 |
 |
 |
 |
INVATAREA PASEI DE PE LOC CU DOUA MAINI DE LA PIEPT DE CATRE ELEVII CLASELOR GIMNAZIALE
Stefan Maroti
Universitatea din Oradea
INTRODUCERE
Caracteristica principala a jocurilor sportive de echipa este colaborarea, realizarea combinatiilor intre jucatorii aceleiasi formatii. In atac jucatorii isi transmit mingea de la unul la altul prin pasa si, de cele mai multe ori, pregatesc realizarea unei situatii favorabile de aruncare la cos tot prin intermediul paselor. Deci, in economia jocului, dupa aruncarile la cos, pasele au rolul cel mai important.
Deplasarea unui obiect in zbor se desfasoara in timp si spatiu. Pentru realizarea pasei este necesar sa se imprime o forta de impingere asupra mingii si eliberarea sa. Pentru intelegerea corecta a sarcinii si realizarea unui raspuns motric adecvat cerintei de pasare a mingii trebuie sa se aiba in vedere :
- perceperea directiei si distantei la care trebuie transmisa mingea;
- organizarea actiunii motrice de pasare;
- executia pasei.
Pentru specialistul care proiecteaza si conduce procesul de predare-invatare este important sa cunoasca elementele care stau la baza formarii deprinderilor care compun aceasta miscare, precum si modul in care se manifesta acestea la diferite varste.
Perceperea unor aspecte privind sarcina si elaborarea raspunsului motric legat de executia pasarii mingii se deruleaza la nivelul sistemului nervos central, si pentru aceasta ele nu sunt observabile, dar pot fi deduse din modul in care se comporta subiectul pe timpul executiei. Efectuarea propriu-zisa a pasei este un aspect ce poate fi vazut.
Din observatiile realizate de pediatri si de alti specialisti care studiaza comportamentul copiilor rezulta ca deprinderea de aruncare incepe sa se manifeste inca de la varsta de un an, cand copilul reuseste sa arunce cu o mana obiecte mici, fara insa sa poata controla precis directia si distanta. Aruncarea cu doua maini apare in arsenalul motric al copilului in jurul varstei de doi ani (Nellman, citat de Pieron, 1973). La primele incercari de aruncare cu doua maini copilul strange obiectul la piept, intinde brusc bratele si apoi il lasa se rostogoleasca pe brate si maini sau sa cada direct pe sol. In evolutia acestei deprinderi sunt urmatoarele stadii: departarea progresiva a obiectului de corp si realizarea aruncarii de jos, printr-o miscare de oscilatie de jos in sus. Coordonarea miscarii are multe imperfectiuni, obiectul fiind eliberat uneori ori prea devreme, alteori prea tarziu. Capacitatea de adaptarea a fortei si traiectoriei pasei in functie de locul in care trebuie trimisa mingea apare mult mai tarziu. Köhler apreciaza ca aceasta capacitate se manifesta intr-un mod multumitor incepand cu varsta de patru ani, cand copilul poate sa arunce cu mingea mica intr-un cerc cu diametrul de un metru, aflat la distanta de aproximativ doi metri. La sase – sapte ani se adopta procedeul de pasare cu doua maini de deasupra capului. In urma concluziilor reiesite din cercetarile efectuate, M. Pieron constata ca la zece ani, baietii, si unsprezece ani, fetele, pot sa execute pasa cu doua maini de la piept, la o distanta de trei metri, cu o tehnica si o precizie multumitoare. La masurarea performantei privind pasarea mingii trebuie sa se aiba in vedere ca ea este conditionata de un numar mare de variabile. Dintre acestea cele mai importante sunt:
- varsta;
- nivelul de pregatire;
- particularitatile individuale;
- dimensiunile mingii – circumferinta, greutatea, forma etc.;
- procedeul utilizat;
- viteza de deplasare a mingii;
- distanta;
- existenta sau absenta conditiilor limitative: timp, spatiu, prezenta adversarului etc.
IPOTEZA
Avand in vedere premisele teoretice expuse inainte, ne-am propus sa verificam daca invatarea pasei cu doua maini de la piept se realizeaza in mod diferit la bietii si la fetele din ciclul gimnazial si in ce masura metoda de lucru influenteaza performanta obtinuta.
SUBIECTI SI METODE
Verificarea ipotezei s-a realizat printr-o cercetare de tip longitudinal, desfasurata in perioada 1999 – 2002, la care au participat doua clase din municipiul Oradea. Grupa experimentala era formata din douazeci si cinci de elevi, doisprezece baieti si treisprezece fete, de la Colegiul National „Mihai Eminescu", iar grupa martor era compusa din douazeci si cinci de elevi, unsprezece baieti si paisprezece fete, de la Scoala cu clasele I – VIII „Avram Iancu".
Grupa martor a invatat pasa cu doua maini de la piept executand actiunea motrica in conditii standard, de la aceiasi distanta si in aceiasi directie, iar grupa experimentala a invatat acest procedeu de pasare in conditii variate de lucru, distante si directii diferite.
Proba de control (figura nr. 1) a constat din efectuarea, de catre fiecare elev, a zece pase la o tinta formata din doua cercuri concentrice, cel exterior cu diametrul de 1 m, iar cel interior cu diametrul de 0,5 m. Centrul cercurilor desenate pe perete se gasea la 1,5 m de sol si la 4 m de locul de executie a pasei.
 |
S-a urmarit si notat finalitatea fiecarei executii. Rezultatele obtinute au fost apreciate ca: reusite, daca mingea a atins peretele in interiorul cercului mic; reusite partial, daca pasa a fost executata in interiorul cercului mare; nereusite, daca mingea a atins peretele in afara cercurilor sau daca nu a ajuns pana la perete. S-au acordat doua puncte pentru reusita, un punct pentru reusita partiala si zero puncte pentru pasa nereusita.
Rezultatele obtinute au fost prelucrate prin metoda statistico-matematica, calculandu-se media, mediana, abaterea standard, coeficientul de variabilitate, eroarea medie, semnificatia diferentei dintre medii. De asemenea, s-a facut analiza de varianta (ANOVA).
REZULTATE SI INTERPRETAREA LOR
Din analiza mediilor performantelor rezulta o crestere continua a acestora de la o testare la alta, atat la grupa experimentala, cat si la cea martor (figura nr. 2). Valorile obtinute la indicii de imprastiere ne indica o omogenitate medie a grupurilor cercetate. Prin calcului testului "t", al lui Student, la care am obtinut valori cuprinse intre 0,88, pentru clasa a VI-a experimentala baieti, si 1,63, pentru clasa a V-a martor baieti, s-a demonstrat ca mediile caracterizeaza bine colectivitatile studiate.
 |
Din compararea rezultatelor baietilor cu cele ale fetelor nu rezulta diferente semnificative, chiar daca in cadrul grupelor, atat la cea experimentala, cat si la cea de control, mediile baietilor sunt superioare celor obtinute de catre fete. Diferentele in favoarea baietilor se pot explica, partial, prin mai buna dezvoltare la acestia a muschilor flexori ai palmei pe antebrat. De asemenea, am constatat ca performantele fetelor se stabilizeaza la un nivel mai scazut decat cele ale baietilor.
Indicatorii statistici calculati
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cu toate deosebirile manifestate se constata ca, in general, atat baietii, cat si fetele, si-au insusit in mod corespunzator acest procedeu de pasare si sunt in masura sa realizeze, intr-o tinta cu un diametru de 1 m, de la o distanta de 4 m, o pasa precisa.
Analiza de varianta scoate in evidenta faptul ca imbunatatirea performantelor de la un nivel la altul, cu exceptia celor de la testarea initiala la testarea de la finele clasei a V-a, sunt semnificative, p 0,02 pentru cele de la clasa a V-a la clasa a VI-a, si p 0,01 pentru sporurile reusitelor de la clasa a VI-a la clasa a VII-a.
Compararea unor masuratori repetate arata ca exista diferente semnificative intre rezultatele grupei experimentale si performantelor obtinute de grupa martor, atat pentru baieti (F = 34,3, p 0,01), cat si pentru fete (F = 108,38, p 0,01). Rezulta ca modalitatea de lucru influenteaza performantele obtinute. Deci, este preferabil ca in formarea deprinderii de pasare de pe loc cu doua maini de la piept sa se exerseze in conditii variate de executie.
CONCLUZII
In evolutia performantelor elevilor la pasa cu doua maini de la piept, executata la o distanta medie, se constata o ameliorare progresiva. La nivelul clasei a VII-a se atinge un nivel de executie optim.
In compararea performantelor in functie de sexul subiectilor, in general, nu exista deosebiri semnificative intre rezultatele baietilor si cele ale fetelor. Totusi baietii obtin rezultate superioare atat la grupa experimentala, cat si la grupa de control. De asemenea, la fete nivelul de stabilizare al performantelor este mai scazut decat in cazul baietilor.
Rezultatele analizei de varianta pentru masuratori repetate ne indica faptul ca invatarea pasei cu doua maini de la piept prin efectuarea unor repetari in conditii variate de executie este mai eficienta, atat pentru baieti, cat si pentru fete.
BIBLIOGRAFIE
1. Coste, J.C., La développement de l`enfant. in: La psychomotricité, Presses Universitaires de France, Paris, pag. 63 – 98, 1977.
2. French, K., Thomas, J., The Relation of Knowledge Development to Children`s Basketball Performance. in: Journal of Sport Psychology, nr. 9, pag. 15 – 32, 1987.
3. Maroti, S., Tehnica jocului de baschet. Sinteze metodice. Oradea, Editura Universitatii, 1999.
4. Pieron, M., Aruncarea si primirea unei mingi, formarea unei deprinderi motrice. tradus in: Educatia fizica in scoala, vol. XXXVI, Bucuresti, Centrul de Cercetari pentru Educatie Fizica si Sport, pag. 31 – 401973.
5. Predescu, T., Baschet. Curs de baza. Bucuresti, Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport, 1999.
