa creasca.
- Integrarea antrenorilor in ierarhia sectiei de gimnastica si cu cei ai trasaturilor de personalitate ai gimnastelor exista o mare nevoie de recunoasterii reusitelor antrenorilor la nivelul intregii sectii.
- Atat la nivelul antrenorilor, cat si la cel al gimnastelor se observa o nevoie crescuta pe segmentul motivarii interne. Atat sportivele, cat si antrenorii sunt, la aceasta data, mai potentati de motivari externe (prime, mariri de salarii etc.) decat de cele interne si deci, nu se poate ajunge la cointeresarea subiectilor in ceea ce priveste nevoile superioare de autorealizare, de respect de sine etc.
In urma acestui studiu am constat ca exista o relatie de independenta intre trasaturile personalitatii gimnastelor si performanta acestora, precum si intre gradul de motivare al antrenorilor, respectiv al gimnastelor si performantelor lor.
Bibliografie
1. Burdus, E., Caprarescu, Gh., Managementul organizatiei. Bucuresti, Editura Economica,.
2. Cole, G.A., Managementul personalului. Bucuresti, Codecs, 2000.
4. Emilian, R., coord., Conducerea resurselor umane. Bucuresti, Editura Expert, 1999.
5. Epuran, M., Horghidan, V., Psihologia educatiei fizice. Bucuresti, Editura Universitatii Ecologice, 1997.
6. Hitt, M., Mathias, R., Management. Concepts and Effective Practices. New York, West Publishing Company, 1989.
7. Lazarescu, A., Management. Legislatie - deontologie in sport. Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 1996.
8. Motonneanu, H, O noua orientare in managementul calitatii: 7 instrumente noi, Bucuresti, Editura Tehnica, 1998.
9. Rotaru, A., Managementul resurselor umane. Iasi, Editura Sedcom libris, 1998.
3.de Singly, F., Blanchet, A., Gotman, Kauffmann, J.C., Ancheta si metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv. Iasi, Editura Polirom, 1998.
10. Thompson, R., Managementul schimbarii. Bucuresti, CODECS, 1997.
