STUDIU CU PRIVIRE LA MOTIVATIILE CE SUSTIN ACTIVITATEA PRACTICANTELOR DE VARSTE DIFERITE A GIMNASTICII AEROBICE

Dorina Ortanescu, Sorin Popescu

Facultatea de Educatie Fizica si Sport, Craiova

Efectele benefice ale practicarii oricarei forme de activitate fizica sunt recunoscute de majoritate populatiei indiferent de nivelul de instruire. Societatea noastra, prin institutiile abilitate si aportul specialistilor are datoria nu numai de a promova miscarea ca forma de activitate de timp liber ci si de implementa aceste idei intr-un sistem organizatoric eficient pentru tinerii de varsta scolara. Dupa aceasta perioada, continuarea activitatii se poate realiza numai in sector particular cu costuri mari care impiedica participarea unui numar mare de indivizi sau a unor categorii sociale defavorizate. Sustinerea unei activitati fizice liber consimtite este realizata de trebuinte de nivel superior dar si de profunda intelegere a efectelor benefice ale acesteia. Studiul prezent constata ca nu intotdeauna activitatea este sustinuta de convingeri cu privire la importanta miscarii pentru organism in totalitatea sa, ca desi este cunoscuta, aceasta nu poate fi exprimata corect, dar indiferent de continutul lor activitatea este realizata ritmic.

Scopul lucrarii

Considerand ca educatia fizica formala trebuie sa-si gaseasca continuitate in ideea unei educatii permanente pentru un stil de viata activ, sunt necesare demersuri prin care specialistii sa semnaleze disfunctionalitati ce impiedica realizarea deziderat. Raspunzand unor cerinte sociale, sectorul particular si-a dezvoltat unele structuri de organizare a activitatii fizice in forme liber consimtite, unde indivizii participa determinati de anumite convingeri. Pornind de la ideea ca exemplul pozitiv poate fi sursa de semnalare a unor disfunctionalitati am dorit sa constatam ce fel de persoane participa la orele de gimnastica aerobica si ce anume le determina sa-si continue sistematic aceasta activitate.

Organizarea cercetarii si rezultatele acesteia

Pentru atingerea scopului propus am ales un esantion de 57 de subiecti, practicante ale gimnasticii aerobice, incluse in trei clase de varsta si anume 15-25 ani, 21 cazuri, 25-35 ani 24 cazuri, peste 35 ani 12 cazuri. Acestora le-a fost aplicat un chestionar alcatuit din 9 intrebari toate cu forme de raspuns deschis.

Toate practicantele din prima categorie de varsta au preocupari intelectuale, 15 fiind eleve sau studente, 6 incadrate in munca de profesii medic, economist, profesor, inginer ca si cele 12 cazuri de la categoria de varsta peste 35 ani. La categoria 25-35 ani 9 cazuri au o pregatire medie reprezentand 16%. Datele noastre releva faptul ca exista un procent insemnat de practicante cu pregatire superioara sau in curs de finalizare a acesteia, ponderea celorlalte cazuri fiind foarte mica.

La prima intrebare ce face referire la conceptul de viata activa, intelesul si dezvoltarea acestuia de catre subiectii grupului investigat in care nici una din practicante nu are pregatire de specialitate, raspunsurile sustin faptul ca 10 practicante il definesc prin viata sportiva, 15 adauga pe langa viata sportiva alte activitati de timp liber iar 32 de practicante egaleaza termenul cu cel de viata plina fara a explica ce activitati ar mai fi incluse in acesta. Pe categoriile de varsta prin "viata sportiva" este definit stilul de viata activ de un numar aproximativ egal de subiecti, insemnand procentual pentru categoria pana la 25 ani, 5% intre 25-35 ani, 5% si peste 35 ani, 7%. Definirea data prin „activitati de timp liber si viata sportiva" este data de practicantele din categoria 15-25 ani si peste 35 ani in procent de 15% precum si de 10% din categoria 25-35 ani. Egalizarea stilului de viata activ cu cel de „viata plina" in care s-au inclus distractiile, discotecile, intalnirile cu prietenii, evitarea monotoniei, obtine un procentaj mai mare la toate categoriile de varsta respectiv 16%, 26% si 14%. Sigur raspunsurile nu sunt pe deplin satisfacatoare mai ales ca acestea vin din partea unor practicante cu un anumit nivel de instruire. La categoria de varsta 25-35 ani unde 16% au o pregatire medie se observa un procentaj ridicat de cazuri care nu inteleg corect conceptul de "stil de viata activ". Fara a insista asupra acestui aspect, in general consideram ca majoritatea subiectilor nostri pot explica si exprima continutul conceptului desi nu sunt atinse toate aspectele de inteles ale acestuia. Formarea anumitor convingeri si dobandirea unor cunostinte se realizeaza in timp. Astfel 10% din fiecare categorie de varsta sunt cazuri care practica gimnastica aerobica de 1 an. Intre 1-3 ani se inregistreaza 16% la categoria 15-25 ani si 21% la categoria 25-35 ani. Practicante cu vechime de peste 3 ani sunt cate 16% din fiecare categorie de varsta. Se poate afirma ca grupul investigat are experienta practica, convingeri formate pentru sustinerea acestei activitati de timp liber si sigur motivatii puternice ce au contribuit la participarea sistematica si nu sporadica la programele de gimnastica aerobica. Aceste convingeri au avut la baza determinari diferite, trebuinte si nevoi individuale. Observam insa din chestionarul aplicat o mai mare frecventa pentru raspunsuri cum sunt "dezvoltare fizica armonioasa, diminuarea greutatii corporale, echilibru psihic si fizic". Ceea ce pare semnificativ este faptul ca nici-un subiect de peste 35 ani nu a mentionat supraponderabilitatea, ca mobil intern, 4% au optat pentru aceasta activitate deoarece le ofera un echilibru atat fizic cat si psihic. Acelasi raspuns este dat de 21% de practicantele de 25-35 ani si de 10% de cele pana in 25 ani. O pondere semnificativa este obtinuta si de raspunsul pentru „o dezvoltare fizica armonioasa" si anume 21% la categoria pana la 25 de ani si 10% intre 25-35 ani. Un procentaj mai mic il inregistreaza raspunsul prin care este mentionata obtinerea unei greutati corporale adecvate, 10% la primele doua categorii de varsta. Doar 5% din cazurile investigate frecventeaza ocazional cursurile de gimnastica aerobica sau participa la o sedinta pe saptamana. Categoria de varsta 25-35 ani participa in mod egal la 2 sau 3 sedinte pe saptamana, 2 sedinte sunt preferate de categoria peste 35 ani iar 3 sedinte de cea pana la 25 ani. Ca efecte ale exercitiului fizic practicantele mentioneaza „instalarea starii de bine, obtinerea unei stari de sanatate optime, forma musculara" in proportii procentuale asemanatoare cu diferente nesemnificative, 31% la categoria intre 25-35 ani raspund „stare de sanatate", 26% din categoria pana la 25 ani raspund „starea de bine". Motivatia principala insa pentru majoritatea cazurilor investigate este cea de „modelare a corpului" 79% din raspunsuri facand aceasta referire. In proportie de 58% „starea de sanatate" este motivatia specificata de toate cele trei categorii de varsta, majoritatea practicantelor cunoscand suficient de bine efectele benefice ale exercitiului fizic. In continutul programelor preferintele sunt dispersate asa incat alcatuirea acestora pe seturi de exercitii complete este de optat, instructorul nefiind unul particular. Varietatea raspunsurilor este mare asa incat ele nu pot fi incadrate in clase interpretative statistic. Sunt mentionate toate categoriile de exercitii, frecvent fiind amintit tot programul. Raspunsurile releva aspectul particular pentru anumite seturi de exercitii sau acceptarea in intregime a ceea ce se ofera.

La intrebarea a opta sunt consemnate raspunsuri care confirma pe cele de la intrebarea 6, procentele fiind asemanatoare, pentru modelare corporala, greutate optima, obtinerea unei bune dispozitii mai ales la categoria peste 35 ani. Desi majoritatea practicantelor gimnasticii aerobice au convingeri clare cu privire la importanta miscarii organismului, educatia fizica in raport cu celelalte forme ale educatiei este plasata de cele mai multe ori pe pozitiile 3-4.

Concluzii

Desi multe cursante au cunostinte generale cu privire la importanta exercitiilor fizice, asupra efectelor benefice ale acestora pentru organism, nu pot defini in mod clar conceptul de „stil de viata activ". Motivatiile ce stau la baza sustinerii activitatii reprezinta cunostinte dar si convingeri de ordin mai mult estetic. Faptul ca prin exercitiul fizic se obtin efecte cumulative, desi nu se mentioneaza in mod clar, aceasta transpare din raspunsurile date. Cu toate ca majoritatea raspunsurilor au satisfacut din punct de vedere al specialistului nu trebuie sa neglijam faptul ca esantionul ales are ca si caracteristica omogenitatea de categorie sociala, de nivel de instruire. Sub aceasta rezerva trebuie subliniat si faptul ca se intrevede o lipsa de preocupare din partea altor categorii sociale pentru activitatile fizice de timp liber.

Bibliografie selectiva

1. Epuran, M., Psihologia educatiei fizice. vol.II, 1983, reedit. IEFS, Bucuresti.

2. Epuran, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale in educatie fizica si sport. Bucuresti, 1996.

3. Chircev, A., Psihologia conduitei sociale., Bucuresti, Editura Academiei, 1978.