 |
 |
 |
 |
TESUT ADIPOS – MASA ACTIVA LA STUDENTII A.N.E.F.S. - BUCURESTI
Elena Lupu, Marin Finichiu
Universitatea Petrol-Gaze, Ploiesti
Omul nu se naste cu o constitutie definitiv determinata, ci doar cu o predispozitie pentru dezvoltarea ei in diferitele directii complexe care se realizeaza pe parcursul ortogenezei.
Folosirea rationala a exercitiilor fizice poate stimula dezvoltarea corecta si poate grabi saltul pubertar al unor particularitati, fara sa influenteze totusi marimea corporala terminala.
Inaltimea individului se definitiveaza dupa perioada de maturizare si, teoretic, nu se schimba in urmatoarele etape ale vietii.
Foarte sensibila la influentele mediului inconjurator este dezvoltarea tesuturilor moi. Sub influenta unei alimentatii intensive si a exercitiilor fizice se dezvolta fibrele musculare, iar tesuturile adipoase comporta variatii in functie de acesti factori pe tot parcursul vietii.
SCOPUL LUCRARII
Cunoasterea caracteristicilor de dezvoltare somatica, compararea si stabilirea diferentelor existente intre parametrii somatici testati la studentii anului IV comparativ cu aceeasi indicatori testati la studentii anului I.
SARCINILE LUCRARII
Alcatuirea unei baterii de teste care sa raspunda atat cerintei de practicitate, cat si celei de semnificatie.
Cunoasterea constitutiei morfologice a studentilor anului terminal care au desfasurat activitate instructiv-educativa-formativa timp de patru ani, comparativ cu anul I care sunt la debut.
Aprecierea proportionalitatii dezvoltarii somatice prin calculul procentajului tesutului adipos si a masei musculare active.
Evidentierea eventualelor diferente in ce priveste raportul masa activa, tesut adipos la grupe care practica sporturi diferite.
Stabilirea raportului existent intre masa musculara si tesutul adipos la cele doua esantioane de studenti, diferentiate pe sexe.
METODE FOLOSITE:
1.Metode somatometrice:
Somatometria este o metoda paraclinica, obiectiva de evaluare a dezvoltarii fizice si starii de nutritie pe baza masurarii unor repere si calcularea indicilor antropometrici.
Dimensiunile luate in calcul au fost:
- dimensiunile longitudinale (inaltimea)
- dimensiunile masei somatice (greutatea corporala)
Pentru aprecierea raportului masa musculara activa – tesut adipos – am folosit „METODA INDIRECTA", recomandata de CENTRUL DE MEDICINA SPORTIVA, care consta in masurarea celor 5 plici de tesut adipos cu ajutorul caliperului (adipocentimetrul) exprimate in mm., iar prin introducerea acestor valori intr-o serie de formule se obtin parametrii necesari, masa activa, tesut adipos, greutate optima in kilograme si procente care se compara cu valorile optime necesare.
Masurarea plicilor trebuie sa pastreze aceleasi repere pentru a fi reproductibila, in vederea aprecierii in evolutie si sa cuprinda sisteme diferite de depunere a tesutului adipos.
Plica masurata trebuie sa fie bine desprinsa de tesutul muscular.
Se masoara urmatoarele plici: tricipitala (in 1/3 postero- superior al bratului), subscapulara de aceeasi parte, pe flanc la partea bratului masurat, abdominal (paraombilical, in 1/3 mediana a liniei orizontale care uneste ombilicul de spina iliaca antero – posterior) si in 1/3 antero – superioara a coapsei.
Se aplica urmatoarele formule:
- Tesut adipos % = (suma celor 5 plici in mm. x 0,15) + 5,8 + S.C. = Suprafata corporala poate fi considerata ideala (1,72 m2) sau reala prin citire pe monograma Dubois Raymond (in functie de talie si greutate).
- Masa activa: G. corporala – tesut adipos in kg.
- Tesut adipos in kg. = Greutate x tesut adipos %
2. Metode statistice:
Au fost prelucrati statistic pe calculator indicatorii testati, am efectuat media aritmetica abatem standard si coeficientul de variabilitate.
PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR:
In tabelele 1 si 2 sunt cuprinsi indicatorii statistici pentru anul I si IV studenti si studente respectiv: media aritmetica, abaterea standard, coeficientul de variabilitate pentru indicatorii de varsta, plicile de tesut cutanat, greutatea, inaltimea, tesutul adipos %, masa activa in kg., tesutul adipos in kg.
In tabelul nr. 1, primul indicator cuprins in prima coloana varsta nu este un indicator somatic, dar este important pentru a determina omogenitatea. Intre mediile de varsta ale anului I si anul IV exista o diferenta de un an, de aici reiese concluzia ca actualul an IV la intrarea in invatamantul superior au avut o medie de varsta mai coborata.
Greutatea corporala este de 58,2 kg. Pentru studentele anului IV si 50,5 kg. pentru studentele anului I.
Aparent studentele anului I au o crestere in greutate de 8,3 kg., observand inaltimea studentelor anului IV sunt mai inalte cu 6 cm, fata de studentele anului I a caror talie este mai mica. Desi concluzia este aceasta, studentele anului I si IV dupa valorile „Centrului de Medicina Sportiva" se inscriu la categoria talie medie. F = 1,54 m. – 1,68 m.
Apreciind corelatia care exista intre inaltime si greutatea grupurilor studiate de noi, vom observa ca acestea se incadreaza in valorile normale de proportionalitate si armonie din literatura studiata.
Tesutul adipos % este de 17,61% la studentele anului IV si 15,31% pentru studentele anului I de unde rezulta o diferenta de 2% . La studentele anului IV tesutul adipos in kg. este de 10,24 kg. si 7,73 kg. pentru studentele anului I, o diferenta de 3 kg. masa activa este de 47,96 pentru anul IV si 42,77 kg. pentru studentele anului I o diferenta de 3 kg., masa activa este de 47,96 pentru anul IV si 42,77 kg. pentru anul I o diferenta de 3,16 kg.
Toate rezultatele tind sa arate acumulari de tesut adipos pentru studentele anului IV, inainte de a concluziona rezultatele trebuie sa tinem cont ca media inaltimii este diferita la cele doua grupuri studiate. Indicii realitatii arata ca se pastreaza raportul de proportionalitate intre masa activa si rezervele energetice de tesut adipos.
Media aritmetica a varstei este de 20,5 ani pentru studentii anului I si 24,3 ani pentru studentii anului IV, diferenta existenta intre cele doua esantioane 4 ani, este o diferenta de varsta normala.
Pentru studenti, valorile medii ale greutatii corporale inregistreaza cu 1,3 kg. mai mult la studentii anului IV comparativ cu studentii anului I, talia arata insa cu 4 cm. mai mult la studentii anului IV.
Tesutul adipos in kg. este de 6,09 kg. masa activa 69,21 kg. pentru studentii anului I comparativ cu studentii anului IV care au masa activa de 69,90 kg., tesut adipos de 6,70 kg.
Referindu-ne la procentajul de tesut adipos – masa activa, se constata o crestere a procentului de tesut adipos la esantionul studentii anul IV 18,67% si a valorii absolute a tesutului adipos 14,30 kg. fata de anul I care prezinta valori mai mici atat procentual cat si absolut 14,24% respectiv 10,72 kg.
Facand referinta la aceeasi indicatori la esantionul fete, constatam ca greutatea corporala creste relativ mult de la anul I la anul IV se constata in paralel si o dezvoltare a masei active, fenomen care la studenti nu numai ca lipseste, dar si raportul este invers cu cel de la studente.
In ce priveste depunerile de tesut adipos, diferentele sunt mai mici la studente, atat in valori absolute cat si in procente.
Din totalul studentilor si studentelor cercetati, un numar foarte redus (4 studenti si studente) prezinta valori procentuale de tesut adipos in apropierea valorilor optime 11 – 12%.
Urmarind indicatorii statistici constatam ca, abaterea standard este grupata in jurul mediei aritmetice si coeficientului de variabilitate reflectand omogenitatea grupurilor testate, valoarea coeficientului de variabilitate inscriindu-se sub 10.
Analizand corelativ, comportarea parametrilor G corporala, masa activa tesut adipos apreciem ca la studentii anului IV apare o depunere de tesut adipos in detrimentul masei active. La o crestere de 1 kg. a greutatii corporale la anii IV, inregistram o scadere a masei active cu 2,2 kg. si cresterea tesutului adipos cu 4 kg. la anul IV fata de anul I.
CONCLUZII SI PROPUNERI:
- Incercand sa gasim o explicatie a acestor modificari paradoxale a raportului tesut adipos-masa activa, am putea aprecia ca:
- - Abandonarea sportului de performanta de catre marea majoritate a tinerilor deveniti studenti si implicit scaderea efortului prestat in mod sistematic si specific , conduce probabil la modificari metabolice care se soldeaza cu amplificarea laturii anabolice si in special depunerea de material lipidic.
- - Schimbarea regimului alimentar de la o ratie alimentara echilibrata la o ratie alimentara predominant glucidic – lipidic explica aparitia unui dezechilibru intre aportul caloric si consumul caloric.
- - Desi nu este un indicator somatic, varsta este foarte importanta. Apreciind diferenta care exista, raportat la varsta cronologica intre anul I si IV studente, vom observa ca media varstei de admitere in invatamantul superior a fost mult mai coborata la actualul an IV comparativ cu anul I (cu 3 ani mai putin).
- - Referitor la studenti exista un raport de varsta firesc intre anul I si IV respectiv 20,5 ani pentru studentii anului I si 24 ani pentru studentii anului IV.
- - Indicatorul somatic talie inregistreaza diferente semnificative, intre anul I si IV studente, in favoarea acestora din urma care prezinta o crestere de inaltime de 6 cm., fapt explicat probabil, de varsta mai coborata (3 ani) la admiterea in invatamantul superior.
- - Procesul de crestere in inaltime se continua si dupa varsta de 20 de ani, fapt evidentiat de cei 7 cm. in plus la studentii anului IV comparativ cu anul I.
- - Masa activa este mai mare cu 5 kg. la studentele anului I comparativ cu anul IV. La esantionul studenti acelasi indicator are un rezultat favorabil pentru subiectii anului I( cu aproximativ 2 kg. mai mult comparativ cu anul IV).
- - Greutatea corporala la studente creste relativ mult de la anul I la anul IV, dar in paralel se constata si o dezvoltare a masei active, fenomen care la studenti nu numai ca lipseste, dar tesutul adipos creste in detrimentul masei active.
- - Ambele loturi anii I si IV, studenti si studente prezinta un procentaj marit de tesut adipos fata de procentajul optim (11%-12%)
- - Din totalul de 60 de subiecti investigati, numai 6 se situeaza in jurul valorilor optime.
- - Analizand corelativ evolutia indicatorilor testati la cele doua esantioane de studenti se constata ca in limitele unei relative armonii, apar totusi unele disfunctii, pentru aceasta sugeram mai multa grija pentru trebuintele nutritive, pentru aspectele de comportament alimentar si evident un regim de viata rational
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
BILIOGRAFIE:
Astrand, P., Shepard, R.Y., Endurance in Sport Blac Kwell. Scientific Publication Oxford.
Bota, C., Fiziologie. Bucuresti, Ed. Fizica si sport, 1993.
Dragnea, A., Masurarea si evaluarea in educatia fizica si sport. Bucuresti, Editura Sport Turism, 1984.
Dragan, I., Practica medicinii sportive. Bucuresti, Editura Medicala, 1989.
Epuran, Mihai, Metodologia cercetarii activitatii corporale. Bucuresti 1968.
Groza, P., Fiziologie. Bucuresti, Editura Medicala, 1991.
Levy, B., Principes of Phsiology. International Student Edition, 1990.
