 |
 |
 |
 |
SPORTURI CARE PRESUPUN CONFRUNTAREA DIRECTA CU ADVERSARUL SI SPORTURI CARE NU NECESITA ACEASTA CONFRUNTARE: COMPARATII PENTRU EXTRAVERSIE SI STAREA EMOTIONALA POZITIVA
Cristina Moraru, Daniela Hendres
Universitatea Al.I.Cuza, Iasi
Studiul nostru se incadreaza mai ales in domeniul de interes al imbunatatirilor aduse de sport in planul sanatatii psihice, si mai putin in cel al utilizarii psihologiei pentru cresterea performatelor sportive la profesionisti si amatori. In timp ce primul domeniu priveste mai ales psihologia sanatatii, cel de-al doilea intra in definirea obiectivelor psihologiei sportului (Sdorow, 1993). Desi aceste doua directii se ocupa de aspecte ce se influenteaza reciproc, studiul separat al starii subiective de bine la sportivi merita atentia noastra, de exemplu atunci cand urmarim promovarea comportamentelor benefice pentru sanatate in comunitate.
Cercetari din ultimele decenii arata ca o plimbare in ritm alert, numai zece minute, are ca efect scaderea oboselii si a incordarii, sporirea energiei pentru activitati. De asemenea, exercitiile fizice realizate timp de o ora, au ca efect diminuarea starilor caracterizate prin depresie, furie, incordare, oboseala si confuzie si sporirea vigorii pentru tot restul zilei, uneori efectele mentinandu-se si a doua zi. Exercitiile fizice efectuate regulat, cum ar fi de patru ori pe saptamana, timp de 10 saptamani, produc aceleasi modificari pozitive, insa mult mai durabile. Efectele se datoreaza in parte interactiunilor sociale cu ceilalti, desi anumiti autori au masurat aceleasi efecte si in cazul activitatii sportive solitare. Sunt studii care arata ca incepatorii descriu motivatia personala pentru sport, ca legata de aspecte de sanatate sau estetice. In schimb cei cu mai mare vechime in practicarea regulata a exercitiilor fizice, vorbesc mai mult despre faptul ca le place si despre imbunatatirea dispozitiei lor prin sport. Principalul mecanism prin care starea psihica este imbunatatita prin efort fizic, este descarcarea de endorfine care genereaza un fel de euforie. Asa se explica de ce unii devin in timp dependenti de exercitii fizice: ei sunt puternic recompensati prin intermediul unei stari pozitive induse de mecanisme biochimice. Alte explicatii ale starii pozitive se afla in bucuria interactiunilor sociale si a sentimentului de satisfactie dat de realizarea cu succes a probelor sportive (Argyle, 2001).
Rezultate vechi si noi arata ca sportivii se deosebesc de populatia obisnuita nu doar prin constitutia fizica, ci si printr-un mai inalt grad de extraversiune (Svoboda, B. 1970). Extravertii sunt cei care cauta compania altora si se bucura de ea, au incredere si se descurca lesne in situatii sociale. Ei sunt vazuti ca fiind mai energici, entuziasti, optimisti in comparatie cu introvertii care sunt mai distanti, rezervati si mai putin eficienti in plan social (Watson, D. si Clark, L.A., 1997).
Revenind la scopurile cercetarii noastre, precizam ca ne-am interesat de starea psihologica pozitiva a doua loturi de sportivi. Am verificat asocierea extraversiei cu starea subiectiva de bine, cu optimismul si satisfactia fata de viata proprie. Hubbard (1965, dupa Epuran, 2001) distinge intre sportivii care actioneaza asupra oponentilor in jocuri sportive (volei, fotbal, handbal etc.) si cei care in lupta lor pentru suprematie nu se confrunta direct cu adversarii (gimnastica, atletism etc.), ci doar efectueaza propria miscare contra gravitatiei. Am evaluat daca acest criteriu al actiunii sau lipsei actiunii asupra oponentilor, determina vreo diferenta asupra variabilelor noastre.
Ipoteza studiului
In jocurile sportive indivizii isi desfasoara activitatea avand permanent in fata membrii echipei adverse, cu care interactioneaza si la activitatea carora se adapteaza si reactioneaza. In cazul atletismului sau gimnasticii, performanta sportivului se leaga exclusiv de propriile calitati, iar probele nu presupun o strategie de interactiune explicita cu adversarii. Intrebarile la care ne-am dorit sa raspundem prin aceasta cercetare au fost legate de:
- - masura in care sunt diferente de nivel ale extraversiei si starii psihice pozitive intre sportivii din cele doua categorii;
- - masura in care starea psihologica pozitiva este mai accentuata la sportivi decat la nesportivi;
- - masura in care se verifica in cazul sportivilor chestionati in loturile de studiu, asocierea binecunoscuta intre extraversie si starea psihologica pozitiva.
Subiecti
Am solicitat participarea in studiul nostru a unui numar de 29 sportivi din sporturi de tip individual (atletism, gimnastica) – Lot 1 cu 17 subiecti de sex feminin si 12 de sex masculin. Lotul 2 a fost alcatuit din 28 de sportivi din categoria jocuri sportive (handbal, volei, fotbal) – 10 de sex feminin si 18 de sex masculin. In cele doua loturi luate impreuna s-au aflat subiecti cu varsta minima 18 ani, varsta maxima 37 de ani, varsta medie 23,35 (DS=4,18). Respectand componenta masculin-feminin si caracteristicile de varsta ale acestor loturi de studiu, am alcatuit un lot de control (N=51) cu persoane care nu au facut sport, cu exceptia orelor de educatie fizica din timpul scolii.
Instrumente de evaluare psihologica
Pentru evaluarea starii psihologice pozitive am utilizat:
- - The Oxford Happiness Questionnaire – OHQ -(Chestionarul pentru Fericire, Oxford, elaborat de Hills, P. si Argyle, M., 2001). Contine 20 de itemi (ex. "Am realizat multe dintre lucrurile pe care am dorit sa le fac", "Ma simt fericit", "Am sentimente calde fata de ceilalti" etc.).
- - The Satisfaction With Life Scale – SWLS. Chestionarul contine 5 itemi (ex. "Daca as lua viata de la inceput, as putea sa nu schimb aproape nimic", "Sunt satisfacut de viata mea" etc.) si a fost elaborat de Dienner, Emmons si Griffin (1985).
- - The Life Orientation Test – LOT (Schreier si Carver, 1985). Este un instrument de masura a optimismului dispozitional (ex. "Intotdeauna vad partea buna a lucrurilor", "Sunt intotdeauna optimist in legatura cu viitorul meu" etc.) cu 8 itemi.
Pentru evaluarea extraversiei, am aplicat Scala de Extraversie din forma revizuita a Chestionarului de Personalitate Eysenck CPE (1985). Cei 12 itemi evalueaza placerea de a fi printre altii, de a cunoaste persoane noi, (ex. "De obicei eu am initiativa de a-mi face noi prieteni").
O data cu lectura fiecarui item, subiectii au apreciat pe o scala de la 1 la 6 masura in care erau de acord cu afirmatia respectiva.
Rezultate si concluzii
Principalul rezultat evidentiat este ca sportivi sunt mai fericiti decat cei care nu practica vreun sport.
|
Acest lucru se observa la testul de contrast intre nesportivi si ambele loturi de sportivi luate la un loc (t (107)=2,80; p<0,006), dar si in comparatia separata dintre lotul de control si lotul 1 al sporturilor individuale.
|
t (79)=2,79; p<0,007
Desi cei de la jocuri sportive (Lotul 2) obtin un rezultat mediu mai mare decat nesportivii, la Oxford Happiness Questionnaire, diferenta in favoarea lor nu este semnificativa din punct de vedere statistic.
|
t (78)=1,68; p=0,09
Avand ca baza doar aceste rezultate, putem spune ca in general sportivii sunt mai fericiti decat cei care nu practica vreun sport si ca dintre sportivi, mai ales cei care practica sporturi individuale obtin scoruri semnificativ mai mari, decat nesportivii, la acest parametru.
Am comparat apoi rezultatele la acest instrument pentru cele doua loturi de studiu.
|
t (56)=1,33; p=0,26
Chiar daca media la lotul 1 este putin mai mare decat la 2, diferenta nu este semnificativa. Starea psihica pozitiva a sportivilor din cele doua categorii este absolut comparabila si atunci cand o evaluam cu LOT (t (56)=1,00; p=0,32) sau cu SWLS (t (56)=0,96; p=0,34), ceea ce inseamna ca sportivi sunt la fel de optimisti si la fel de satisfacuti de viata lor, indiferent de tipul de sport practicat.
La fel, diferente nesemnificative am obtinut comparand nivelul extraversiei intre cele 2 loturi de sportivi (t (56)=0,59; p=0,55).
Diferente intre sexe nu s-au obtinut, ceea ce inseamna ca in cazul sportivilor, barbatii si femeile sunt aproximativ la fel de optimisti, satisfacuti de viata lor si fericiti, scorurile la extraversie fiind la fel, nesemnificativ diferite.
Studiul nostru confirma asocierea demonstrata anterior si de alte studii, intre extraversie si starea subiectiva de bine. Tabelul de mai jos arata corelatii puternice intre extraversie (CPE) si fericire (OHQ) pentru grupul de sportivi din cele doua loturi. De asemenea optimismul (LOT) se asociaza cu extraversia, desi taria legaturii este mai scazuta. In ceea ce priveste satisfactia fata de viata, ea nu este in nici un fel afectata de nivelul extraversiei, ceea ce inseamna ca indivizii pot fi la fel de bine introverti si satisfacuti cu viata lor, sau extraverti si nesatisfacuti.
Cu cat optimismul a fost mai inalt cu atat rezultatele la OHQ au fost si ele mai mari, asocierea fiind puternica in acest caz, ca si in cel care masoara asocierea intre satisfactia fata de viata (SWLS) si fericire.
|
**. Corelatia este semnificativa: p<0,01
*. Corelatia este semnificativa: p<0.05
Atunci cand am calculat aceste corelatii pentru fiecare lot de sportivi separat, am obtinut rezultate identice, cu o singura exceptie: corelatia puternica intre extraversiune si fericire (p<0,01) exista in lotul jocurilor sportive (Lot 2), in timp ce la sporturi individuale (Lot1), ea este mai putin accentuata (p<0.05), desi se mentine.
Extraversia , asociata si in studiul nostru cu starea subiectiva de bine, cu afectele pozitive, pare a fi mai legata de fericire la jucatorii sportivi decat la atleti si gimnasti. O explicatie care merita a fi cercetata mai departe, poate fi aceea ca extraversia este legata de asertivitate, spirit de cooperare si abilitati interpersonale, lucruri importante atunci cand scopurile indivizilor privesc relatiile cu ceilalti. Ca si alte resurse din sfera personalitatii, extraversia afecteaza starea de bine subiectiva, atunci cand ea este relevanta pentru obiectivele persoanei. Asa cum nu toti oamenii isi doresc sa fie foarte bogati si banii ii fac fericiti mai ales pe cei care si-i doresc foarte mult (Argyle, 2001), tot asa extraversia ii face mai fericiti pe jucatorii sportivi care au mai multa nevoie de abilitati sociale, decat pe atleti si gimnasti care pot fi fericiti, beneficiind in schimb, poate mai mult, de pe urma altor resurse psihologice cum ar fi autocontrolul, optimismul, robustetea s.a.m.d.
Bibliografie
1. Argyle, M., The Psychology of Happiness. Routledge, 2001.
2. Dienner, E., Emmons, R., Larsen, R. si Griffin, S., The Satisfaction with Life Scale. Journal of Personality Assessment, 49, 71-75, 1985.
3. Epuran, M., Caracterizarea psihologica a sporturilor, Solicitarile psihice in sport. in Epuran, M., Holdevici,I., Tonita, F., Psihologia sportului de performanta, Teorie si Practica, FEST, Bucuresti, 2001.
4. Eysenck, S., Eysenck, H, Barett, P., A revised version of the psychoticism scale. Personality and Individual Differencies. 1985, 6, 21-29.
5. Hills, P. si Argyle, M., The Oxford Happiness Questionnaire, in Personality and Individual Differencies, Pergamon, 2001.
6. Schreier, M., si Carver, C., Optimism Coping and health: Assessment and implications for genralised outcome expectancies. Health Psychology, 1985, 4, 219-247.
7. Sdorow., L.M., ,Psychology, Brown and Benchmark, 1993.
8. Svoboda, B., Psihologia sportului in Anglia. in Unele probleme de psihologia sportului, Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, 1970.
9. Watson, D. si Clark., L.A., Extraversion and Its Positive Emotional Care, in Hogan, R., Johnson., J., Briggs., S., (Eds.), Handbook of Personality Psychology, Accademic Press Limited, London, 1997.
