ELEVI, PARINTI SI PRFESORI - DESPRE EDUCATIE FIZICA SI SPORT ASPECTE ALE SONDAJULUI DE OPINIE RELIZAT IN ANUL 2002

Bogdan Mita, Letitia Miclescu, Camelia Dumitru

Institutul National de Cercetare pentru Sport

Argumente pentru tema

Preocupati de intelegerea importantei fenomenului social-sportiv care este direct influentat de procesul de educatie fizica si sport, am dorit sa cunoastem opiniile elevilor despre practicarea unei activitati fizice permanente si cunostintele lor in ceea ce priveste aspectul educativ al acestei laturi formative.

In acest sens am initiat un sondaj de opinie, asupra unor optiuni ale elevilor privind educatia fizica si sportul, despre activitatile si preocuparile lor, cat si despre interesul acordat acestui domeniu de activitate, de catre elevi, parinti si profesori.

In timpul evolutiei, copilul se formeaza si se adapteaza conditiilor mereu in schimbare ale vietii si societatii pentru realizarea personalitatii sale, sub influenta unei multitudini de factori. Adultii si copii cauta drumul prin labirintul vietii, uitand cat de vital este sa-ti mentii echilibrul in viata, sa nu uiti sa faci miscare.

Ca proces, educatia este confruntarea unui subiect cu ansamblul influentelor provenind din mediul care ii este propriu si din mediul inconjurator. Scopul educatiei este de a spori independenta subiectului si de a-l face sa ia o serie de decizii in conditii de deplina responsabilitate si cunostinta de cauza. Intr-o acceptie mai restransa, in intelesul pedagogic al termenului, educatia urmareste dezvoltarea posibilitatilor individuale sau colective in anumite domenii. Influentele pedagogice tind sa modifice aptitudinile si deprinderile subiectilor, determinandu-i sa-si insuseasca cunostinte si mijloacele de evaluare, care atrag dupa ele modificari comportamentale, ducand la imbogatirea existentei si controlul asupra vietii individuale si sociale. (5) Unul din obiectivele educatiei este „de a asigura dezvoltarea armonioasa a individului prin educatie fizica, igiena si practica sportiva" (Legea Invatamantului nr.84/1995, Art.45)

Colectia de texte oficiale, rezultata din cooperarea sportiva europeana, contine documente asupra tematicii „Consiliul Europei si Sportul", publicate intre anii 1967-1996. In lucrare se materializeaza vointa Puterii Publice romanesti. Reprezentata prin Ministerul Tineretului si Sportului, de a difuza in randul cetatenilor tarii informatiile referitoare la modul in care fenomenul socio-cultural „Sport", in marea sa varietate de forme de manifestare, poate influenta viata cotidiana a individului in acord cu:

· Garantarea „dreptului individului la practica sportiva" (Recomandarea nr. R(92) 13 a Comitetului Ministrilor catre Statele Membre, art. 4), si

· Obligatia prin care „..sa se asigure fiecarei persoane, care isi exprima interesul si manifesta abilitatile necesare, posibilitatea de a-si imbunatati propriul standard de performanta sportiva si sa atinga nivelele dorite ale realizarii personale si/ sau nivele de excelenta recunoscute public" (Carta Europeana a Sportului, Art. 1, alin.i, paragraf. C).

Reafirmam ca, intr-o societate dominata din ce in ce mai mult de masini, omul are nevoie pentru echilibrul sau psihologic si fiziologic de un minimum de exercitiu fizic. (1)…Educatia fizica si/sau sportul ofera aceasta posibilitate. Ne-am pus intrebarea daca societatea de azi este suficient de constienta si activa pentru continuarea preocuparilor si in acest sens. Scoala este cea care organizeaza cele doua tipuri de activitati cum ar fi: educatia fizica obligatorie si sportul scolar facultativ. Asadar am incercat sa cunoastem cum este privita (cunoscuta) acesta activitate. Activitatile au un obiectiv pedagogic, care poate fi formulat „educatie prin sport si educatie pentru sport". O data in plus, conditiile in care ar trebui sa se desfasoare intreaga activitate ar constitui un proces de formare al elevilor, care trebuie sa se alature celorlalte componente ale procesului educativ, ajutandu-i si motivandu-i in dorinta lor fireasca de perfectionare. Termenul de sport, in acceptia sa generala, se aplica activitatilor fizice care, ameliorand sau mentinand o stare buna fizica, psihica sau sociala, au si un caracter ludic sau permit individului sa se exprime sau sa se confrunte cu el insusi, cu ceilalti sau cu elementele (fenomenele) naturii. Pentru o imagine mai completa asupra fenomenului s-au aplicat chestionare la categoriile principale de actori sociali : elevi, parinti si profesori (atat celor de educatie fizica, cat si celor care predau alte materii). Am dorit sa cunoastem opiniile celor investigati, atat dintr-un demers cognitiv, pentru a strange datele necesare unei mai bune cunoasteri a domeniului in ansamblul lui, cat si la nivel actional pentru a gasi moduri in care am putea interveni acordand importanta cuvenita domeniului, pentru a aduce anumite schimbari de care sistemul are nevoie.

2. Date

In perioada martie–mai 2002, am initiat o activitate de investigare, a unui esantion de elevi, parinti si profesori ai liceelor din Bucuresti. Studiul s-a realizat in urma prelucrarii datelor inregistrate prin aplicarea chestionarelor de ancheta. Chestionarele au dorit sa surprinda mai multe aspecte legate de activitatea de educatie fizica si sport, care se desfasoara in scoli pentru a evidentia optiunile, aprecierile, preocuparile, dorintele, pasiunile, importanta pe care ei o acorda domeniului. In urma analizei bazei de date, formata din totalitatea unitatilor scolare aflate in subordinea Inspectoratului Scolar al municipiului Bucuresti, esantionul a fost format din licee si clase cu profil real, uman, tehnic, vocational alese aleator, in care s-au aplicat chestionarele in functie de numarul de elevi ai liceului. Esantionul este format din elevi, parinti si profesori din 22 licee bucurestene.

Obiectivele cercetarii 

Importanta fenomenului sportiv

Importanta practicarii educatiei fizice si a sportului de catre elevi si adulti.

Evidentierea optiunilor elevilor, profesorilor si parintilor fata de ramurile de sport practicate, materiile preferate, activitatile extrascolare

Importanta practicarii exercitiilor fizice pentru sanatate.

Preocuparea pentru sanatate, cat si aprecieri asupra propriei conditii fizice si de sanatate.

Metodologia de lucru 

Proiectarea cercetarii s-a realizat pe baza unui esantion cluster multistrat bazat pe structura populatiei scolare din Municipiul Bucuresti, structura oferita de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. Pe aceste baze s-a incercat alegerea unor straturi cu omogenitate interna crescuta, si cu variantie mare extrastrat. Populatia esantionului ales este formata din elevi din clasele a IX-a si a XI-a, elevi cu varste cuprinse intre 15-18 ani, straturile esantionului fiind tipul liceului, tipul de forma de invatamant, profil si specializare. Datele au fost introduse cu ajutorul unor formulare in baze de date Acess si apoi importate si prelucrate in SPSS. Recodarea si prelucrarea primara a datelor s-a realizat in Excel si SPSS, graficele sunt realizate in Excel. Analiza de fata utilizeaza in principal, tabele de frecventa ponderate si analize de varianta si corelatie (crosstabs si analize bivariate).

5.Date si interpretarea lor 

S-au realizat analize de varianta, frecvente cumulate, analize cross-tab, analize calitative, teste de covariatie si semnificanta. Rezultatele sunt prezentate intr-o forma usor de interpretat, deschisa, concluziile nu sunt impuse decat de valorile masurate de acest demers exploratoriu. Diferite aprecieri ale rezultatelor pot fi extrase din aprecierea semnificatiei datelor prezentate in fiecare grafic sau prin corelarea a doua sau mai multe grafice.

Datele arata o diferentiere intre optiunile si imaginile diferite referitoare la fenomenul sportiv si la educatia din acest domeniu la cele patru tipuri majore de populatie studiata: elevi, parinti, profesori de sport, sau de alte specialitati.

Activitatea fizica/sportiva este un element considerat important in formarea indivizilor, fiind apreciat ca un factor de socializare cu o importanta din ce in ce mai crescuta in societatea moderna. Atat dezvoltarea biologica, cat si trasaturile psihice modelate de procesul socializarii continua pe parcursul intregii vieti pe masura sumarii si exercitarii a noi roluri sociale si asimilarii de noi experiente. Daca dobandirea uneia sau alteia din aceste sarcini de dezvoltare esueaza, rezulta o serie de efecte negative printre care lipsa de adaptare sociala, cresterea anxietatii, dezaprobarea sociala si incapacitatea de exercitare a altor sarcini. Latura sportiva a educatiei are implicatii atat in dezvoltarea si formarea fizica, cat si aspecte culturale, sau integratoare. Importanta unei dezvoltari normale dupa acest considerent ar trebui recunoscuta de toti participantii la procesul de socializare, copii, parintii, adultii in general si statul. In urma procesului de socializare, indivizii dobandesc calitatea si identitatea de membru al unei anumite clase de varsta si sociala.

Din cele trei laturi principale ale fenomenului sportiv (miscarii fizice): de dezvoltare /sanatate, social, cultural, elevii remarca primele doua, acestea fiind si motivele principale pentru care practica miscare fizica. Este de remarcat faptul ca doua din populatiile mature, parintii si profesorii de sport au aceeasi tendinta, ora de educatie fizica avand mai degraba un rol de fortificare a trupului si sanatatii, decat unul social sau cultural.

Preocuparea pentru sport in comparatie cu ceilalti este diferentiata intre baieti si fete, astfel primii au tendinta de a considera ca practica mai mult decat cei de varsta lor pe cand fetele au o clara orientare de subapreciere. Adultii au raspunsuri relativ omogene. Se remarca totusi o crestere a aprecierii data importantei conditiei fizice, corelata cu activitatea de educare. Astfel procentul de profesori care apreciaza activitatea fizica ca fiind foarte importanta, este mai mare decat cel de parinti, dar mai mic decat cel de profesori de sport (79/71/83 in graficul 3).

Raspunsul elevilor la problema importantei sportului pentru formarea viitoare este foarte asemanator cu cel dat de parinti, acest lucru aratand totusi importanta si forta pe care o are formarea in cadrul familiei. Profesorii in schimb valorizeaza mai mult sportul, considerandu-l mult mai important. Interesant este faptul ca in aceasta perioada de formare, opinia parintilor este preluata direct de catre copii astfel primeaza „asa zisele" materii importante asupra sportului, considerat mai degraba o forma de loisir, de consum al timpului liber si nu de formare individuala cu rezultate pe termen lung.

Am realizat interpretari ale raspunsurilor celor intervievati pentru: timpul alocat miscarii, sporturile practicate, compania in care se practica sportul, importanta sportului pentru formarea viitoare, ponderea importantei materiilor de studiu, aprecierea numarului orelor de educatie fizica din licee, aprecierea programei, sportul util de a fi practicat - in opinia parintilor, preferintele sportive ale elevilor, locul de practicare a activitatii sportive extrascolare, necesitatea platii unei sume pentru o activitate sportiva extrascolare, situatia scutirilor de educatie fizica in opinia elevilor, parintilor si a profesorilor, motivele scutirilor, aprecierea starii de sanatate, aprecierea volumului de miscare (de catre elevi sau - vazuti de catre parinti sau de catre profesori), sportul practicat de parinti / profesorii.

Concluzii

Afirmatiile care au impulsionat realizarea acestei cercetari realizate la anumite nivele institutionale, referitoare la interesul si participarea scazute ale elevilor in activitati de miscare, nu se confirma, cel putin la nivelul liceelor bucurestene. Raspunsurile diferitelor categorii chestionate conduc la cateva concluzii:

In momentul de fata exista un nivel de constientizare scazut referitor la implicatiile miscarii in atingerea unei calitati ale vietii cu toate consecintele care ar putea influenta diferite aspecte ale societatii

Elevii sunt mult mai constienti de importanta miscarii in viata lor decat o considera adultii

Elevii sunt suficienti de motivati (intrinsec) pentru a realiza o activitate fizica mai sustinuta decat cea care se realizeaza in momentul de fata in scoli

Conditiile existente creeaza o reala si generala nemultumire mai ales in randul elevilor

Copii (in marea lor majoritate) gasesc solutii alternative de miscare care sa compenseze insuficienta pe care o pot oferi orele de educatie fizica perceputa ca o lipsa clara.

Adultii acorda un interes miscarii in principal la nivel declarativ, nesustinut la nivel actional

Exista o lipsa clara de informare si preocupare in intelegerea fenomenului sportiv la adulti

Nivelul practicarii miscarii la adulti este la o valoare destul de scazuta

La nivel institutional preocuparea asupra sportului de masa este foarte mica, ca urmare implicarea diferitelor organisme, institutii, sau organizatii de stat este la un nivel foarte redus

La nivelul institutiilor de invatamant nu exista o preocupare serioasa pentru organizarea si dezvoltarea unor centre (zone, baze) destinate activitatii fizice pentru tineri

La nivelul societatii civile nu s-au format inca mecanisme alternative suficient de active si puternice (organizatii) care sa compenseze lipsurile sistemului de stat si sa realizeze in paralel si o forma de educatie civica asupra avantajelor unui stil de viata cu o puternica componenta activa

La nivel statal nu exista actiuni concrete care sa atraga dezvoltari in zona sportului pentru toti.

BIBLIOGRAFIE

1. Council of Europe, Consiliul Europei si Sportul 1967-1996. Adunarea parlamentara 1 (texte adoptate de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei). Bucuresti, Editura CCPS, 1998.

2. Coakeley, J., Sport in Society. Mc Graw-Hill, NY, 2001.

3. Dragnea, a. si colaboratorii, Exercitiul fizic in perspectiva varstei a treia. Bucuresti, Conferinta Stiintifica Nationala. Activitati Fizice si Sportive, Ed. CCPS, 1998, p.33-39.

4. Dumitrescu, M., Sondaje statistice si aplicatii. Bucuresti, Editura Tehnica, 2000, p.15-17.

5. Filip, C. si colaboratorii, Sistemul National de Evaluare la Disciplina Educatie Fizica si Sport. Serviciul National de Evaluare, Bucuresti, Editura MEN (imprimeria Media Pro Brasov), 1999, p.5.

6. Kurt, E., Manualul de educatie fizica in scoala - Teorie. Bucuresti, In: E.F.S. 1(96)+ 2(97), C.C.P.S., 1994, p.5.

7. Kurtz, N., Introduction to social statistics. Mc Graw-Hill , NY, 1983.

Radulescu, S., Sociologia varstelor. Bucuresti, Editura Hyperion XXI, 1994.