INFLUENTA PARTICULARITATILOR SOCIO-ECONOMICE ASUPRA DINAMICII MOTIVATIONALE IN ACTIVITATEA SPORTIVA LA JUNIORI

Mihai Barbu, Bianca Munteanu

Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

1. Cadru problematic:

Prin prezenta lucrare se incearca a se descoperi motivul si motivatia copilului in practicarea unui sport de performanta cat si in ce masura cadrul social il incurajeaza si il sprijina in activitatea sa, motivational cat si material.

Scopul principal al acestei lucrari este de a demonstra ca mediul familial si situatia materiala a acesteia, cat si mediul social din care copii fac parte, pot influenta dinamica motivationala a tinerilor sportivi.

2. Obiectivele si ipotezele cercetarii: 

Obiectivele cercetarii sunt urmatoarele: 

- Determinarea factorilor motivationali in practicarea unui sport de performanta in conditiile de trai actuale

- Influenta mediului social asupra starii motivationale a juniorului

- Surprinderea influentelor pe care il are climatul familial asupra performantelor sportive

S-a plecat de la urmatoarele ipoteze:

- Climatul familial stabil si preocuparea parintilor pentru activitatea sportiva a juniorului influenteaza pozitiv interesul acestuia pentru activitatea sportiva, precum si rezultatele sale.

- Dorinta de afirmare si castig material ia locul trebuintei de miscare, juniorul incercand sa „evadeze" din mediul social actual, prin intermediul sportului

Se pleaca de la ipoteza ca mediul social din care fac parte juniorii are un rol foarte important. Familia, comunitatea pot schimba factorul motivational al acestora in practicarea activitatii sportive. 

3. Subiecti si metode de cercetare: 

S-a folosit un numar de 16 subiecti cu varste cuprinse intre 14 si 17 ani, membrii ai echipei de fotbal Agnita, juniori .

De mentionat este faptul ca subiectii provin din familii cu venituri medii si mici.

Metodele folosite in aceasta cercetare sunt: chestionarul pentru evidentierea influentelor familiei asupra performantelor sportive (Ciocanea Daniel, din lucrarea de licenta 2002) si chestionarul pentru dinamica motivationala (forma M-1. autor V. Horghidan, 1997). 

4. Rezultatele si interpretarea lor:

Conform datelor din chestionarul de dinamica motivationala se evidentiaza urmatoarea ierarhizare a motivelor practicarii fotbalului:  

1. Trebuinte de miscare
2. Trebuinte de autocunoastere
3. Trebuinte materiale
4. Trebuinte de afirmare
5. Trebuinte de compensare
6. Interes pentru activitatea sportiva
7. Trebuinte de dominare
8. Simtul riscului
9. Trebuinte agresive 

Analiza chestionarului pentru evidentierea influentei familiale asupra performantelor sportive arata ca in 99% din cazuri parintii nu se implica activ in coordonarea activitatii scolare si extrascolare a copilului, interesul pentru activitatea sportiva a acestuia fiind scazut sau chiar absent. 

5. Concluzii si discutii: 

In peisajul socio-economic actual, cand rezultatele sportive depind de resursele financiare de care dispun sportivii direct sau indirect, practicarea la nivel de performanta a oricarei ramuri de sport devine un obiectiv tot mai greu de realizat.

In contextul socio-economic romanesc, sustinerea financiara si logistica a unei echipe de fotbal competitiva la nivel de juniori, este de cele mai multe ori un paradox.

Veniturile mici si implicit problemele pe care acestea le genereaza in cadrul familiei conduc la o lipsa de preocupare din partea parintilor asupra practicarii sportului.

Echipa studiata se afla la un nivel de performanta foarte slab.

Rezultatul studiilor arata ca la baza ineficientei sta nivelul motivational scazut, in randul membrilor grupului studiat, nivel motivational conditionat si el la randul sau de impactul factorului socio-economic care in mod obisnuit concura la succesul in sport.

Din analiza datelor adunate in chestionarul pentru dinamica motivationala se observa o dominanta a motivelor legate de nevoia de miscare urmata de autocunoastere, trebuinte materiale afirmare, etc.

Nevoia de miscare cat si cea de autocunoastere a propriilor posibilitati de actiune, a limitelor rezistentei fizice si psihice proprii sunt doua dimensiuni importante in schema motivelor care mijlocesc desfasurarea activitatilor sportive in cadrul grupului studiat. Dar daca nevoia de miscare este de inteles si este normala la varsta lor, dorinta de autocunoastere este putin nesincera. Din discutiile avute cu subiectii, a reiesit ca mai mult de jumatate dintre acestia nu inteleg sensul acestui cuvant (autocunoastere). Subiectii nu au dat dovada de sinceritate in completarea acestui chestionar.

Desi afirmarea de sine este considerata ca fiind un ax motivational central, in interesul pentru sport are o pondere oarecum scazuta, reflectand faptul ca prin activitatea desfasurata membrii grupului nu doresc sa obtina performante, sa-si raporteze rezultatele obtinute cu cele ale altor echipe ci sa atinga o pozitie ierarhica cat mai buna .Lipsa interesului pentru sport, poate fi determinata de nivelul general competitional din zona, de un context socio-economic nefavorabil, lipsit de stimulari materiale.

Din nefericire cazul echipei studiate nu este singular, cu astfel de probleme confruntandu-se tot mai multe echipe de juniori din tara la tot mai multe ramuri sportive, mai ales in comunitatile mici si sarace.

Este o imagine dezolanta in contextul unei baze de selectie cu potential nativ ridicat si pe fondul unei traditii fotbalistice romanesti destul de bogate.

 BIBLIOGRAFIE

1. Dragnea, A., Antrenamentul sportiv. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1996.

2. Epuran, M., Modelarea conduitei sportive. Bucuresti, Editura Sport Turism, 1990.

3. Epuran, M. Holdevici, I., Compendiu de psihologie. Bucuresti, Editura Sport Turism, 1990.

4. Epuran, M., Horghidan, V., Psihologia Educatiei Fizice. Bucuresti, Editura ANEFS, 1994.

5. Epuran, M., Psihologia sportului de performanta. Reglarea si autoreglarea starilor psihice la sportivi. Bucuresti, A.N.E.F.S. 1996.

6. Epuran, M., Holdevici, I., Tonita, F., Psihologia sportului de performanta. Bucuresti, Editura FEST, 2001.

7. Horghidan, V., Metode de psihodiagnostic. Bucuresti, Editura EDP, 1997.