CONTRIBUTII LA ACCELERAREA REVENIRII DUPA EFORT 

Liliana Becea

Universitatea Politehnica, Bucuresti

 1. CADRU METODOLOGIC OPERATIONAL 

1.1 ACTUALITATEA SI IMPORTANTA CERCETARII

· Oferirea de solutii alternative pentru optimizarea comportamentului psiho-motor;
·  Obiectivarea efectelor tehnicilor respiratorii si autosugestive. 
1.2  PREMIZE

Premizele de la care am pornit in realizarea acestei cercetari sunt:

- Functia respiratorie  este singura functie vitala care poate fi reglata voluntar;
- Folosirea voluntara a unei suprafete pulmonare cat mai mari creste eficienta respiratiei.
- Respiratia completa asigura o buna oxigenare a intregului organism, cu efecte pozitive asupra circulatiei sangelui si a metabolismului in general (Holdevici, I., 1993)
- Influenta cuvantului interior (autosugestiei) asupra functiilor fiziologice si asupra proceselor psihice este un fapt dovedit experimental prin efectul „placebo" (Fox&Mathews, 1984). „Datorita uriasei sale influente asupra fiziologiei organismului si asupra functiilor psihice, sugestia si autosugestia reprezinta una dintre modalitatile cele mai eficiente de reglare si autoreglare a comportamentului uman" (Holdevici, I., 1993);
- Eficienta sugestiilor creste foarte mult daca ele sunt practicate in stare de relaxare musculara si mai ales atunci cand sunt asociate cu exercitii de gimnastica respiratorie, fapt ce le confera multa forta si ritmicitate;
- Frecventa cardiaca este un parametru fiziologic care obiectiveaza revenirea dupa efort.
1.3.  IPOTEZE
Ipotezele  care au stat la baza acestui experiment au fost:
1. Daca vom schimba continutul fazei de revenire dupa efort folosind tehnici respiratorii vom obtine o normalizare mai rapida a parametrilor fiziologici.
2. Angrenarea simultana a subsistemului psihic si a subsistemului functional respirator poate avea ca rezultat o activitate mai eficienta a intregului sistem.
3. Folosirea in revenirea dupa efort a tehnicii de respiratie completa cu dublu timpului expirator este mai eficienta decat folosirea respiratiei complete cu timpi respiratori egali.
1.4. Metode si tehnici de cercetare 
Am folosit urmatoarele metode si tehnici de cercetare: documentarea bibliografica, observatia pedagogica, metoda interviului, metoda experimentala, metoda de evaluare si masurare, metoda statistico-matematica. 
1.5 SUBIECTI, LOCUL SI ETAPELE CERCETARII 
Pentru formarea esantioanelor necesare acestui experiment au fost testati initial sase grupe de studentii de la Facultatea de Transporturi (anii I si II) si sase grupe ale Facultatii de Aeronave (anii I si II) si s-a inregistrat valoarea frecventei cardiace in ortostatism. Dintre cei care au prezentat valori ale frecventei cardiace normale fiziologic pentru aceasta categorie de populatie au fost alesi aleatoriu  44 de subiecti care s-au impartit in doua grupe (martor si de experiment). Acestia fac parte din aceeasi populatie statistica, au acelasi sex (masculin) si varsta este cuprinsa intre 19 si 21 ani.
Experimentul s-a desfasurat in sala de sport a Universitatii Politehnica Bucuresti intre 15 aprilie si 10 iunie 2001.
1.6 CONTINUTUL SI DESFASURAREA CERCETARII 
1.6.1 CONTINUTUL SISTEMULUI DE ACTIONARE
variabila independenta in acest experiment a constituit-o efort anaerob lactacid care a constat din „exercitiul in patru timpi" (timpul 1 - stand, timpul 2 - ghemuit cu palmele pe sol, timpul 3 - aruncarea picioarelor intinse inapoi, timpul 4 - ghemuit cu palmele pe sol) - numar maxim de repetari intr-un minut si revenirea (timp de 6 minute) dupa acesta.
Variabila independenta a avut doua forme. O forma bazala si una experimentala.
Forma bazala a variabilei independenta a constituit-o efortul anaerob lactacid descris anterior si faza de revenire neintentionata, fiziologica.
Forma experimentala a variabilei independenta a constituit-o efortul anaerob lactacid descris anterior si  efectuarea in timpul fazei de revenire a urmatoarelor tehnici respiratorii si autosugestive:
- Tehnica respiratiei complete cu timpi respiratori egali;
- Tehnica respiratiei complete cu dublu timpului respirator;
- Tehnica respiratiei complete folosind simultan formule autosugestive.
1.6.2 CONTINUTUL PARAMETRILOR DE CONTROL 
Parametru de control care a constituit variabila dependenta in acest experiment l-a constituit frecventa cardiaca. Aceasta a fost inregistrata dupa depunerea efort anaerob lactacid descris in cap. 1.6.1. 
1.6.3 INREGISTRAREA PARAMETRILOR LE CONTROL 
Pre-testul, atat la grupa de control, cat si la grupe de experiment a avut trei etape:
1.  inregistrarea frecventei cardiace in ortostatism  inaintea depunerii efortului anaerob lactacid;
2. introducerea variabilei independente in forma sa bazala - executarea exercitiului in patru timpi, numar maxim de repetari si inregistrarea performantelor individuale in acest domeniu (numar de repetari);
3. dupa terminarea efortului, inregistrarea cu ajutorul monitoarelor cardiace marca Polar, timp de 6 minute a parametrilor frecventei cardiace din 5 in 5 secunde si notarea acestora in tabele special concepute.
Post-testul pentru grupa de control a fost identic cu pre-testul descris anterior.
Post-testul pentru grupa de experiment a introdus variabila  independenta  in forma sa experimentala. Acesta a avut trei etape:
1. Inregistrarea frecventei cardiace in ortostatism  inaintea depunerii efortului anaerob lactacid (descris anterior);
2. Executarea exercitiului in patru timpi, cu refacerea performantei de la pre-test;
3. Executarea in faza de revenire a tehnicilor respiratorii si de autosugestie prezentate anterior comitent cu  inregistrarea cu ajutorul monitoarelor cardiace, timp de 6 minute a parametrilor frecventei cardiace din 5 in 5 secunde,  si notarea acestora in tabele special concepute.
1.7. PROIECTUL INSTRUCTIONAL EXPERIMENTAL
Acesta a urmarit sa realizeze conexiuni intre obiective-continuturi-metodologie-evaluare.

2. PREZENTAREA, PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR 

Deoarece in urma analizei datele obtinute au o repartitie neparametrica am realizat interpretarea lor (cu ajutorul mat. Emilian Popa, cercetator al I.N.C.S.) prin analiza factoriala prezentata in continuare. 

CONCLUZII

Ca urmare a prelucrarii si interpretarii datelor obtinute in urma efectuarii acestui experiment se poate afirma:

- Folosirea respiratiei complete cu timpi egali contribuie la reducerea timpului de revenire dupa un efort anaerob lactacid;
- Tehnica respiratiei complete cu dublu timpului de expiratie nu s-a dovedit statistic mai eficienta decat tehnica respiratiei complete cu timpi respiratori egali si autosugestie;
- Folosirea autosugestiei impreuna cu tehnica respiratiei complete cu timpi respiratori egali, determina revenirea mult mai rapida a parametrilor cardiaci dupa un efort anaerob lactacid, fiind semnificativ mai eficienta decat folosirea tehnicii respiratiei complete cu timpi egali sau a tehnicii respiratiei complete cu dublu timpului de expiratie. 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 

1. Clocotici, V., Stan, A., Statistica aplicata in psihologie. Bucuresti, Editura Politom, 2000.

2. Epuran, M., Modelarea conduitei sportive. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1990.

3. Epuran, M., Holdevici, I., Tonita, F., Psihologia sportului de performanta. Edit. Fest, Bucuresti 2001.

4. Fox, &Mathews, Bases phsiologique de l'activite phisique. Paris, Vigot Editions, 1984.

5. Holdevici I., Psihologia succesului. Bucuresti, Editura Ceres, Colectia Caleidoscop, 1993.