PREGATIREA PROFESIONALA – PEDAGOGICA A STUDENTILOR DE LA FACULTATILE DE KINETOTERAPIE PENTRU ACTIVITATEA RECUPERATORIE DIDACTICA

Mirela Dan

Facultatea de Kinetoterapie, Oradea

INTRODUCERE

In contextul actual cand se pune tot mai mare accent pe pregatirea profesionala a studentilor pentru a face fata cerintelor actuale si implicit pe evaluarea cunostintelor lor, am considerat benefic pentru cadrele didactice care conduc practica pedagogica a studentilor sa elaborez o grila de evaluare. Grila a fost conceputa pentru a pune in evidenta pregatirea studentilor pentru abordarea lectiilor de kinetoterapie in scoala de masa.

IPOTEZA DE LUCRU

S-a presupus ca elaborarea si aplicarea metodicii conceputa in baza caracteristicilor evidentiate ale activitatilor pedagogice kinetoterapeutice in cadrul educatiei fizice scolare si mijloacelor adecvate de formare ale acestora in sistemul pedagogic integrativ al lectiilor si practicii pedagogice ne va permite sa sporim nivelul priceperilor profesionale pedagogice respective la studentii facultatilor de kinetoterapie necesare specialistului in scoala.

ORGANIZAREA CERCETARII

Grila a fost aplicata la un numar de 50 studenti din anul III si IV de la Facultatea de Educatie Fizica si Sport din Oradea specializarea kinetoterapie in timpul practicii pedagogice realizate la Scoala Generala „Oltea Doamna" din Oradea, dupa o programa analitica care contine notiuni teoretice si practice de pedagogie, kinetologie si metodica predarii exercitiului fizic.

METODA DE LUCRU

Pentru verificarea ipotezei de lucru am desfasurat un experiment cu studentii anului III si IV care au efectuat practica pedagogica dupa ce au parcurs cursurile teoretice si practice ale disciplinei „Activitatea pedagogica kinetoterapeutica in cadrul educatiei fizice scolare".

In cadrul grilei de evaluare prezentata in Anexa 1, am urmarit:

1. Evaluarea cunostintelor teoretice ale studentilor, cunostinte legate de probleme pedagogice, kinetologice si metodice de predare a exercitiului fizic. Nu lipsit de interes este sa urmarim oportunitatea folosirii surselor bibliografice si creativitatea studentilor. Evaluarea a fost realizata prin lucrari scrise.

2. Elaborarea proiectului de lectie unde am pus accent pe capacitatea studentului de a realiza conexiuni intre obiectivele operationale si continut in contextul demersului metodic al lectiei. S-a urmarit parcurgerea urmatoarele trepte in acest sens:

• stabilirea obiectivelor instructiv-educative ale lectiei
• organizarea, structurarea si adecvarea continutului
• alegerea si definirea strategiilor de lucru
• corelarea obiectivelor cu posibilitatile elevilor
• conditiile materiale si materialele folosite

3. Continutul proiectului de lectie unde am urmarit:

• gradul de organizare si structurare a lectiei,
• selectarea strategiilor didactice, a metodelor si mijloacelor folosite in lectie,
• gradarea efortului in functie de particularitatile individuale
• aplicarea principiilor didactice

4. Activizarea elevilor urmarindu-se raportul dintre timpul efectiv de lucru si densitatea pedagogica, capacitatea de antrenare a colectivului de elevi pentru indeplinirea obiectivelor propuse in conditiile unui colectiv neomogen, specific lucrului in kinetoterapie

5.Comportamentul studentului care vizeaza deontologia studentului, crearea climatului efectiv-emotional si asigurarea conditiilor de munca ale elevilor.

REZULTATE SI INTERPRETAREA LOR

Evaluarea studentilor a fost realizata dupa aceasta grila prin cumularea punctelor iar notele au fost acordate astfel:

• Intre 1-10 puncte = nota 1  Intre 51-60 puncte = nota 6
• Intre 61-70 puncte = nota 7  Intre 11-20 puncte = nota 2
• Intre 71-80 puncte = nota 8  Intre 21-30 puncte = nota 3
• Intre 81-90 puncte = nota 9  Intre 31-40 puncte = nota 4
• Intre 91- 100 puncte = nota 10 Intre 41-50 puncte = nota 5

In urma centralizarii rezultatelor studentii au fost astfel evaluati (conform Graficului 1):

• trei studenti au obtinut nota 6,
• zece studenti nota 7
• doisprezece studenti nota 8
• noua studenti nota 9
• saisprezece nota 10

Majoritatea studentilor 90% au obtinut punctaje maxime la comportamentul cu elevii dand dovada de tact pedagogic de aptitudini pedagogice. Doar zece studenti au reusit sa obtina cele 20 de punte acordate pentru evaluarea cunostintelor teoretice restul fiind depunctati in general deoarece nu au folosit sursele bibliografice si implicit nu au dat dovada de creativitate.

Au existat cazuri de studenti care desi au elaborat un proiect de lectie bine cotat dupa grila de evaluare, nu au reusit aceleasi performante la conducerea lectiei, situatie intalnita in mod deosebit la studentii de anul III. Studentii de anul III au avut lacune si la activizarea elevilor unde au pierdut puncte afectand timp prea mult explicatiilor si nerealizand concordanta dintre particularitatile continutului temelor si particularitatile colectivului de elevi. Toate aceste lacune ale studentilor de anul III pot fi explicate si prin lipsa de experienta in activitatea didactica.

PROPUNERI SI CONCLUZII

Practica pedagogica a studentilor de la kinetoterapie ar trebui sa se desfasoare nu numai in invatamantul special cum este prevazut astazi in planurile de invatamant ci si in invatamantul de masa unde problemele de corectare a deficientelor fizice de exemplu sunt foarte multe dar elevii nu au probleme de motricitate, psihice si intelectuale determinate de diferite handicapuri.

Exista in invatamantul de masa multe probleme pe care le-ar putea rezolva kinetoterapeutul. In conditiile in care practica pedagogica ar fi extinsa la nivelul acestui invatamant si ar fi parcursa pe perioada a doua semestre si anume in anul III semestrul 1 ar fi insusite notiunile teoretice cele de modelare a proiectului didactic de activitati realizate in laboratoare dotate cu mulaje pe care sa se lucreze pe corectarea diferitelor deficiente fizice, unde verigile lectiei sa fie concepute si exersate pe parteneri din cadrul colegilor de grupa. Tot in aceasta perioada studentii trebuie sa participe la lectii sustinute de profesorii metodicieni. In anul IV studentii sa realizeze practica pedagogica numai la clasa unde sa-si formeze deprinderile si aptitudinile pedagogice, sa-si valorifice cunostintele teoretice acumulate pe parcursul anilor de studii in domeniul recuperarii kinetice.

Grupa de indicatori Criterii de evaluare Puncte 1.Evaluarea cunostintelor teoretice 20 puncte Verificarea scrisa a cunostintelor teoretice pedagogice 5 Verificarea scrisa a cunostintelor teoretice kinetologice 5 Verificarea scrisa a cunostintelor metodice 5 Oportunitatea surselor bibliografice in raport cu continutul tratat 2 Aplicarea creatoare a informatiilor in conceperea subiectului care trebuie tratat 2 Respectarea normelor metodologice de consemnare a bibliografiei 1 2.Elaborarea proiectului de lectie 25 puncte Proiectarea lectie   Documentarea stiintifica privind   - cunoasterea locului si importanta discipline 1 - cunoasterea continutului programei analitice a manualului si bibliografiei specifice disciplinei in ansamblu pentru fiecare veriga si pentru fiecare tema a lectie 3 - stabilirea adecvata a strategiilor didactice necesar 2 - stabilirea modului de desfasurare a activitatilor didactic 1 - stabilirea timpului pentru fiecare veriga a lectie 2 Definirea obiectivelor operationale 5 Corelarea obiectiva a continutului lectiei cu posibilitatile elevilor 3 Precizarea conditiilor psihologice referitoare la elevii cu care lucreaza 2 Precizarea conditiilor materiale in care se desfasoara lectiile si materialele necesare pentru indeplinirea obiectivelor propuse 1 3.Continutul proiectului 25 puncte Desfasurarea lectiei   Gradul de organizare si structurare a lectiei (schema, planul, structura logica) 5 Selectarea strategiilor didactice, a metodelor si mijloacelor folosite in lectie 5 Capacitatea de demonstratie a exercitiilor pe care trebuie sa le execute elevul 4 Corelarea volumului si gradului de dificultate al cerintelor cu particularitatile psihice de varsta si individuale 5 Stabilirea si utilizarea instrumentelor de evaluare si realizare a feedback-ului 2 Diferentierea solicitarilor, avandu-se in vedere comportamente ierarhizate de la cunoastere, intelegere, aplicare la analiza, sinteza, evaluare si creativitate 4 4.Activizarea elevilor 10 puncte Raportul dintre durata afectata solicitarii elevilor si cea afectata explicatiilor in functie de specificul continutului, tipul si varianta lectiei, de particularitatile dezvoltarii psiho-intelectuale, etc. 5 Concordanta dintre natura solicitarii si particularitatile continutului temelor si particularitatile colectivului de elevi 3 Raportul dintre timpul efectiv de lucru (densitate motrica) si densitate pedagogica 2 5.Comportamentul 20 puncte Organizarea colectivului   Asigurarea conditiilor psihoenergonomice pentru invatare   climatul de munca 2 materiale auxiliare si ajutatoare folosite 2 cursivitatea ritmul vorbirii 1 Crearea climatului afectiv-emotional   Stimularea interesului pentru cunoastere 2 Favorizarea satisfactiei reusitei fiecarui elev 2 Crearea unui climat de dialog, de cooperare, de actiune 3 Incurajarea manifestarilor de independenta, originalitate, creativitate 3 Evidentierea si recunoasterea meritelor 2 Manifestarea afectiunii fata de elevi 1 Imprima un climat nefavorabil cu amenintari, critici, pedepse -3 Comportamentul in cadrul activitatilor desfasurate   Punctualitatea, respectarea orarului si a temelor stabilite 2 Pastrarea echilibrului emotional si folosirea unui limbaj civilizat in relatiile cu elevii cadrele didactice si conducerea scolii 2 Folosirea tinutei vestimentare adecvate activitatilor pe care le desfasoara 1

BIBLIOGRAFIE

1.Cucos, C., Pedagogie. Editura Polirom, Iasi , 1996

2. Marcu V., Bazele teoretice ale exercitiilor fizice in kinetoterapie. Editura Universitatii din Oradea, 1997.

3. Sbenghe T., Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. Editura Medicala,1999.

4. Stoica A., Evaluarea curenta si examenele - Ghid pentru profesori. Editura Prognosis, 2001.

5. Stoica M., Pedagogie si psihologie. Editura Gheorghe Alexandru.

6. Stoica M., Pedagogie scolara. Editura Gheorghe Carsu – Alexandru, 1995.