 |
 |
 |
 |
INSUSIREA CORECTA A TEHNICII EXERCITIILOR ACROBATICE PRIN ASIGURAREA UNEI RELATII OPTIME INTRE FORTA, MOBILITATE SI SUPLETE LA GIMNASTELE INCEPATOARE IN VARSTA DE 7-9 ANI
Cristina Jeleascov*, Vladimir Potop**
*Facultatea de Educatie Fizica si Sport, Spiru Haret, Bucuresti
**Clubul Sportiv Scolar nr.2, Bucuresti
Introducere
In ultimul timp, gimnastica a atins un nivel foarte ridicat de dezvoltare, exercitiile impresionand atat prin dificultate elementelor care le compun, a combinatiilor, cat si prin virtuozitatea executiilor si eleganta miscarilor.
Specialistii sustin si experienta a aratat ca se poate aborda o pregatire sistematica in gimnastica incepand de la 5-6 ani. Se evidentiaza astfel orientarea spre o pregatire de baza mai buna (generala si la fiecare aparat), avandu-se in vedere continutul tehnic extrem de bogat si variat, multitudinea calitatilor necesare insusirii acestor miscari.
Nu se poate vorbi de o singura calitate, ci de o imbinare a mai multora, intr-un sistem cu nivel superior de organizare si cu preponderenta uneia sau alteia, cu rol determinant in stabilirea performantelor.
Ipoteza lucrarii
In vederea rezolvarii acestei probleme, am considerat ca, prin asigurarea unei relatii optime intre forta, suplete musculara si mobilitate articulara, folosirea individualizata a exercitiilor pregatitoare va contribui la insusirea mai eficienta a elementelor acrobatice.
Organizarea cercetarii
3.1. Subiectii si locul de desfasurare a cercetarii
Pentru verificarea celor propuse, am organizat un experiment in cadrul sectiei de gimnastica a CSS nr.2 din Bucuresti, la nivel de incepatori etapa I, faza a doua a selectiei, varsta 7-9 ani. Sarcina principala a fost urmarirea dinamica sau evolutia invatarii elementelor tehnice la acrobatica.
Subiectii cercetarii au fost in numar de 12 gimnaste selectionate din intreaga grupa. Cercetarea s-a desfasurat in 3 faze:
Prima faza, etapa cu caracter de constatare, sfarsitul lunii septembrie 2001, testarea initiala.
Faza a II-a, etapa fundamentala, care a cuprins cercetarea propriu –zisa, octombrie 2001 – iunie 2002, perioada aplicarii mijloacelor de pregatire.
Faza a III-a, etapa finala, sfarsitul lunii iunie 2002, testarea finala.
3.2. Metodologia cercetarii
3.2.1. Metodele de cercetare
1. Metoda observatiei. S-a urmarit dinamica invatarii elementelor tehnice.
2. Metoda experimentului. Daca variabila independenta influenteaza modificarile variabilei dependente.
3. Metoda statistica. Datele recoltate au fost introduse in tabele, apoi prelucrate statistic, calculandu-se indicatorii uzuali ca medie aritmetica (x), coeficientul de variabilitate (Cv), testul Spearman al corelatiei rangurilor ( r) si testul t dependent pentru semnificatia corelatiei.
3.2.2. Metodele si procedeele de invatare a exercitiilor de gimnastica
Dintre metodele utilizate cu succes in gimnastica, le prezentam pe urmatoarele (Grigore, V., 2001):
A. Metoda Globala. Procedeele acestei metode:
a.1. Executia independenta.
b.2. Executia miscarilor cu ajutorul directional.
b.3. Folosirea conducerii lente prin miscare.
b.4. Folosirea conducerii directionale rapide prin miscare.
B. Metoda partiala. Variante ale metodei partiale:
b.1. Metoda partiala propriu-zisa.
b.2. Metoda realizarii unor sarcini motrice mai inguste.
C. Observarea executiei colegilor si adversarilor
D. Metoda verbala
E. Metoda demonstratiei
F. Metoda programarii algoritmice
3.3. Indicii experimentului cercetat
Indicii experimentului sunt alcatuiti din:
Probe, norme si teste adaptate posibilitatilor, conditiilor, materialelor si aparatelor folosite:
3.3.1. Date privind dezvoltarea fizica
1. Inaltimea (cm)
2. Greutatea (Kg).
3.3.2. Date privind pregatirea fizica forta – supletea /mobilitatea
3. Forta bratelor, evaluata prin tractiuni din atarnat numar maxim de repetari corecte.
4. Forta abdominala, evaluata prin ridicari de picioare pana la punctul de apucare, numar maxim de executii corecte.
5. Forta spatelui, evaluata prin ridicari de picioare in extensie inainte culcat pe lada de gimnastica, numar maxim de executii corecte.
6. Forta picioarelor (Cm), evaluata prin saritura in lungime de pe loc din trei incercari, luandu-se in calcul cea mai buna.
7. Mobilitatea coloanei vertebrale in plan sagital posterior, evaluata prin pod. Se apreciaza prin note de la 1 la 10.
8. Mobilitatea articulatiei coxofemurala, evaluata prin sfoara pe piciorul drept, stang si sfoara laterala. S-a apreciat prin note de la 1 la 10.
3.3.3. Date privind pregatirea tehnica a elementelor acrobatice
1. Rasturnare lenta inapoi, apreciata prin note de la 1 la 10.
2. Rasturnare lenta inainte, apreciata prin note de la 1 la 10.
3. Rasturnare inainte pe ambele picioare (flic inainte), apreciata prin note de la 1 la 10.
4. Rondad flic-flac inapoi, apreciata prin note de la 1 la 10 din 3 incercari, luandu-se in calcul cea mai buna executie.
5. Rondad doua flic-flac-uri inapoi, apreciata prin note de la 1 la 10 din 3 incercari, luandu-se in calcul cea mai buna executie.
6. Rondad trei flic-flac-uri inapoi, apreciata prin note de la 1 la 10 din 3 incercari, luandu-se in calcul cea mai buna executie.
7. Salt inainte grupat la groapa cu bureti, apreciata prin note de la 1 la 10 din 3 incercari, luandu-se in calcul cea mai buna executie.
Nota. Aprecierea s-a efectuat in functie de etapa de invatare al fiecarei gimnaste in parte. Nota intre 5-6 s-a acordat executiilor cu ajutor, 7-8 fara ajutor, dar cu greseli tehnice majore, 9-10 s-a acordat la executiile cu greseli mici de tinuta, ritm, usurinta sau dinamism.
3.4. Program de invatare, corectare si perfectionare a elementelor acrobatice
Dezvoltarea principalelor grupe musculare necesare invatarii elementului: - exercitii pentru forta bratelor, abdomenului, spatelui, picioarelor, mobilitatea umerilor, coxofemurala si a coloanei vertebrale.
Exercitii pregatitoare pentru invatarea elementului: - exercitii ajutatoare efectuate in conditii usurate, saltele, instalatii etc.
Corectarea greselilor prin folosirea exercitiilor pentru dezvoltarea individualizata a insuficientelor fizice (forta, mobilitate etc.).
Perfectionarea elementelor acrobatice prin folosirea in conditii neobisnuite, in legari etc.
Rezultatele interpretarea /discutarea lor
In urma recoltarii si prelucrarii datelor, am observat ca rezultatele obtinute la dezvoltarea si pregatirea fizica se evidentiaza un progres a mediilor si omogenitate mai mica la forta bratelor, forta abdominala si forta spatelui la testarea initiala, iar in urma aplicarii programului de pregatire individualizat, la testarea finala omogenitate moderata la aceleasi calitati.
Pentru scoate in evidenta importanta relatiei intre forta, suplete si mobilitate si daca rezultatele obtinute sunt semnificative, am ales coeficientul de corelarea si semnificatia acestuia.
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Privind corelarea indicilor initiali si finali a dezvoltarii si pregatirii fizice, se evidentiaza faptul ca forta bratelor nu coreleaza cu inaltimea si greutatea, iar ceilalti indici au corelatii bune.
In ceea ce priveste corelarea indicilor initiali cu cei finali a dezvoltarii si pregatirii fizice (tabel nr.1), se evidentiaza ca mobilitatea coxofemurala, sfoara cu piciorul drept, stang si sfoara laterala are corelare buna, iar ceilalti foarte buna chiar exceptionala.
Privind corelarea indicilor pregatirii tehnice a elementelor acrobatice (tabel nr.2), se evidentiaza ca rasturnarea lenta inapoi si inainte are corelare medie, iar ceilalti corelare buna si foarte buna.
In vederea evidentierii relatiei intre dezvoltarea, pregatirea fizica si pregatirea tehnica, am corelat acesti indici intre ei, evidentiind urmatoarele aspecte:
- Inaltimea are o corelatie medie cu elementele acrobatice, cu exceptia rondad 3 flic-flac-uri, avand corelatie buna
- Greutatea are corelatie intre slaba si medie cu elementele acrobatice, cu exceptia rasturnarii lente inapoi - corelare buna
- Forta bratelor are corelatie medie cu elementele acrobatice
- Forta abdominala are corelatie medie cu elementele acrobatice, cu exceptia rasturnarii lente inapoi si rondad flic-flac inapoi – corelare buna
- Forta spatelui are corelare buna cu elementele acrobatice cu exceptia rasturnarii lente inapoi si flic inainte pe ambele picioare, avand corelatii bune
- Forta picioarelor are corelatie buna cu elementele acrobatice cu exceptia rondad 3 fic-flac-uri inapoi –corelatie exceptionala
- Mobilitatea coloanei vertebrale in plan sagital posterior, podul are corelatie slaba cu elementele acrobatice cu exceptia rasturnarii lente inapoi –corelare buna
- Mobilitatea articulatiei coxofemurala, sfoara pe piciorul drept, stang si sfoara laterala au corelare slaba elementele acrobatice, exceptie - sfoara laterala cu rasturnarea lenta inainte are corelatie buna si corelatie inexistenta rondad flic-flac inapoi cu sfoara pe piciorul stang.
Facand o comparatie intre corelarile indicilor initiali si corelarea finala se evidentiaza necesitatea asigurarii unei relatii optime intre dezvoltarea si pregatirea fizica si invatarea corecta a elementelor acrobatice, folosind individualizat programul de pregatire
5. Concluzii
Toti indicii dezvoltarii , pregatirii fizice si calitatile individuale psihomotrice sunt in stransa legatura si se influenteaza unele pe altele
Dezvoltare insuficienta a fortei musculare necesare executiei elementului ingreuiaza procesul de invatare
Folosirea individualizata a metodologiei de invatare asigura insusirea mai rapida a elementelor respective
Fara o relatie optima intre forta, suplete si mobilitate articulara nu se poate ajunge la performante dorite.
BIBLIOGRAFIE
1. Nicu, A. si colab., Antrenament sportiv modern. Bucuresti, Editura Editis, 1993.
2. Baroga L., Educarea calitatilor fizice combinate. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1984.
3. Demeter, A., Bazele fiziologice ale educatiei fizice scolare. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1974.
4. Dungaciu, P., Aspecte ale antrenamentului modern in gimnastica. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1982.
5. Dragan, I., Selectia si orientarea medico sportiva. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1989.
6. Dragnea, A., Antrenamentul sportiv. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica R.A., 1996.
7. Epuran, M., Holdevici I., Psihologie – compendiu. Bucuresti, A.N.E.F.S., 1993.
8. Epuran, M., Horghidan V., Psihologia educatiei fizice. Bucuresti, 1994.
9. Grigore, V., Gimnastica de performanta. Notiuni introductive. Bucuresti, Editura Inedit, 1998.
10. Grigore, V., Gimnastica artistica, Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv. Bucuresti, Editura Semne, 2001.
11. Macovei S., Supletea, contributii teoretice si practico-metodice cu aplicatii in gimnastica ritmica. Teza de doctorat. Bucuresti, ANEFS, 1998.
12. Manno, R., Les basses des l'entrenement sportif. Paris, Ed. Revue C.P.S., 1992.
13. Pregatirea tinerilor gimnasti. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1966.
14. Thomas, R., Eclache J.P., Keller J., Aptitudinile motrice, structura si evaluarea. S.C.J., Teste si masuratori pentru tinerii sportivi, Bucuresti, CCPS, 1995.
15. Tudos, S., Elemente de statistica aplicata. Bucuresti, 1993.
16. Vieru, N., Manual de gimnastica sportiva. Bucuresti, Editura Driada, 1997.
17. Weinek, J., Biologie du sport. Paris, Editura Vigot, 1992.
