 |
 |
 |
 |
RELATIILE DINTRE ANXIETATE SI PERFORMANTA LA JUCATORII DE VOLEI DE PLAJA
Paul Emil Culda*, Olivia Turculetu**
*Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca
**Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
1. INTRODUCERE
Anxietatea, la modul general, este situata in cadrul emotiilor cu rezonanta neplacuta, de diferite intensitati, si care cuprinde temeri fata de ceva nedefinit si angajarea unei asteptari tensionate in fata iminentei unor virtuale nenorociri, pericole sau amenintari.
Orice competitie sportiva este insotita, mai mult sau mai putin, de o incarcatura care genereaza anxietate.
Anxietatea competitionala, in literatura de specialitate, se regaseste, in special, sub formele anxietatii ca stare ("State-Anxiety") si a anxietatii ca trasatura ("Trait-Anxiety").
Anxietatea ca trasatura descrie o particularitate a personalitatii relativ stabila, accentul cazand pe diferentele individuale sau comportamentul anxios care caracterizeaza diferiti indivizi. Dar, anxietatea se poate referi si la un complex de reactii sau raspunsuri, la o stare tranzitorie sau conditie a organismului, care poate varia in intensitate si fluctua in timp. Acesta este sensul anxietatii ca stare (Spielberger, 1966).
Pentru masurarea nivelului celor doua tipuri de anxietate competitionala sunt foarte des utilizate testele CSAI-2 (Competition State Anxiety Inventory-2), prin care se determina anxietatea ca stare si SCAT (Sport Competition Anxiety Test ), pentru determinarea anxietatii ca trasatura.
Chestionarul CSAI-2 cuprinde trei subscale prin care se determina anxietatea cognitiva, anxietatea somatica si increderea in sine.
Anxietatea cognitiva este o componenta mentala a anxietatii si este cauzata de expectatiile negative despre succes sau de autoevaluarea negativa. Este caracterizata prin constientizarea unor sentimente neplacute despre propria persoana sau alti stimuli externi, suparare, distorsionarea imaginilor vizuale (Davis & Hutchings, 1981).
Anxietatea somatica se refera la o serie de componente fiziologice si afective ale experientei anxioase dezvoltate nemijlocit din starea de activare a sistemului periferic. Anxietatea somatica se manifesta printr-un ritm cardiac accelerat, respiratie sacadata, tremuraturi ale mainilor, reactii stomacale si contractii musculare.
Pentru a intelege pe deplin anxietatea in situatii de competitie trebuie sa fie cunoscute elementele implicate in procesul competitiv. Martens (1975) descrie un model competitional in care aplica paradigma cognitiva (stimuli-cognitie-raspuns) in competitie.
Patru elemente ale acestui model competitional sunt aduse in discutie pentru a evidentia relatia existenta intre anxietatea ca trasatura si anxietatea ca stare:
*Situatia competitiva obiectiva (OCS) defineste toti stimulii obiectivi implicati in procesul competitional: tipul de sarcina, conditiile si regulile de joc, recompensele materiale. De fapt, OCS precizeaza solicitarile obiective. In cadrul competitiei, acestea sunt dictate de rezultatul pe care individul vrea sa-l obtina comparativ cu reperul standard (performanta altui individ, nivelul de performanta ideala sau performanta lui anterioara). Toate aceste elemente care formeaza situatia competitiva obiectiva afecteaza A-state.
*Situatia competitiva subiectiva (SCS) reprezinta felul in care persoana percepe, accepta si apreciaza situatia competitiva obiectiva. SCS este mediata de cativa factori precum dispozitiile de personalitate, atitudinile si abilitatile, alti factori interpersonali. Cele mai multe studii arata ca SCS este perceputa diferit de fiecare persoana, insa este evident ca nu poate fi masurata direct, ci doar inferata din alti indici de comportament. Astfel, A-trait competitionala este o importanta predispozitie de personalitate care se presupune ca afecteaza SCS. Anxietatea ca trasatura este un indicator al tendintei persoanei de a aprecia situatia competitiva obiectiva (OCS) ca amenintatoare sau non-amenintatoare.
*Raspunsul. Felul in care o persoana raspunde la OCS este foarte mult determinata de SCS. Raspunsurile indivizilor se pot situa la trei nivele: comportamental (cat de buna este performanta obtinuta), fiziologic (ritm cardiac accelerat, respiratie sacadata) si psihologic (cresterea anxietatii ca stare, masurata cu CSAI-2).
*Consecintele. Intr-o competitie, consecintele sunt frecvent vazute in termenii succesului sau ai insuccesului, si, in mod normal, succesul este perceput ca o consecinta pozitiva, in timp ce lipsa acestuia, ca una negativa. Intelegand istoria consecintelor la participarile anterioare se pot determina diferentele ce apar la nivelul anxietatii competitionale ca trasatura.
Cele relatate anterior pot fi redate schematic in Figura 1:
 |
Astfel, A-trait competitionala reprezinta o variabila de personalitate care afecteaza direct modul in care situatia competitiva este perceputa ca amenintatoare sau nu, si mediaza astfel, cum raspunde subiectul la OCS cu un anumit nivel al A-state.
2. SCOPUL LUCRARII
Scopul acestei lucrari este de a analiza comparativ nivelul anxietatii ca stare si al anxietatii ca trasatura la jucatorii de beach volleyball in relatie cu performantele obtinute.
3. IPOTEZA
Nivelul anxietatii difera semnificativ la jucatorii de volei de plaja in relatie cu performantele lor.
4. ORGANIZAREA CERCETARII
4.1. Subiecti
Studiul a fost realizat pe un numar de 157 subiecti, (V=25,8; S=5,2), jucatori de volei (diviziile "A", "B" si nedivizionari) care au participat la Campionatul National de Volei de Plaja si Turnee de Beach Volleyball din Circuitul National al Romaniei, editiile 2000 si 2001.
4.2. Materiale
Au fost utilizate, in versiune romaneasca, chestionarele SCAT si CSAI-2 (dezvoltate de Martens si colaboratorii) si care au fost validate cu ajutorul Indicelui Alpha Cronbach care masoara consistenta interna a itemilor (anxietatea ca trasatura = .73; anxietatea cognitiva = .74; anxietatea somatica = .80; incredere in sine = .50).
SCAT (Sport Competition Anxiety Test) a fost folosit pentru masurarea anxietatii ca trasatura in situatiile competitionale. Testul cuprinde 15 itemi, cotati pe o scala de la 1 la 3 (1 = foarte rar, 2 = uneori, 3 = deseori). La fiecare item, subiectul trebuie sa raspunda in acord cu felul in care se simte, in general, in situatiile de competitie sportiva.
CSAI-2 (Competition State Anxiety Inventory-2) a fost utilizat pentru masurarea anxietatii ca stare in context competitional. Testul cuprinde 27 de itemi, impartiti in trei subscale: cognitiva, somatica si a increderii in sine. Cotarea lor se face pe o scala de la 1 la 4 (1 = deloc, 2 = in mica masura, 3 = intr-o masura moderata, 4 = in foarte mare masura). La fiecare item, subiectul trebuie sa raspunda cum se simte, in momentul de fata, in respectiva competitie sportiva.
4.3. Procedura
Subiectii au fost rugati sa completeze chestionarele, asigurandu-se anonimatul. Pentru a nu se biasa rezultatele din cauza ordinii de aplicare a celor doua teste, CSAI-2 a fost administrat inainte de SCAT.
De asemenea, inaintea aplicarii testelor si pentru o cat mai exacta completare a lor, s-a efectuat si instructajul in ceea ce priveste aspectul dezirabilitatii sociale.
5. REZULTATELE
In urma aplicarii celor doua teste, care masoara anxietatea ca stare si anxietatea ca trasatura, exista diferente semnificative doar la nivelul anxietatii ca trasatura, intre categoriile II si III.
Aceste rezultate sunt prezentate in graficele urmatoare:
 |
6. INTERPRETAREA REZULTATELOR
Graficele obtinute prezinta, in linii mari, aceeasi forma, mai putin graficul increderii in sine care, firesc, apare cu un profil invers fata de graficele de anxietate.
Desi, ca imagine, unele diferente dintre cele cinci categorii de rezultate apar ca fiind mari ele sunt nesemnificative din punct de vedere statistic cu exceptia celei dintre categoriile II si III din graficul anxietatii ca trasatura
.Aceste valori care, in fapt, se apropie de pragul semnificativ dar nu il depasesc, si care apar constant, in special, intre grupele II si III ale graficelor anxietatii ca stare cognitiva si somatica, ar putea fi explicate prin aceea ca linia de demarcatie a grupelor de rezultate II (locurile 5-8) si III (locurile 9-12), practic, punctul de separare dintre locurile 8 si 9, constituie un factor psihologic deosebit de important pentru majoritatea jucatorilor prin faptul ca in voleiul de plaja, la noi in tara, sunt premiate doar locurile 1-8, aspectul financiar punandu-si amprenta, in cele mai multe din cazuri, decisiv asupra mizei jocurilor, sportivii clasati pe locurile nepremiate (noua si mai slabe) percepand aceasta ca un esec in competitia respectiva.
Diferenta semnificativa care a rezultat in cazul anxietatii ca trasatura la nivelul categoriilor de rezultate II si III (precum si valorile apropiate ale grupei I fata de grupa II), si care denota un nivel mai mic de anxietate ca trasatura la jucatorii mai bine clasati fata de cei clasati pe locurile inferioare din categoriile III, IV si V, se asociaza cu rezultatele altor studii din care s-a observat ca jucatorii cu anxietate mai redusa ajung sa obtina si performante mai bune.
7. CONCLUZII
Ipoteza studiului s-a verificat doar partial, diferente semnificative rezultand numai la nivelul anxietatii ca trasatura, intre grupele de rezultate II si III.
Concluzia care se impune a fi evidentiata in urma realizarii acestui studiu si care vizeaza activitatea antrenorilor si a sportivilor deopotriva este aceea ca trebuie actionat pentru controlul starii de anxietate pe parcursul intregii activitati competitionale, in special, la sportivii care, din cauza rezultatelor anterioare modeste, au expectante de succes mai scazute cunoscandu-se si faptul ca nivelul anxietatii ca trasatura este in relatie directa si cu rezultatele obtinute pe parcurs sau experienta anterioara competitionala.
BIBLIOGRAFIE
1. Epuran, M., Antrenori, va cunoasteti sportivii? Capacitatea de performanta depinde de capacitatea psihica. Instruirea psihologica a sportivilor. In Ghidul psihologic al antrenorului 1, 22-40, 1982.
2. Epuran, M., Reglarea si autoreglarea starilor psihice ale sportivilor. Cluj-Napoca, Facultatea de Educatie Fizica si Sport, 2000.
3. Epuran, M., Holdevici, I., Tonita, F., Psihologia sportului de performanta. Teorie si practica. Bucuresti, Editura FEST, 2001.
4. Ionescu, A.S., Anxietatea – ghid de evaluare si tratament. Buzau, Editura Alfa. 1999.
5. Jegede, R.O., Psychometric attributes of the self-rating anxiety scale. In Psychological reports, 40, 303-306, 1977.
6. Marchant, B.D., Morris, T., Perceived importance of outcome as a contributing factor in competitive state anxiety. Mark Journal of Sport Behavior 21 / 1, 71 (21), 1998.
7. Martens, R., Vealey, E.S., Burton, D., Competitive anxiety in sport. Champaign IL: Human Kinetics, 1990.
8. Martin, A.K., Hall, R.C., Situational and intrapersonal moderators of sport competition state anxiety. Mark Journal of Sport Behavior 20/4, 435 (12), 1997.
9. Miclutia, I., Anxietatea. Cluj-Napoca, Edit. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu", 2000.
10. Niculescu, M., Elemente de psihologia sportului de performanta si mare performanta. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1999.
11. Niculescu, M., Personalitatea sportivului de performanta. Factori de personalitate conditionali ai performantei sportive de varf. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1999.
12. Pitariu, D.H., Managementul resurselor umane. Evaluarea performantelor profesionale. Bucuresti, Editura ALL BECK. 2000.
