
STUDIU PRIVIND NUMARUL ELEVILOR SCUTITI DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA IN INVATAMANTUL GIMNAZIAL SI LICEAL
Razvan Ifrim
International Lebanese School
Lucrarea s-a elaborat pe baza unei cercetari efectuate in doua scoli generale (Scoala Nr. 5 din municipiul Giurgiu si Scoala Nr. 127 din Bucuresti) si un liceu (Liceul Economic din municipiul Giurgiu) si incearca, pe baza datelor obtinute, sa propuna solutii pentru optimizarea problematicii scutitilor medical. Avand in vedere ca scutirea totala sau partiala de efort fizic poate fi privita ca un indicator indirect al starii de sanatate a populatiei scolare, una din solutiile posibile, consideram noi, ar fi includerea in cadrul cabinetelor de orientare scolara si profesionala a unor posturi de kinetoterapeuti, care sa fie remunerati prin Casa de Asigurari si care sa verifice autenticitatea acestor scutiri si sa ajute la integrarea acestor copii in cazul in care ei sunt cu adevarat suferinzi.
O serie de studii si cercetari din Romania, dar si din alte tari, au scos in evidenta faptul ca scutirile medicale de orele de educatie fizica reprezinta o problema necorespunzator rezolvata, si care persista de mai mult timp, chiar daca de mai bine de opt decenii generatiile de specialisti din domeniul nostru de activitate, si nu numai, incearca sa gaseasca modalitati de solutionare optima.
IPOTEZELE CERCETARII
SUBIECTI
Cercetarea noastra s-a desfasurat la Scoala Nr. 5 din municipiul Giurgiu, Scoala Nr. 127 din Bucuresti si Liceul Economic din municipiul Giurgiu; datele au fost culese din cataloagele claselor respective si din evidenta policlinicilor din localitatile respective, acolo unde unii elevi figurau cu fise medicale care atestau bolile pentru care primisera scutirile respective.
REZULTATE SI DISCUTII
![]() |
Chiar daca reglementarile comune ale Ministerului Sanatatii si Familiei, Ministerului Educatiei si Cercetarii prevad ca elevii scutiti de gradul I „trebuie sa execute programe corective individualizate elaborate de profesorul de educatie fizica", pentru cei de gradul II se „recomanda exercitii de gimnastica medicala", iar cei de gradul III „au obligatia de a participa cel putin la doua ore de gimnastica medicala pe saptamana la unitatea medicala care a dat recomandarea respectiva sau la o alta unitate de profil", lucrurile sunt departe de prevederi. Prea putini dintre elevii scutiti sunt cuprinsi intr-o forma de activitate fizica sau de recuperare. Se pune o problema foarte serioasa: Ce facem cu elevii scutiti? Ei nu trebuie cuprinsi, nu au dreptul la educatie fizica care sa contribuie la formarea personalitatii lor? Ei nu au dreptul la miscare special organizata si condusa pentru integrare socio-profesionala?
Studiul nostru vrea sa reprezinte un inceput de drum, in care am incercat sa analizam o stare de fapt la nivelul scolilor, si consideram ca datele obtinute sunt relevante, dar, in acelasi timp, suntem convinsi de faptul ca este necesara o lucrare mai ampla la nivel national pentru ca pe baza datelor respective, a concluziilor ce se desprind sa se poata elabora o strategie unitara in acest sens. Complexitatea problemelor elevului scutit si rezolvarea optima a lor trebuie privita ca o parte a unui pachet mai larg ce face parte din drepturile copilului, a carei rezolvare la standarde europene este o conditie a integrarii noastre in Uniunea Europeana.
CONCLUZII
Analiza scutirilor de la nivelul scolilor a scos in evidenta faptul ca numarul elevilor care nu sunt cuprinsi in activitatea fizica pentru diferite perioade este mai mare decat cel din evidenta policlinicilor, la acestia adaugandu-se scutirile eliberate de medicii de familie, neavizate de medicul sportiv.
Ar trebui o mai riguroasa verificare a acestor scutiri medicale.
Ar trebui cautat motivul pentru care o parte din elevi „fug" de ora de educatie fizica scolara
Se observa ca numarul de eleve scutite este mai mare decat cel al baietilor
Se mai observa, de asemenea, o crestere considerabila a numarului de elevi scutiti in invatamantul liceal.
BIBLIOGRAFIE
1. Alexe, N. si colab., Studiu comparativ al potentialului biomotric al elevilor din clasele V – VIII la a treia editie a evaluarii, Bucuresti, Centrul de cercetari pentru probleme de sport, 1994.
2. Curriculum national. Programe scolare, Bucuresti, Ministerul Educatiei Nationale, 1999.
3. Instructiuni privind organizarea si desfasurarea activitatii de educatie fizica si sport in invatamantul prescolar, primar, gimnazial, liceal si profesional, (aprobat cu Ordinul Ministrului Educatiei si Invatamantului nr. 6226/1986), Bucuresti, 1986.
4. Marcu, V. si colab., Argumente privind locul si rolul kinetoterapeutului in prevenirea si corectarea deficientelor fizice ale scolarilor, Mutatii in sportul de performanta la sfarsitul secolului XX, 1997, p. 135 – 139