 |
 |
 |
 |
SELECTIA INITIALA IN INOTUL DE PERFORMANTA INTRE CERINTE SI REALITATE
Aurica Doina Cuceu, Marinica Dorel Cuceu
Universitatea de Nord, Baia Mare
CADRUL PROBLEMATIC
Selectia reprezinta o activitate sistematica a specialistilor, desfasurata pe baza unor criterii medico-sportive, somato-fiziologice, biochimice, psihologice si motrice in directia depistarii copiilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea diferitelor ramuri de sport.
Privirea de ansamblu asupra antrenamentului sportiv reliefeaza cel putin doua idei fundamentale :
1. Antrenamentul sportiv este un proces indelungat, programat pe mai multi ani, conditie de baza pentru pregatirea temeinica si ascendenta a sportivilor pentru obtinerea performantelor superioare;
2. Existenta in cadrul acestei pregatiri a unor stadii generalizate pe scara mondiala denumite insa diferit de specialisti .
Prioritatile si directiile antrenamentului sportiv contemporan in viziunea prof. A.Dragnea (1993) sunt:
1. Perfectionarea strategiilor de selectie;
2. Cresterea considerabila a volumului de efort;
3. Realizarea unei stranse corelatii intre antrenamente si cerintele concursului;
4. Cresterea considerabila a intensitatii efortului in lectiile de antrenament;
5. Folosirea de aparate si simulatoare care valorifica rezervele functionale;
6. Amplificarea ecoului social al sportului de performanta si cresterea numarului de tineri care doresc sa fie cuprinsi in aceasta;
7. Conducerea stiintifica prin echipa interdisciplinara.
Din analiza activitatii practice si a literaturii de specialitate putem considera existenta a 3 stadii in pregatirea de lunga durata a sportivilor, determinate si de caracteristicile de varsta. Astfel, stadiul I corespunde selectiei preliminare si pregatirii copiilor, stadiul II, selectiei secundare si pregatirii juniorilor, iar stadiul III selectiei finale si pregatirii sportivilor consacrati .
De-a lungul si in mod deosebit, in finalul fiecarui stadiu, mai ales la nivelul esaloanelor de copii si juniori, se impune o evaluare exacta a nivelului pregatirii sportivilor in raport cu cerintele curente si de perspectiva ale ramurii de sport practicata.
In cadrul selectiei initiale la inot, pe langa indicii de sanogeneza, care trebuie tratati cu maxima exigenta (sa alegem pe cei mai sanatosi dintre sanatosi), o importanta deosebita o au indicii de dezvoltare fizica (forma corpului de tip longilin cu o mobilitate buna spre foarte buna in toate articulatiile, cu membre lungi cu extremitati mari) precum si nivelul de dezvoltare a calitatilor motrice. Pornind de la aceste criterii si fiind implicat activ in inotul de performanta ca profesor de inot la L.P.S.-C.S.S.Baia Mare mi-am propus sa arat diferenta intre rezultatele obtinute de sportivii selectionati conform cerintelor F.R.N. si sportivii selectionati doar pentru a avea grupa sau clasa completa.
IPOTEZELE CERCETARII
1. Indicii calitatilor motrice inregistrati de componentii grupei experiment sunt superiori celor de la grupa martor.
2. Rezultatele obtinute la probele de control sunt mai bune la sportivii cu o foarte buna mobilitate articulara.
3. Rezultatele obtinute la probele de control in apa sunt superioare la sportivii din grupa experiment fata de grupa martor.
SUBIECTI SI METODE
In cadrul experimentului am folosit doua grupe a cate 12 copii avand varsta de sase ani Grupa experiment a fost formata din copii de la doua gradinite cu program normal din localitate. Timp de doua zile 93 de copii de sase ani din cele doua gradinite au trecut prin probele prevazute in Sistemul national de selectie :
- Alergare de viteza pe 20m;
- Saritura in lungime de pe loc;
- Proba de indemanare-naveta;
- Ridicari de trunchi din culcat in sezand;
- Mobilitatea articulatiei coxo-femurale in flexie.
Dupa terminarea testelor si centralizarea rezultatelor obtinute de acesti copii am luat legatura cu parintii ai caror copii au obtinut un punctaj mai mare de 280 pct., incercand sa-i conving sa-si lase copiii sa practice inotul de performanta. In urma discutiilor avute cu parintii am format grupa experiment din 7 baieti si 5 fete, acestia avand cele mai bune rezultate dintre copiii testati.
Grupa martor a fost formata din copiii proveniti de la doua gradinite cu program prelungit. In faza initiala am luat legatura cu parintii celor 83 de copii de sase ani, pe care i-am intrebat daca vor sa-si lase copiii sa faca inot de performanta. In urma discutiilor avute cu parintii, copiii care au fost lasati sa faca inot de performanta au trecut aceleasi probe de control ca cei de la grupa experiment. Dupa centralizarea rezultatelor am format grupa martor din 8 baieti si 4 fete acestia avand cele mai bune rezultate la cele 5 teste.
Pe langa testele folosite, la formarea celor doua grupe am tinut cont si de indicii de inaltime, in cadrul grupei experiment inaltimea copiilor care compun grupa fiind peste inaltimea medie a copiilor de sase ani pe tara.
Grupele fiind formate, experimentul s-a desfasurat pe parcursul unui an de zile in trei etape:
- in prima etapa am aplicat cele 12 lectii clasice de initiere in apa, urmate de inca 10 lectii in care s-au repetat elementele invatate anterior (exercitii pe uscat specifice inotului, alunecare craul si spate cu pluta, alunecare craul fara pluta si respiratie bilaterala, inot craul cu si fara respiratie si saritura in picioare) si s-a invatat alunecarea spate fara pluta, bataia de picioare in procedeul spate si saritura de concurs. La sfarsitul acestei prime etape componentii celor doua grupe au dat test din alunecare craul cu pluta cu bataie de picioare craul si alunecare spate cu pluta cu bataie de picioare spate. In aceasta perioada doi copii din grupa martor si unul din grupa experiment au abandonat activitatea. Aceasta etapa s-a desfasurat in perioada 1 octombrie-20 decembrie.
- in a doua etapa desfasurata in perioada 15 ianuarie-30 martie s-au repetat si consolidat elementele invatate in prima etapa, crescand progresiv distanta si numarul de repetari punand accent pe corectarea bataii de picioare craul si spate si a vaslirii cu brate craul. In paralel cu acestea s-a trecut la invatarea respiratiei craul la 3, 4 si 5 brate si a alunecarii spate cu bataie de picioare spate cu mainile pe langa corp sau sus. Din cauza numeroaselor imbolnaviri datorate anotimpului rece, 4 copii din grupa martor si 2 copii din grupa experiment au abandonat activitatea. La sfarsitul acestei etape am repetat probele de control de la sfarsitul primei etape marind insa distanta de la 15 m la 25 m.
- in a treia etapa desfasurata in perioada 15 martie –15 iunie am pus accent pe perfectionarea bataii de picioare craul si spate prin lucru cu pluta, pe consolidarea si perfectionarea vaslirii in procedeul craul, trecandu-se totodata la invatarea startului si a vaslirii in procedeul spate. Finalul acestei etape si a experimentului a coincis cu testele finale care au constat in alunecare craul si spate cu pluta pe 25m si inot craul pe 15m.
REZULTATE SI INTERPRETAREA LOR
Din analiza rezultatelor obtinute de componentii celor doua grupe la testele de selectie pe uscat si testele specifice din apa se desprind urmatoarele:
- media timpilor obtinuti de componentii grupei experiment in proba de viteza 4.95 sec. este mai buna decat la grupa martor-4.98 sec.-diferenta fiind insa foarte mica;
- rezultatele obtinute de grupa experiment, sub aspectul valorii medii, sunt superioare la toate testele de selectie pe uscat, acelorasi rezultate obtinute de grupa martor la aceste teste; tabelele 1, 2, 3.
- la testele de la sfarsitul primei etape media rezultatelor obtinute de componentii grupei experiment, atat in proba „picioare craul cu pluta" pe 15m, cat si in proba „picioare spate cu pluta" pe 15m, este superioara mediei rezultatelor obtinute de grupa martor la aceleasi probe; tabelul 4 si 5.
- rezultatele obtinute la sfarsitul etapei a doua de componentii grupei experiment sunt superioare rezultatelor obtinute de grupa martor, atat in proba „picioare craul cu pluta" pe 25m, cat si in proba „picioare spate cu pluta" pe 25m; tab.4, 5.
- si rezultatele inregistrate la sfarsitul experimentului de grupa experiment sunt superioare celor inregistrate de grupa martor in toate cele trei probe (picioare craul cu pluta pe 25m, picioare spate cu pluta pe 25m si inot craul pe 15m); tabelul 4, 5.
CONCLUZII
- progresul inregistrat de la o etapa la alta de componentii grupei experiment este mult mai evident decat progresul inregistrat de componentii grupei martor;
- abandonurile la grupa experiment, in numar de trei, sunt mai putine decat la grupa martor, in numar de sase;
- rezultatele obtinute de componentii grupei experiment sunt superioare sub toate aspectele, rezultatelor obtinute de componentii grupei martor;
- numarul fetelor este mai mic decat numarul baietilor, atat in grupa experiment cat si in grupa martor;
- daca vrei sa obtii rezultate deosebite la esaloanele superioare (juniori, seniori), selectia initiala trebuie facuta dupa criterii stiintific elaborate;
- selectia initiala trebuie facuta sub aspect calitativ nu cantitativ.
TABELE SI GRAFICE
MEDIA REZULTATELOR LA TESTELE PE USCAT - Tabelul nr.1
|
GRUPA EXPERIMENT - Tabelul nr. 2
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
GRUPA MARTOR - Tabelul nr. 3
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
GRUPA EXPERIMENT BAIETI---TESTE APA
|
GRUPA MARTOR BAIETI---TESTE APA
|
GRUPA EXPERIMENT FETE---TESTE APA
|
GRUPA MARTOR FETE---TESTE APA
|
 |
BIBLIOGRAFIE
1.Cretulesteanu, G., Marinescu, G., Inot - curs de specializare A.N.E.F. Bucuresti, 1994.
2. Dragnea, A., Antrenamentul sportiv - Teorie si metodologie. vol. I si II A.N.E.F., Bucuresti, 1993.
3. Epuran, M., Psihologia Educatiei Fizice. I.E.F.S., Bucuresti, 1982.
4. Invatati inotul. F.R.N., Bucuresti, 1984.
5. Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern. Bucuresti, Editis, 1993.
6. Nicu, A., Mazilu, V., Rocseanu, Al., Paraschiv, V., Sistemul national de selectie. Bucuresti, I.E.A.B.S., 1978.
7. Sistemul de norme si cerinte privind selectia si continutul procesului de pregatire a inotatorilor. F.R.N., Bucuresti, C.C.E.F.S., 1986.
