 |
 |
 |
 |
EXERCITIUL FIZIC IN SFERA INTERPRETILOR INSTRUMENTISTI
Ana-Cristina Lese
Universitatea de Arte George Enescu, Iasi
Introducere
Problema atitudinii corecte si a atitudinilor deficiente ale copiilor, adolescentilor si tinerilor nu este noua, ea a existat si pana acum si va exista si in viitor, ramanand mereu actuala, pentru ca toate generatiile trec prin aceleasi procese de crestere si dezvoltare, de formare a atitudinii si a tendintei spre vicierea ei in timpul vietii petrecute in familie, in scoala si la locul de munca.
O orientare catre o profesie de instrumentist este foarte delicata, incepand de la o varsta frageda, 5-6 ani si putand continua tot restul vietii.
Pozitiile corporale fata de instrumente, mentinute ore in sir, zi de zi, duc la instalarea unor deficiente fizice cu implicatii fiziologice daca nu se vor lua masuri de redresare a tinutei la timp. Exista numeroase programe de exercitii fizice pentru interpretii instrumentisti, pentru fiecare instrument in parte, dar nu este de ajuns sa facem cunoscute aceste exercitii, multe dintre ele se cunosc. Trebuie sa gasim o motivatie care sa determine aceste persoane sa constientizeze necesitatea exercitiilor fizice si sa le practice in mod regulat.
Studiul la un instrument dureaza intre 3-5 ore pe zi la copii pana la 17-18 ani si intre 5-6 ore la adolescenti .
Scoala (profesorii si psihologul scolii) are un rol determinant in explicarea efectelor benefice ale exercitiului fizic regulat si a rolului unei activitati recreative fizice incepute de la o varsta cat mai frageda. Scolile de toate nivelele trebuie sa incurajeze o atitudine pozitiva fata de exercitiul fizic, sa explice rolul fiziologic al acestuia si sa cultive activitati sportive care pot fi practicate un numar mare de ani.
Motivatia si scopul abordarii teme
Preocuparea pentru introducerea exercitiului fizic in programul zilnic al interpretilor instrumentisti, determina mobilizarea in efectuarea cu mai mult angajament a activitatii fizice, atat in scoala cat si in afara ei, in scopul dezvoltarii musculaturii neangrenate in efort in timpul studiului la instrument, si a redresarii tinutei corporale.
 |
In lucrarea de fata insistam asupra atitudinilor corporale deficiente care pot apare in urma mentinerii pozitiei atat corecte cat si incorecte la instrument, timp indelungat, daca nu se introduc in programul zilnic exercitii profilactice, exercitii compensatorii, pauze active in timpul studiului.
Cu ajutorul unor studenti de la Facultatea de Arte Plastice, sectia Grafica, am schitat pozitiile observate la diferite instrumente in timpul studiului individual. Atitudinea deficitara observata face scopul acestei lucrari. Din nefericire aceste deficiente trebuie prevenite din timp.
 |
Material – metoda
A fost inregistrata o grupa (fete si baieti) de 30 studenti, prima testare la sfarsitul anului I si a doua testare la sfarsitul anului II, anii universitari 1999-2000 respectiv 2000-2001.
Pe langa probele de control date pentru inregistrarea indicilor motrici si somatici, am folosit cateva teste care mi s-au parut mai elocvente studentilor de la interpretare muzicala-instrumente.
Teste pentru dezvoltarea morfo-functionala:
Capacitatea pulmonara (C.V.) – se afla prin expirarea aerului din plamani in aparatul numit spirometru si se masoara in ml. Interpretarea se face conform cerintelor M.S. astfel:
|
Indicele Lorentz – se calculeaza prin impartirea capacitatii vitale la inaltime si interpretarea lui se face dupa tabelul lui Kereszty A 1967, (exemplu):
|
||||||||||||
- Foarte bine (FB) > 25;
- Bine (B) 20-25;
- Mediocre (M) 15-20;
- Slabe (S) <15
Elasticitatea pulmonara – se masoara perimetrul toracic al elevilor dupa o inspiratie profunda, apoi dupa o expiratie fortata. Diferenta dintre cele 2 perimetre reprezinta elasticitatea pulmonara. Se masoara in centimetri.
Aceste teste sunt adresate in special studentilor care studiaza la instrumente de suflat.
Pe parcursul unui an universitar s-a lucrat pentru dezvoltarea calitatilor motrice de baza, a musculaturii neangrenate in efort in timpul studiului, exercitii de compensare, folosind jocurile sportive, exercitii din gimnastica si atletism.
Fetele, in special, au participat la programe de gimnastica aerobica. Orele anului universitar 1999-2000 s-au desfasurat la Piscina Moldova, Iasi.
Interpretarea datelor
1. Test capacitate vitala:
|
Atat baietii cat si fetele obtin valori in jurul valorii prezentate, a C.V. la a II-a testare putin peste indicii dati de M.S., ceea ce inseamna ca pregatirea in acest sens trebuie facuta mai din timp. Indici mai ridicati la acest test au obtinut instrumentistii suflatori.
2. Indicele Lorentz.
|
|||||||||||||||||
Raportand C.V. la inaltimea subiectilor obtinem indicele Lorentz cu incadrarea urmatoare, pe baza tabelului Kereszty:
- la prima testare: - baieti < 165 cm M; la a II-a testare: - baieti <165 cm M;
- baieti > 165 cm M; - baieti >165 cm B;
- fete < 165 cm M; - fete <165 cm M;
- fete > 165 cm M; - fete > 165 cm M.
La a II-a testare, doar baietii peste165 cm obtin valori cuprinse intre 20-25, ceea ce inseamna bine (B). Valorile sunt mai ridicate la a II-a testare dar conform tabelului Kereszty se incadreaza la valori mediocre (M).
3. Elasticitate pulmonara:
|
|||||||||||||||||
Rezultatele generale la cele trei teste:
|
Interpretand si datele obtinute la testarile cu caracter motric (probe SUVAD, pe care nu le-am mai prezentat), am observat o diferenta de 30% intre performantele obtinute in anul univ. 2000-2001, la a II-a testare si cele obtinute in anul univ. 1999-2000, la prima testare.
Concluzii
Din datele obtinute putem concluziona o slaba pregatire fizica a studentilor instrumentisti. Anii de pregatire 1999-2000 si 2000-2001 au dat rezultate, unele sub medie, altele, bune, insa trebuie specificat ca aceasta pregatire trebuie sa coincida cu inceperea studiului la instrumentul respectiv si sa continue tot restul vietii.
Rolul exercitiului fizic in sfera interpretilor instrumentisti este atat de important si de necesar, incat nu trebuie sa lipseasca din programul zilnic.
La varsta studentiei, in cei 2 ani in care se practica educatia fizica, conform programei scolare universitare actuale, nu vom obtine o ameliorare foarte buna a deficientelor fizice.
S-a observat lipsa entuziasmului si a interesului pentru practicarea ex. fizic datorita neformarii unei motivatii puternice, timpurii, in acest sens.
Propuneri
Noi propunem insistarea asupra formarii unei motivatii puternice in practicarea exercitiului fizic la aceste persoane.
Ne adresam in special familiei si scolii.
BIBLIOGRAFIE
1. Epuran, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale. vol.II, Bucuresti, Editura Fundatia Romania de Maine, 1995
2. Filipescu, D., Investigatii asupra dezvoltarii fizice a studentilor UMF Iasi. Iasi, Editura U.P. 1997.
3. Gasca, N., Tratat de teoria instrumentelor. Bucuresti, Editura Muzicala, 1988.
4. Gheorghe, D., Sanatate prin sport pe intelesul fiecaruia. Bucuresti, Editura Sportul pentru toti, 1997.
5. Ionescu, A., Despre atitudinea corecta a corpului. Editura UCFS.
