
PROGRAM EXPERT DE INSTRUIRE A ECHIPELOR DE HANDBAL FEMININ – LIGA NATIONALA
Elena Balint
Universitatea Transilvania, Brasov
Rolul pe care-l joaca calculatorul in dezvoltarea cercetarii stiintifice si in cresterea fiabilitatii aplicatiilor economice este incontestabil, iar una din cele mai importante efecte ale utilitatilor induse de computer este posibilitatea mintii umane de a se exprima intr-un mod nou si de a experimenta ideile novatoare cu mai multa usurinta, cu mai mare siguranta si viteza.
Realitatile socio-economice contemporane ne intaresc convingerea ca in viitorul nu prea indepartat calculatorul va reprezenta instrumentul tehnologic cel mai intens utilizat sau utilizabil in educatie. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor implicati in procesul educational, oricat de increzatori ar fi in capacitatea unei „masini" (PC), se indoieste de posibilitatea folosirii acesteia in procesul de predare-invatare. Evident, comportamentul unei persoane este complet diferit de „comportamentul" unei masini si exista functii asociate procesului de instruire care nu pot fi preluate, respectiv inlocuite de o masina. Credem insa ca ar fi o mare greseala ca numai pe baza acestui argument, profesorii/antrenorii sa nu apeleze la ajutorul tehnologiei informatiei, orientata in directia maririi eficientei muncii de predare si a micsorarii eforturilor pe care trebuie sa le depuna subiectii in scopul invatarii motrice si deopotriva teoretice de specialitate.
In metodologia programarii pedagogice actuale, se vehiculeaza frecvent notiunea de "instruire asistata de calculator" (IAC). Prin aceasta, se intelege utilizarea calculatorului ca instrument de organizare a mediului de instruire dirijat de catre profesor.
IAC comporta doua aspecte importante: elaborarea unui program de instruire, care este rezultatul programarii pedagogice („produs pedagogic") si transcrierea acestui program in programul-computer („produs informatic"). Aportul cadrului didactic se inscrie cu predilectie pe prima operatie si anume aceea de concepere a programului pedagogic.
Profesorul care doreste insa sa realizeze o instruire sub asistenta calculatorului trebuie sa cunoasca faptul ca a programa nu inseamna doar a fragmenta materia dupa o progresie a pasilor mici si a prevedea spatii goale pentru a le completa. Organizarea continutului si dimensiunile secventelor de activitate se vor aproxima pe alte baze, tinandu-se seama de realitatile din domeniul instructiei, unde nu exista modele unice ale invatarii. De aceea, conducatorul procesului de instruire trebuie sa incerce, in prealabil, colectarea din practica domeniului a unor strategii didactice conform unor tipuri de invatare si apoi sa selecteze din cadrul fiecareia versiunea optima. Acest fapt implica testarea in practica a acelor modele de predare care satisfac cerintele derivate din teoria invatarii si abia pe urma se va trece la construirea programului de instruire.
In prezent - pe plan mondial - in sfera tehnologiilor informatice aplicate in educatie, traditionala proiectare de sisteme de instruire (IAC) este treptat inlocuita cu o alta – "instruirea inteligenta asistata de calculator" (IIAC) – mai performanta si a carei problema principala o reprezinta facilitatile de instruire ce au la baza proiectarea mediilor de instruire. Acestea permit utilizatorului sa exploreze in mod liber un anumit domeniu al cunoasterii prin intermediul unor "sisteme expert", denumite si „medii de invatare reactive" (Noveanu, D., 1991).
Din pacate, atat in activitatea de educatie fizica si sportiva scolara, cat si in procesul de antrenament sportiv – pe plan national – ne situam doar in etapa initiala a instruirii sub asistenta calculatorului, contactele nemijlocite cu mediile reprezentate de „inteligenta artificiala" fiind nerelevante pentru domeniul activitatilor motrice dirijate.
In acest context, scopul cercetarii pe care am intreprins-o a fost acela de a elabora un „program expert de instruire sportiva" aplicat la nivelul echipelor de handbal feminin. Programul creat are la baza o metodologie de operare specifica unui „sistem expert", care stocheaza si acumuleaza „elemente de cunoastere" din domeniul instruirii sportive caracteristice jocului de handbal. Practic, programul nostru poate fi definit ca "program de calculator" care incearca sa incorporeze facilitatile decizionale ale „expertului uman", pentru a rezolva o sarcina privita, in general, ca necesitand un anumit grad de expertiza umana.
Ipoteza experimentala pe care ne-am propus-o are la baza prezumtia potrivit careia: „instruirea asistata de calculator la nivelul unei echipe de handbal feminin, realizata prin conceperea si aplicarea unui program expert implementat in procesul specific al antrenamentului sportiv, determina ameliorari cantitative si calitative in continutul pregatirii, evidentiate prin valorile eficientei motrice individuale si a celei globale date de parametrii obiectivizati ai jocului de handbal".
Subiectii cercetarii au fost sportivele care compun echipa de handbal feminin "Rulmentul" din Brasov - participanta in competitia rezervata Ligii Nationale de handbal feminin din Romania.
Experimentul pedagogic s-a realizat in trei stadii, cuprinzand: un experiment pilot (09. 1997- 01. 1998 ce a constat dintr-o ancheta, inregistrarea initiala a parametrilor motrici si de joc / echipa / post si experimentul preliminar in care s-a verificat capacitatea de functionare a programului expert), un experiment de confirmare (propriu – zis, 07. 1998 – 06. 1999) si un experiment de control - (de intarire, 10. 1999 – 02. 2000)
Continutul procesului de antrenament sportiv pe intervalul activitatii experimentale (stadiul experimentului de confirmare si control) s-a realizat pe baza „Programului expert de pregatire a echipelor de handbal feminin" conceput de catre noi si aplicat sub forma instruirii asistate de calculator.
Pentru construirea programului expert s-a apelat la pachetul de programe Windows, iar ca mediu („limbaj") de programare s-a utilizat Visual Basic (versiunea 4.0.). Programul nostru reprezinta o aplicatie de tip meniu si are la baza "programarea orientata spre obiecte si condusa de evenimente". Meniurile principale ale programului – incadrate in dreptunghiurile reliefate din partea laterala stanga a ecranului (Fig. 1) sunt: „Echipa"; „Antrenament si competitie"; „Evidenta - Analiza - Evaluare"; „Arhiva" si "Instructiuni de utilizare".
Fiecare meniu principal prezinta – dupa activare – cate o "linie de meniuri" prin care operatorul poate sa aiba acces, in mod selectiv, catre urmatoarele genuri de informatii:
- meniul „Echipa" (Fig. 2) prezinta fisele individuale ale fiecarei jucatoare (date personale, stare de sanatate, nivel de pregatire fizica, nivel de pregatire tehnica, nivel de pregatire tactica si profil psihologic) si managerii echipei;
- meniul „Antrenament si competitie" (Fig. 3) cuprinde in linia sa de meniuri: parametri prospectivi ai modelului de joc/parametrii reali; modelul optim al jucatoarelor pe post (somatic, motric, tehnico-tactic atac, tehnico-tactic aparare, componenta teoretica, profilul psihologic); documente de planificare (plan de perspectiva, plan anual – de instruire si concurs/lunile anului competitional), mezo-microcicluri, mijloace de pregatire (fizica multilaterala, specifica, tehnico-tactica / post, teoretica, biologica, de refacere).
- meniul „Evidenta – Analiza – Evaluare" (Fig. 4) cuprinde: anul competitional, inregistrarea si evaluarea parametrilor de joc/tur/turneu/retur (cu urmatoarele submeniuri: desfasuratorul jocului, fisele de inregistrare, diagrama scorului, statistica jocului individual, statistica jocului echipei, eficienta jocului individual, eficienta jocului echipei, reprezentari grafice comparative, solutii de optimizare a parametrilor de joc);
- meniul „Arhiva" are o linie de meniuri simpla, alcatuita din submeniurile: istoric, palmares, an competitional si surse bibliografice;
- meniul „Instructiuni de utilizare" este alcatuit din recomandari de utilizare a programului / meniurile principale.
Recoltarea datelor cercetarii s-a realizat, pentru perioada activitatii experimentale, sub doua aspecte:
a) in mod secvential (initial si final), in cazul:
- masuratorilor somatice/post/jucatoare;
- investigarea profilului motric al jucatoarelor (in conformitate cu cerintele FRH).
b) in mod curent, pentru fiecare joc pe care echipa l-a sustinut in anul de pregatire si cel competitional 1997/1998 (retur); 1998/1999 (tur); 1999/2000 (turneu), prin inregistrarea:
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
- parametrilor obiectivizati ai jocului (pentru fazele de aparare: interceptii, recuperari, blocarea aruncarii, blocarea bratului de aruncare, mingi aparate de portar, greseli de regulament, aparare in inferioritate / superioritate numerica; pentru fazele de atac: posesia mingii, situatii de contraatac, atac pozitional cu finalizare de la 6m sau de la distanta, mingi pierdute, aruncari libere de la 9m, aruncari de la 7m, atac in superioritate / inferioritate numerica, goluri marcate);
Inregistrarea datelor din categoria (b) a permis – prin functiile oferite de programul expert - efectuarea unor operatii matematice pentru obtinerea sub forma de valori procentuale a indicatorilor: eficienta jucatoarelor/post, eficienta jocului in faza de atac/aparare si eficienta globala a jocului/etapele competitiei (acest ultim indicator prezinta si forme grafice prin care se vizualizeaza dinamica comportamentului performantial de joc al echipei).
Valorile indicatorilor statistici obtinute prin prelucrarea datelor recoltate in etapele initiala si finala a activitatii experimentale, atat pentru parametrii individuali de joc, cat si pentru cei globali / echipa prezinta diferente semnificative, ipoteza nula se respinge si se accepta ipoteza specifica conform careia rezultatele obtinute pe durata cercetarii intreprinse se datoreaza strategiilor de instruire utilizate (cu o probabilitate de 99%, p = 0,01) prin intermediul „programului expert" de instruire sportiva.
Concluzii:
- Calculatorul, ca mijloc tehnic de invatamant, poate prin intermediul unui program adecvat sa organizeze mediul de instruire dirijat de catre profesor/antrenor, actiune realizata sub forma unui generic vehiculat tot mai frecvent intr-un sistem de invatamant modern si anume "instruire asistata de calculator" (IAC).
- Modul traditional de operare al sistemelor specifice IAC este inlocuit, in prezent, de „sistemele expert" denumite si „medii de invatare reactive". Caracteristica esentiala a sistemelor expert operante in "instruirea inteligenta asistata de calculator" (IIAC) este data de faptul ca au ca baza de operare cunostintele expertului dintr-un anumit domeniu al activitatii de instruire.
- „Programul expert de pregatire a echipelor de handbal feminin" pe care l-am conceput reprezinta o aplicatie de tip meniu si are la baza „programarea orientata spre obiecte si condusa de evenimente". El are in structura sa cinci meniuri principale („Echipa", "Antrenament si competitie", „Evidenta-Analiza-Evaluare", "Arhiva", "Indicatii de utilizare") cu functii distincte, dar orientate spre continutul specific al procesului de antrenament sportiv.
- Valorile indicatorilor statistici puse in evidenta in urma parcurgerii unui experiment pedagogic derulat pe mai multe etape sunt semnificative si confirma faptul ca rezultatele sportive obtinute de echipa investigata se datoreaza metodologiei utilizate prin intermediul instruirii sportive asistate de calculator.
Bibliografie
1. Colibaba-Evulet, D., Bota, I., Jocuri sportive – Teorie si metodica. Bucuresti, Editura Aldin, 1998.
2. Dragnea, A., Antrenamentul sportiv. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1996.
3. Hillerin, P., Schor, V., Stupineanu, I., Ergosim – marca, ansamblu de concepte sau aparat de pregatire? in: Revista Stiinta sportului, nr. 3, 1996, p.37- 41.
4. Ionescu, M., Chis, V., Strategii de predare si invatare. Bucuresti, Editura Stiintifica, 1992.
5. Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern. Bucuresti, Editis, 1993.
6. Nicu, D., Instruirea asistata de calculator. Aplicatii ale sistemului expert in educatie (I), in: Revista de pedagogie, nr. 11, 1991, p. 30-34.
7. Noveanu, D., Instruirea asistata de calculator. Aplicatii ale sistemului expert in educatie (II), in: Revista de pedagogie, nr.12,1991,p.30-36.