ASPECTE ALE SOCIALIZARII IN FAMILIE A FOTBALISTILOR JUNIORI DIN SIBIU

Ioan Daniel Ciocanea

Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

1. Cadru problematic: Familia are un rol important in punerea bazelor personalitatii individului. Acest lucru este valabil in orice activitate sociala a individului, inclusiv in activitatea sportiva. Ideea de la care am plecat in aceasta cercetare este aceea conform careia performantele sportive ale juniorilor sunt influentate in foarte mare masura de mediul de provenienta a familiei, de climatul familial precum si de educatia pe care copilul o primeste in familie.

Scopul principal al acestei lucrari il constituie importanta cunoasterii problemelor legate de socializarea realizata in familie si influentele acesteia asupra performantelor sportive ale tinerilor. Lucrarea de fata are caracter de reprezentativitate doar la nivel local si poate constitui un punct de plecare pentru o viitoare cercetare pe plan national.

2. Obiectivele si ipotezele cercetarii:

Pentru realizarea acestei cercetari s-a pornit de la urmatoarele obiective:

- determinarea impactului pe care il are modul in care se realizeaza socializarea in familie, asupra rezultatelor sportive;
- surprinderea influentelor pe care le au carentele educationale asupra rezultatelor sportive

Pentru a urmari aceste obiective, in cercetarea de fata s-a pornit de la urmatoarele ipoteze:

- climatul familial si stabilitatea caminului, precum si relatiile dintre coechipieri influenteaza rezultatele sportive ale juniorului.
- cu cat preocuparea parintilor pentru activitatea sportiva a copilului este mai mare cu atat cresc performantele acestuia in sport si la scoala;

Subiectii provin de la echipele de fotbal de juniori din Municipiul Sibiu ale cluburilor F.C. Inter, F.C. AMSO si Clubul Sportiv Scolar „Soimii" Sibiu, fiind in numar de 41. Esantionarea este neprobabilista fiind o esantionare de intentionalitate, subiectii au fost alesi de cercetator si s-a urmarit sa provina din diferite medii socio-culturale. Subiectii au varste cuprinse intre 15 si 18 ani.

3. Metode si tehnici de cercetare: Cercetarea de fata este un studiu exploratoriu utilizand ca instrumente de cercetare chestionarul si interviul. Chestionarul a fost aplicat sportivilor juniori de la cluburi de fotbal din Sibiu, iar interviul a fost aplicat antrenorilor lor. Prin interviu s-a urmarit opinia dascalilor despre influenta venitului, relatiilor dintre coechipieri, climatului familial si rezultatelor scolare asupra performantelor sportive ale tinerilor. Interviul este semistandardizat, bazat pe ghid de interviu, care contine cincisprezece intrebari.

4. Rezultate si interpretare. Analiza datelor din chestionar. Conform datelor din chestionar, 37,8 % provin din familii normale iar 9,75% provin din familii cu parinti divortati; 7,3% provin din familii cu un venit lunar sub 1.500.000 lei; 56,3% provin din familii cu venit lunar cuprins intre 1.500.000-4.500.000; iar 36,7% provin din familii cu un venit lunar de peste 4.500.000 lei. Subiectii sustin ca rezultatele lor sportive sunt bune in general; astfel, 26,8% au obtinut clasarea pe locului doi un la turneu final, iar 19,5% au obtinut participarea la un alt turneul final.

Subiectii considera ca familia (95,1%) si sportul (97,5%) au importanta mare in educarea si formarea lor ca sportivi. Scoala (53,4%) si grupul de prieteni (50,9%) sunt considerate mai putin importante. Tinerii fotbalisti sustin ca parintii lor nu sunt indiferenti (90,2 %) fata de activitatile pe care tinerii le desfasoara; ii sprijina (85,3%) atat moral cat si financiar in situatiile dificile intalnite in activitatea sportiva si sunt interesati de evolutia lor in sport (83,9%), tinerii fotbalisti (69,3%) sustin ca familia le asigura o alimentatie necesara desfasurarii in bune conditii a activitatii sportive. Subiectii sustin in proportie de 53,9% ca parintii lor vin la competitiile sportive in care ei evolueaza.

In familiile cu venit sub 1.500.000 lei tinerii sustin ca primesc diverse recompense doar de ziua lor; in familiile cu venit cuprins intre 1.500.000 – 4.500.000 lei, 36,3% primesc cadouri de ziua lor; 54,6% primesc diverse recompense in cazul unor succese scolare; 9,5% primesc recompense in cazul unor succese sportive.

In familie cu venit lunar sub 1.500.000 lei recompensele constau in: imbracaminte si incaltaminte, 33,3%, bani de buzunar, 4,2% alte lucruri, 12,5%. In familiile cu venit cuprins intre 1.500.000 si 4.500.000 recompensele constau in: imbracaminte, incaltaminte, 47,6%, bani de buzunar, 28,8%, laude, 14,3%, libertate la calculator, 4,7%. In familiile cu venit de peste 4.500.000 lei recompensele constau in imbracaminte, incaltaminte, 12,3%, bani de buzunar, 36,7%, laude 4,7%, si alte lucruri, 36,7%.

Subiectii chestionati sustin ca in familia lor exista armonie astfel: 7,3%, in mica masura, 26,8%, nici in mare, nici in mica masura, 46,3%, in mare masura. Tinerii sustin ca-si respecta parintii foarte mult (94,3%). Subiectii sustin ca au discutat cu parintii aspectele legate de fair-play in sport astfel: 43,9%, in mare masura, iar 24,3%, in mica masura. 

Performantele sportive ale individului pot fi influentate nu numai de mediul familial in care creste si se dezvolta, ci si de relatia cu colegii de echipa. Un procent de 39,2% dintre cei chestionati au afirmat ca sunt considerati buni coechipieri de catre colegii lor, iar restul de 2,43% au raspuns ca nu sunt considerati buni coechipieri de catre colegii lor.

Analiza calitativa a interviului. Dintre subiectii intervievati (antrenorii de fotbal), 80% sunt de parere ca venitul familiei influenteaza performanta sportiva a tinerilor in sens negativ: „Sistemul, cel putin cel in care suntem noi, nu iti acorda sprijin financiar si atunci este aproape necesar ca tinerii sa vina cu bani de acasa pentru a putea face sport". 

Doar 20% dintre subiectii intervievati sunt de parere ca la acest nivel nu factorul material este important in realizarea performantei sportive, ci doar placerea de a juca: „Vorbind despre copii, la varsta asta, conteaza foarte mult placerea de a juca si entuziasmul".

Referitor la influenta familiilor problema (parinti divortati, in concubinaj, decedati, etc.) asupra rezultatelor sportive ale copiilor, 60% dintre cei intervievati sunt de parere ca tinerii fotbalisti proveniti din astfel de familii realizeaza performante mai scazute in comparatie cu ceilalti copii care provin din familii normale: „sigur ca da, pentru ca nu poti sa lucrezi foarte bine cu cei cu probleme, pentru ca gandul lor este departe, la familia lor".

Restul de 40% au convingerea ca tinerii care provin din astfel de familii realizeaza performante mult mai bune decat tinerii proveniti din familii normale, deoarece acestia dispun de o motivatie mult mai mare: „eu zic ca copiii proveniti din familii cu probleme sunt mult mai motivati decat ceilalti".

La intrebarea referitoare la influentarea performantei prin preocuparea parintilor pentru activitatea sportiva, toti subiectii intervievati au fost de acord ca preocuparea parintilor pentru activitatea sportiva a fotbalistilor influenteaza pozitiv aceasta activitate. „In conditiile in care isi dau interesul ca copiii lor sa faca sport si ii indruma catre acest drum fara sa faca prea multe presiuni asupra lor, atunci ii influenteaza pozitiv".

Doar 60% dintre dascali au fost de acord cu ideea ca familia reprezinta un sprijin moral pentru tinerii sportivi: „da, copiii sunt sprijiniti moral de catre familie, fara suport moral din partea parintilor nu se poate face nimic in activitatea sportiva". Ceilalti, 40%, nu cunosc daca familia ii sprijina moral pe tinerii sportivi, deoarece, considera ei, acest lucru este dificil de observat la aceasta varsta. „Nu stiu daca sunt sustinuti moral de catre familie, pentru ca acest lucru nu se vede".

La intrebarea referitoare la sprijinul material acordat de familie, toti subiectii intervievati sunt de acord ca familia le asigura tinerilor fotbalisti un minim material necesar desfasurarii activitatii sportive in bune conditii: „minimul de echipament este asigurat de catre parinti; la nivelul acesta, cheltuielile sunt prea mici si in functie de posibilitatile materiale parintii ii ajuta cu tenisi, mingi, cu cheltuieli de deplasare".

Toti cei intervievati sustin ca la competitiile copiilor asista un numar limitat de parinti. Ei cred ca parintii au prea multe probleme legate de activitatile zilnice si nu au timp sa vina la competitiile copiilor „unii parinti lucreaza sambata cand au loc meciurile de fotbal, altii merg la tara la munca, dar in general nu prea vin la competitiile copiilor".

La intrebarea referitoare la alimentatia pe care le-o asigura familia tinerilor sportivi, dascalii sunt convinsi ca familia nu le asigura o alimentatie adecvata desfasurarii in conditii bune a activitatii sportive". Sunt prea multe cheltuieli la intretinere si nu merg prea multi bani la mancare".

Toti subiectii intervievati sunt de acord ca rezultatele scolare ale tinerilor conditioneaza performanta sportiva: „da, daca el invata bine la scoala si aici isi face treaba, in schimb daca invata rau el are probleme cu parintii care sigur nu-l mai lasa la sport".

In proportie de 100% dascalii intervievati sunt convinsi ca tinerii sportivi se ajuta intre ei atat pe terenul de sport, cat si in viata de zi cu zi, dar mai ales pentru ca acest lucru le este cerut de catre antrenor „echipa am educat-o astfel incat copiii sa se ajute intre ei, sa fie buni prieteni si sa fie ca fratii, atat pe trenul de sport cat si in viata de zi cu zi".

Critica parintilor nu este benefica in ceea ce priveste activitatea sportiva. Aceasta afirmatie este sustinuta de catre toti cei care au fost supusi interviului: „in sport critica se face de catre profesor sau antrenor, sub nici o forma parintii nu au ce critica maniera de joc sau respectarea disciplinei in joc". Subiectii intervievati spun ca ei sunt singurii in masura sa critice in activitatea sportiva, deoarece critica lor o considera in general constructiva si benefica: "critica pe care le-o aplic eu o numesc analiza si o consider absolut pozitiva".

5. Concluzii. Tinerii fotbalisti au rezultate bune in general. Familia ii sprijina in momentele dificile, este interesata de evolutia lor si nu este indiferenta la activitatile sportive pe care tinerii le desfasoara. Referitor la alimentatie desi majoritatea fotbalistilor sustin ca familia le acorda o alimentatie adecvata desfasurari in bune conditii a activitatii sportive, antrenorii lor sustin contrariul. Majoritatea sportivilor sunt de parere ca parintii lor vin la competitiile la care ei evolueaza, in timp ce antrenorii lor sustin ca parintii nu participa la meciuri pentru ca in general merg la munca sambata cand au loc acestea.

Exista asadar diferente destul de semnificative intre raspunsurile sportivilor si cele ale antrenorilor lor, dat fiind faptul ca cei din prima categorie (jucatorii) nu au inca o buna capacitate de analiza, de apreciere justa a problemelor familiei, sau sunt intr-o oarecare masura nesinceri incercand sa mascheze aceste probleme.

Bibliografie

1. Apolzan, D., Fotbal 2010. Bucuresti, Editura Federatiei Romane de fotbal, 1998.

2. Banciu, D., Radulescu, S., Voicu, M., Introducere in sociologia delincventei juvenile. Bucuresti, Editura Medicala, 1990.

3. Bernstein, B., Studii de sociologie a educatiei. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1978.

4. Chelcea, S., Marginean, I., Cauc, I., Cercetare sociologica: metode si tehnici. Deva, Editura Destin, 1998.

5. Colibaba-Evulet, D., Bota, I., Jocuri sportive. Bucuresti, Editura Aldin, 1998.

6. Epuran, M., Modelarea conduitei sportive. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1990.

7. Holdevici, I., Vasilescu, P., Activitate sportiva, decizie, autoreglare, performanta. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1986.

8. Mitrofan, I., Cuplul conjugal. Armonie si dizarmonie. Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1989.

9. Topescu, C., Ludu, V., Fair-play. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1980.

10. Verza, E., Schiopu, U., Psihologia varstelor. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1981.