PROGRAMAREA SI INFLUENTA JOCULUI INTAMPLARII

Berta Tovissi Korobjan Corobeanu

Bucuresti

Pe baza unor studii si cercetari experimentale longitudinale si orizontale proprii sunt generalizate modalitati de proiectare in programarea structurilor psihomotrice de mare risc si categoriile comportamentale de adaptare in executia lor concreta in conditii neasteptate.

O atentie deosebita se acorda in aceasta lucrare apropierii fertile dintre discipline care confera metode si mijloace asamblate pentru luarea unor decizii optime in conducerea si autoconducerea activitatilor in special la gimnastica artistica.

K. Boulding considera ca cea mai importanta materie prima pentru a progresa este informatia care necesita o abordare sistemica, o viziune globala asupra realitatii. Aceasta nu este o noua stiinta, ci o noua metodologie. Constientizarea experientei proprii si a altora elimina neesentialul cu scopul obtinerii, intr-un timp util cu o probabilitate optima, a unor performante superioare in diferite domenii de activitate.

Noi ne vom ocupa de metode de proiectare ale organizarii, programarii activitatilor corporale la gimnastica artistica legate de comportamentul executarii structurilor obligatorii de mare dificultate, complexitate, originalitate de mare risc care determina progresul in acest sport.

Comportamentul social al subiectilor in situatii de risc au doua momente: constientizarea posibilitatii pierderii, a esecului si asumarea raspunderii pentru actiune. Ambele atitudini se refera atat la antrenor care proiecteaza aceste structuri motrice cit si la subiectii care le executa. Studierea comportamentului lor in ansamblu, in functie de reusita sau esec, au diferite valori fluctuante masurabile.

In lucrare enumeram observatiile si rezultatele experimentarilor proprii realizate in practica de antrenor si profesor de-a lungul anilor. Am adunat si analizat de la subiecti rezultatele obtinute la lectiile special organizate si de la concursurile de mare anvergura. Complexele de exercitii planificate, conform cerintelor si amendamentelor din regulamentul de concurs esalonate pe perioade cu finalizari precise au ocupat si ocupa intotdeauna locul principal. Timpul pe care il avem la dispozitie mereu ne preseaza ca materialul de studiu sa fie programat si executat la final de activitate in functie de nivelul de pregatire, de varsta si sex, de posibilitatile materiale etc.

Cu „ochii mintii„ cu sens invariabil, preocuparea pentru aceste structuri va persista si asambleaza intr-un singur concept orientat activitatile si anume: obtinerea unui loc cit mai bun la individual compus, pe probe si pe echipe. Obtinerea performantelor superioare proprii este orientata la depasirea nivelului adversarilor care nu sunt intotdeauna cunoscute in gimnastica, deoarece confruntarile concrete se realizeaza doar in concurs. Proiectarea comportamentelor depind de o multime de factori. Ponderea si frecventa situatiilor asteptate si mai ales cele „neasteptate" unde perceptivul si actionalul se ciocnesc si, in functie de acestea, programarea mijloacelor in gand, in imagini si privind executiile lor concrete se desfasoara cu rezultate foarte greu previzibile.

Anticiparea cu scopul preintampinarii pachetelor de evenimente va necesita prezenta si dezvoltarea spiritului de observatie, a capacitatii de decizie rapida, a vitezei in actiuni, a indemanarii, istetimii, independentei si initiativei specifice atat la antrenori dar mai ales la sportivi.

La sportivi. Dorinta de a invinge pe sine si pe adversar va fi o dominanta care mobilizeaza vointa de a inhiba frica de executie si perspectiva castigului, care trebuie sa motiveze echilibrat deliberarea celor mai periculoase, riscante miscari corporale in conditii variate

La antrenor sau profesor, programarea mijloacelor de mare risc necesita conceptualizarea tehnica formala si ordonarea lor metodica intr-o succesiune logica rationala in functie de capacitati psihomotrice de aptitudinile, capacitatile si atitudinile individuale ale sportivului. Proiectarea in ansamblu a comportamentelor pentru evitarea situatiilor „neasteptate" la executarea acestor structuri riscante - programate este cea mai dificila problema de rezolvat .

Este cunoscut ca la femei in mod obligatoriu trebuie sa existe structuri motrice de mare risc la toate probele (sarituri la cal, paralele inegale, barna, sol) si la barbati (sol, cal cu manere, paralele, sarituri cal, inele si bara inalta)

Cele mai riscante au devenit la femei urcarile prin salturi simple la barna si coborarile cu salturi duble cu intoarceri, iar la barbati, salturile triple la sol si la coborari de pe aparate. Toate aceste structuri de elemente sau legari artificiale sunt alcatuite cu mult timp inainte de concurs.

Programarea pe calculator cu metoda drumului critic s-a dovedit. Ea permite planificarea, urmarirea si corectarea rapida a evenimentelor pe perioade lungi, pe etape, pe faze, pe lectii esalonate si lectii concentrate in functie timpul disponibil.

Intocmirea grafica in functie de numarul lectiilor se poate anticipa cu repetarile compozitiilor notate grafic cu literele din alfabet sau simbolurile specifice si inzestrate cu indiciile respective ca numar a variantelor riscante, de exemplu: C¹, C², ...Cⁿ; C¹₁ - C¹₂ ...C¹ _n-1, de asemenea se inregistreaza numarul executiilor reusite (r) si nereusite (nr.). Toate aceste date pot fi trecute pe un tabel precum si notele obtinute la concursurile de verificare sau la diverse concursuri.

Evaluarea numerica a comportamentelor notate cu frecventa si ponderile dominante negative sau pozitive ale elementelor riscante la un subiect X sau Y etc. asumate si calculate ne vor da indici procentuali care indica schimbarile care trebuie operate in programarea etapelor, fazelor si lectiilor urmatoare la fiecare subiect, la diferite probe sau aparate.

Subiectul X, de exemplu, la structura (coborare de la barna cu salt dublu grupat inapoi dupa rondal) notata cu C⁴₄ daca obtine la 3 concursuri 50%; executii reusite si nereusite 50% Subiectul Y executii reusite 70%; nereusite 30% etc.

Evidenta si confruntarea executiilor concrete cu programarile anticipate constituie una din modalitatile care au permis corectarea eficienta a evenimentelor, activitatilor, actiunilor, operatiilor si structurilor concrete.

Drumul critic este o reprezentare grafica care orienteaza deciziile sub forme concrete cu arce vectoriale intr-o retea de programare dinamica. Arcele directiilor de actiune arata cand trebuie incepute si terminate succesiv fara intarziere, activitatile. Pe drumul critic apar evenimentele riscante care nu sufera nici o amanare. In mod simultan, sunt reprezentate si acele evenimente care pot fi executate cu diferite marje de timp care ne sta la dispozitie pana la realizarea finala.

Proiectarea comportamentelor „intamplatoare"

Subiectii in functie de personalitatea lor manifesta atitudini diferite la executia elementelor si legarilor de elemente de mare risc:

1.- impulsive, pripite; 2.- exagerat prudente; 3.- realist, lucide.

 Gimnastica artistica cere prezenta dar si dezvoltarea atitudinilor psihofizice echilibrate realist, lucide. Conflictele care pot influenta pozitiv sau negativ executiile dirijate de antrenor sau ca raspunsuri la indicatii autodirijate de sportiv sunt specifice la gimnastica cu totul diferit de jocurile sportive. Aceste conflicte au pondere de natura biologica - psihica interna.

Stim ca executarea structurilor psihomotrice de mare risc necesita o concentrare puternica asupra desfasurarii imaginii corpului propriu in timp-spatiu. Putem afirma ca in executiile concrete autodirijate la nivel optim sunt ignorate aproape in totalitate toate influentele exterioare din jur – cu exceptia aparatelor pe care sunt executate miscarile.

Evenimentele „neasteptate" le putem categorisi in functie de trasaturile lor esentiale, omogene, caracteristice gimnasticii mai usor, decat la jocuri.

Uneori, indicatiile tehnice algoritmice de executie succesiunile structurate artificial la sportivi sunt reprezentate sau chiar rezolvate haotic, aleator, intamplator. Corectarile necesita astfel multe incercari si consum de energie. Pentru evitarea multor repetari privind o corecta executie a structurilor riscante se recomanda o reprezentare cit mai clara spatio-temporala a imaginilor corpului propriu sau ale altora.

Adaptarea la situatii neasteptate se realizeaza prin repetarea in forme identice a structurilor psihomotrice dar mai ales in forme si conditii variate. In reusita si nereusita exercitiilor in gimnastica o mare importanta o au echilibrarile corpului dupa structurile riscante. Cele mai frecvente in acest sens sunt aterizarile corecte in stand - echilibrat, fara pasi la concursuri. Aceste echilibrari ale corpului determina in mare masura, impresia generala sau aprecierea finala a executiilor.

Modalitatile de evitare a esecurilor in gimnastica depind de prezenta, formarea si dezvoltarea unor seturi de capacitati si habitudini comportamentale echilibrate.

Asamblarea evenimentelor programate si executate

Modalitatile de formare si dezvoltare a atitudinilor de adaptare la situatii neasteptate specifice gimnasticii artistice depind de evenimentele proiectate si rezultatele concrete. Asamblarea rezultatelor si calcularea coeficientilor de probabilitate ne informeaza in ce masura exista o constiinta a constiintei si in ce masura exista o constiinta a interioritatii si a exterioritatii proprii si ale altora deopotriva. Dezechilibrul psihic si fizic in executie inseamna ca subiectul are numai constiinta. Despre comportamentul propriu si a altora ia numai ca „realitate„ exterioara. Acest mod de a anticipa nu permite judecarea rationala a situatiilor, nu elimina la neesentialul diferitelor situatii, adica nu are o atitudine adaptata cu inteligenta specifica in situatiile noi

Metode de formare a comportamentelor adaptate corect la situatii „neasteptate„

Una din modalitatile de adaptare este constientizarea situatiilor sau modelarea comportamentelor.

Proiectia si executia concreta a structurilor motrice, dintre dirijare-autodirijare si constient - automatizat supuse unor judecati specifice inseamna luarea deciziilor corecte in situatii conflictuale.

Programarea-anticiparea corecta, inteligenta sau eliminarea informatiilor neesentiale a conceptelor, comportamentelor directionarea pozitiva a vointei, putintei si dorintei de a executa concret cu o energie economica si specifica structurile psihomotrice confera un aspect de maiestrie, personalitate proprie si stil propriu artistic executiilor. Ele inseamna un echilibru dintre proiectie si executie.

In formarea unor atitudini orientate cu scopul realizarii acestor deziderate de mai sus, se recomanda exersarea unor atitudini inainte de deliberarea automatismelor.

In acest sens se recomanda:

1. utilizarea unor miscari sub forma de „ritual"; 2. exersarea diferitelor metode de meditatii specifice (Schulz, Silva etc.); 3. repetarea unor cuvinte „magice", asemanatoare unor rugaciuni etc.

Toate aceste procedee induc o energie echilibrata care ne ajuta la solutionarea conflictelor interne sau externe si la autodirijarea activitatilor proiectate in directiile dorite.

Pentru formarea si dezvoltarea aptitudinilor si atitudinilor de adaptare la noi situatii conflictuale, „neasteptate" se recomanda dramatizarea constienta ale acestora. De exemplu:

1. efectuarea unui zgomot strident sau unui fascicul puternic neasteptat de lumini orientate spre ochii subiectului; 2. executii fara ajutorul sau sprijinul antrenorului; 3. absenta antrenorului la concurs; 4. provocarea unor stari de stress, ceea ce ar insemna ca o executie corecta se evalueaza cu note necorespunzatoare.

Pentru evitarea conditiilor defavorizante se recomanda ajutor si sprijin in momente dificile ale executiilor, folosirea palmierelor, a magneziului, a cordonului de asigurare, a plasei sau gropii de burete sub aparate. Se recomanda antrenarea caderilor in asa fel ca centrul de greutate al corpului sa fie cit mai aproape de suprafata de reazam . Astfel, in loc de sprijinirea corpului intreg pe o mana, se recomanda o cadere finalizata cu o rostogolire relaxata pe saltelele moi.

Desigur, la inceput constientizarea si notarea, ordonarea experientei empirice sau intuirea preventiva a comportamentelor va cere timp si efort energetic spiritual.

In conchiderea acestei lucrari trebuie sa subliniem ca solutiile adaptate ne sunt furnizate uneori chiar pe baza unor activitati, actiuni, operatii si miscari intamplatoare pe baze empirice, intuitive. Comportamentele adaptative la noi situatii au in toate cazurile o pondere aleatoare si mai putin algoritmice.

CONCLUZII

In proiectarea metodologiei antrenamentelor la gimnastica artistica, unde probabilitatea accidentarilor la executarea structurilor psihomotrice riscante este mare si uneori are consecinte foarte grave, difera de cele de la jocurile pe echipe.

In prezenta lucrare am subliniat acele comportamente specifice care cu o probabilitate mare au menirea sa rezolve pozitiv situatiile „intamplatoare, neasteptate, conflictuale".

Pentru formarea din timp la gimnasti a unor obisnuinte, aptitudini si atitudini comportamentale orientate spre adaptarea cu eficienta optima la noi situatii „neasteptate" am recomandat lectii special organizate care se refera la invatarea prin descoperire, la concursuri de verificare in conditii dramatizate etc.

In prevenirea acestor situatii conflictuale interne si externe negative am incercat asamblarea evenimentelor neasteptate si modalitati concrete pentru eliminarea comportamentelor care duc la esec.

Pentru dirijarea-autodirijarea, managementul activitatilor proiectate am recomandat metoda drumului critic si dramatizarea, simularea situatiilor care pot fi introduse si pe calculator.

Modelarea, constientizarea comportamentelor si exersarea adaptarii la situatii „intamplatoare", formeaza deprinderi psihomotrice pe bazele logicii specifice rationale.

Constientizarea si a activitatilor empirice, intuitive, care uneori ne furnizeaza informatii importante - asamblate si conceptualizate, ordonate si utilizate rational ne vor furniza informatii care prin utilizarea unor metode specifice vor directiona cu eficienta optima viitorul activitatilor si in domeniile specifice.

Pierderile suferite de subiecti din intamplare, fara vointa lor ca ele sa fie despagubite oarecum onorabil, se recomanda intocmirea unor contracte de asigurari individuale de sanatate si de viata, garantie pentru recuperarea energiei si munca lor depusa.

Bibliografie

1. Anastasiu, D., Metoda drumului critic. Brosura de uz intern S.P.C. 1965.

2. Epuran, M., Psihologia educatiei fizice. Craiova, Editura Sport-Turism, 1976.

3. Lupasco, S., Logica dinamica a contradictoriului. Bucuresti, Editura Politica, 1982.

4. Migdal, A., De la indoiala la certitudine. Bucuresti, Editura Politica, 1989.

4. Mihaila, N., Introducere in teoria probabilitatilor si statistica matematica. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965.

6. Problemele globale si viitorul omenirii.(Comunicarile sesiunii stiintifice ale Academiei R S R din 19 februarie 1982), Editura Politica, Bucuresti, 1982.

7. Rosu, A.A., Teoria jocurilor strategice. Bucuresti, Editura Militara, 1967.

8. Selye, H., Stiinta si viata. Bucuresti, Editura Politica, 1984.

9. Surdu, A., Elemente de logica intuitionista. Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1976.

10. Tovissi, B., Coller, D., Tudusciuc, I. Utilizarea „drumului critic „in planificarea si urmarirea lectiilor de gimnastica. Revista Educatie Fizica si Sport, 1968/7 pag.14 – 21.