 |
 |
 |
 |
EFECTE PRO SI RETROACTIVE ALE INTERFERENTEI IN INVATARE
Dorina Ortanescu, Corneliu Ortanescu, Ligia Rusu
Universitatea Craiova
Factorii asociati ai invatarii influenteaza rezultatul acesteia. Nu intotdeauna insa se acorda acestora importanta cuvenita. Studiul prezent ia in considerare efectele pro si retroactive manifeste ca urmare a producerii interferentei in invatare. Urmarindu-se clase paralele a VI-a de la doua scoli, s-a inregistrat nivelul de redare a structurilor de exercitii specifice gimnasticii dupa finalizarea invatarii, ca efect retroactiv al interferentei si erorile produse de efecte proactive ca urmare a liniilor metodice aplicate. Sunt evidentiate diferentele si formulate recomandari de abordare a invatarii.
Introducere
Procesul invatarii implica producerea erorilor de raspuns a caror cauzalitate este multipla. Erorile au o aparitie neregulata, intamplatoare sau sistematica, stabila, consistenta
Inadvertentele din timpul invatarii influenteaza eficienta acesteia in cadrul unei unitati de invatare dar si a altora cu structuri tehnice asemanatoare. Obtinerea de raspunsuri exacte are loc in baza respectarii unor exigente de coordonare dar si de proiectare a activitatii in care sunt formulate cerintele de reusita. In gimnastica miscarile sunt incluse in clase dupa criteriul comuniunii grafice a desenului tehnic si insusirea uneia permite abordarea cu usurinta a alteia de valoare superioara sau inclusa in alta clasa.
Invatarea stabila a unui element da certitudine executiei sigure a acesteia si scurteaza timpul alocat insusirii unor combinatii ce-l include. Aceasta insa poate constitui sursa aparitiei interferentei in abordarea unor noi structuri de miscare.
Ipoteze de lucru
In ce masura alegerea unor linii metodice contribuie la producerea unor erori de executie care se datoreaza interferentei in invatare si se constituie in efecte proactive ale acesteia.
Intarirea invatarii in conditii standard contribuie la prevenirea uitarii ca efect proactiv al interferentei.
Sarcinile cercetarii
Pentru a raspunde problemelor ridicate prin ipotezele de lucru am ales ca subiecti 124 de elevi ai claselor a VI-a; 59 de cazuri din care 27 de fete si 32 de baieti de la Colegiul National „Fratii Buzesti" si 65 de cazuri din care 40 de fete si 25 de baieti de la Colegiul National „Elena Cuza", ambele scoli din Craiova. S-a inregistrat continutul liniilor metodice abordate si erorile de executie datorate interferentei in invatare si de fidelitate a redarii unor structuri combinate.
Date inregistrate si interpretarea acestora
Unitatilor de invatare cuprinzand elemente acrobatice le-au fost alocate un numar de repetari pentru insusirea completa, diferit la fiecare scoala. Astfel, la Colegiul Fratii Buzesti, pentru rostogolirea inainte in ghemuit s-au alocat 30 de repetari ca si pentru cea inapoi in ghemuit; 75 de repetari pentru rostogolirea inapoi in departat, 60 pentru cea inapoi in departat, 20 pentru stand pe omoplati, 10 pentru pod, 50 pentru stand pe cap, 60 pentru roata si 90 pentru stand pe maini.
 |
Dupa parcurgerea acestei programari s-a alcatuit o linie acrobatica compusa din 5 elemente tehnice si 12 elemente de legatura care a trebuit redata de elevi dupa 2 demonstratii insotite de explicatii. La Colegiul Elena Cuza, pe elemente a fost acordat un numar mai mic de repetari, dar pe masura abordarii altor elemente, cele anterior insusite au fost incluse in combinatii astfel incat initial rostogolirea inainte in ghemuit s-a repetat de 15 ori, rostogolirea inapoi in ghemuit de 20 de ori, 40 de repetari pentru rostogolirea inainte in departat, 20 pentru cea inapoi in departat, 10 pentru standul pe omoplati, 10 pentru pod, 20 pentru stand pe cap, 30 pentru roata, 40 pentru stand pe maini. La acestea s-au adaugat ulterior repetari in combinatii in ordinea redata mai inainte de inca 8, 8, 10, 8, 8, 8, 8, 10, 10, cu distributie variata pe lectii.
S-au inregistrat erorile datorate efectului proactiv al interferentei luat in considerare in cercetare si anume optiunea metodica aleasa. La elevii de la Colegiul Fratii Buzesti s-au constatat urmatoarele erori:
- directie gresita la rostogolirea inapoi la 12 fete si 14 baieti, reprezentand 44 si respectiv 43%;
- lipsa de grupare la finalizarea rostogolirii inapoi la 5 fete, 8 baieti, respectiv 18 si 25%;
- traiectorie sub verticala a picioarelor la roata la 7 fete, 21 de baieti, respectiv 25 si 65%;
- control ineficient de mentineri datorat unui elan puternic la standul pe maini, 22 de fete, 18 baieti, 81 si 56%;
- pozitia inegala a sprijinului mainilor, 14 fete, 11 baieti, 51 si 34%.
In medie sunt semnalate interferente de invatare dupa numarul de repetari programate la 48% din fete si 45% din baieti. La elevii de la Colegiul Elena Cuza s-au constatat urmatoarele erori:
- pozitie incorecta de finalizare a rostogolirii inainte in departat, 14 fete, 15 baieti, 35% si 60%
- control ineficient al mentinerii standului pe maini datorat unui elan mare 17 fete, 8 baieti, insemnand 42% si 32%.
- Sprijinul mainii a doua cu orientare spre inainte, 19 fete, 12 baieti insemnand 47% si 4%.
Se constata o medie a erorilor produse de interferenta in invatare la 36% din numarul fetelor si 46% din cel al baietilor. Dupa cum se poate observa numarul de erori la cea de-a doua scoala este mai mic ca numar dar si procentajul de redare fidela a structurii este mai mare decat la prima scoala. Daca luam in calcul media, aceste diferente nu sunt totusi semnificative deoarece nici liniile metodice nu sunt prea diferite, ordinea de abordare a elementelor avand diferente nesemnificative dupa cum reiese si din calculul statistic.
 |
Pentru evidentierea efectelor retroactive ale interferentei s-a inregistrat nivelul de fidelitate a redarii liniilor acrobatice, astfel incat la prima scoala sunt comise de catre fete 182 de erori, reprezentand 39%, iar de baieti 328 de erori reprezentand 60%; la cea de-a doua scoala fetele cumuleaza 142 de erori, 16%, iar baietii, 76 de greseli, 14%. Cu privire la tehnica de executie sunt comise 117 erori, 25% de catre fete si 314, 57% de catre baietii din prima scoala si 155, 18% de catre fete, 128, 24% de baietii din cea de-a doua scoala. Astfel ca efect retroactiv al invatarii produs de interferenta ce a condus la o slaba retentie per total, elevii primei scoli realizeaza un procentaj al erorilor de 45%, 32% fetele si 58% baietii, iar elevii celei de-a doua scoli un procentaj de 18%, 17% fetele si 19% baietii. Se constata diferente semnificative si manifestarea accentuata a efectului proactiv, uitarea, datorat interferentei produsa in redarea combinatiilor de elemente. Dupa opinia noastra sursa diferentei constatate o reprezinta efectul proactiv al interferentei produsa ca urmare a programarii secventiale a exersarii la prima scoala si anume lipsa aplicarii imediate a celor insusite in combinatii simple care au condus in al doilea caz la o fixare evidenta a invatarii.
Concluzii
Interferenta in invatare se manifesta prin erori de executie corecta tehnic, raspunsul incorect fiind considerat efect al acesteia. Aceste efecte pot fi proactive, ca cel luat de noi in considerare si anume programarea exersarii, sau retroactive cum este nivelul de retentie sau al memoriei motrice. Se constata o influenta directa a efectelor proactive asupra celor retroactive, astfel incat existenta promelor amplifica nivelul celorlalte. Din studiul intreprins reiese faptul ca exista diferente mici de 3% intre valorile celor doua grupuri investigate produse ca efecte proactive, dar acestea au crescut de 9 ori in cazul efectelor proactive la un nivel de 27%, cele mai mari diferente inregistrandu-se la baieti aspect pe care-l consideram semnificativ, stiut fiind faptul ca acestia exerseaza numai in cadrul orelor la clasa.
Bibiografie selectiva
1. Bigrel, F., Scrobal, F., Controlul gestului sportiv. Invatarea, SCJ, nr. 110, Bucuresti, CCPS, 1998.
2. Famose, J., P., Dobandirea deprinderilor motrice. Invatarea, SCJ, nr. 110, Bucuresti, CCPS, 1998.
Verchosanski, I., Bellotti, P., Teorie sau practica in invatarea coordonarii motrice?. Forme ale solicitarii motrice si antrenarea lor, Bucuresti, INCS, 2001.
