 |
 |
 |
 |
CONSTIENTIZAREA INVATARII LA STUDENTELE DIN ANUL I DE LA EDUCATIE FIZICA SI SPORT IN ORELE DE ATLETISM
Gloria RATA
Facultatea de Educatie Fizica si Sport, Bacau
Ipoteza
Intrucat invatarea in probele atletice este dificil de realizat de catre studentii de la educatie fizica, pentru ca timpul alocat insusirii fiecarei probe in parte este limitat si executia acestora este restrictionata de prevederile regulamentare (dimensiunile materialelor, instalatiilor si reguli de desfasurare) care ingreuiaza acest proces, am considerat ca este necesara o alta modalitate de realizare a instruirii.
Ipoteza ce a stat la baza realizarii acestui experiment, a avansat ideea ca procesul de invatare-dezvoltare este mai eficient in momentul in care studentele sunt constientizate permanent prin incurajari si argumentari temeinice pe parcursul desfasurarii activitatii.
Subiectii, durata, locul de realizare
Realizarea acestui experiment a avut la baza activitatea desfasurata cu studentele din anul I care au fost impartite in doua grupe astfel:
12 fete de 19-21 de ani (studente care au practicat sportul de performanta de nivel mediu: 3 - handbal, 1- baschet, 1 - atletism si 5 care nu au practicat sportul de performanta) au format grupa de experiment;
- 12 fete de 19-21 de ani (studente care au practicat sportul de performanta de nivel mediu: 3 - badminton, 1- volei, 2 - atletism, 1 - sarituri in apa si 3 care nu au practicat sportul de performanta) au format grupa martor.
Pregatirea a fost organizata si desfasurata "tip modular", pe o durata de 7 saptamani, in intervalul de timp cuprins intre 8 aprilie si 25 mai 2002 si s-a desfasurat conform datelor din tabelul nr.1. Experimentul a fost organizat la Facultatea de Educatie Fizica si Sport Bacau, lectiile s-au desfasurat pe stadion.
V = alergarea de vitezaPerioada
S1 8-14.04
S2 15-20.04
S3 22-27.04
S4 29.04-4.05
S5 6-11.05
S7 13-18.05
S8 20-25.05
L1
L2
L3
L4
L5
L6
L7
L8
L9
L10
L11
L12
L13
L14
Pc
V
V
V
V
V
V
V
V
Pc
G
G
G
G
G
G
G
G
L
L
L
L
L
L
L
L
G = aruncarea greutatii L =saritura in lungime Pc = probele de control
Desfasurarea experimentului
Ca teme de invatare s-au abordat: alergarea de viteza (startul de jos, alergarea accelerata, pasul lansat de viteza, finisul si sosirea), aruncarea greutatii cu saltare (elanul, efortul final, redresarea) si saritura in lungime cu 1 ½ pasi in aer (elanul, bataia-desprinderea, zborul si aterizarea). Pentru fiecare din aceste teme s-a alocat un numar de cate 8 lectii a cate 2 ore pe saptamana. In fiecare lectie au fost abordate cate doua teme in combinatia ce se observa in tabelul nr.1.
In perioada experimentului s-au folosit aceleasi exercitii pentru realizarea invatarii, dar cu modalitati diferite de explicare si implicare in realizarea exersarii.
La grupa de experiment modalitatea de predare a pus accent pe realizarea constientizarii invatarii. Constientizarea s-a realizat prin argumentare stimulativa de tipul:
- „Trebuie si puteti sa deveniti un model de executie pentru viitorii dumneavoastra elevi si pentru aceasta trebuie sa va insusiti corect tehnica de executie";
- „Aveti posibilitatea in cei patru ani de facultate sa va cizelati corpul prin efectele produse de fiecare exercitiu, proba, ramura sportiva pe care o practicati (diversitatea miscarilor) si pentru aceasta trebuie sa folositi la maximum timpul destinat invatarii prin realizarea a cat mai multe exersari";
„Puteti sa invatati mai bine daca stiti unde ati gresit, daca observati unde au gresit colegele si daca incercati sa va corectati greselile".
„Puteti sa invatati o miscare mai rapid atunci cand va transferati „preocuparile mentale" asupra executiei miscarii si pentru aceasta trebuie sa fiti atente la explicatii, foarte atente la executiile proprii pe care incercati sa le vedeti cu „ochii mintii" si sa aplicati toate „chichitele " subliniate in predare de catre cadrul didactic".
La grupa martor s-a folosit modalitatea de instruire clasica de transmitere a cunostintelor fara sa se aminteasca de argumentatia folosita la grupa experiment.
Probe de control
Probele de control de tip practic (de performanta si de tehnica) s-au sustinut de doua ori, initial in prima lectie si final in ultima lectie a modulului destinat instruirii, la alergarea de viteza pe 60 m cu start de jos, saritura in lungime cu elan si aruncarea greutatii cu elan. Pentru a evalua evolutia realizata s-au acordat note pentru tehnica in urma observatiei executiei si s-au realizat masuratori cu inregistrarea valorilor numerice a performantelor. Pentru a inlatura nota de subiectivism, notarea a fost facuta in paralel de catre doua cadre didactice care nu au predat la grupele respective, in final stabilindu-se o singura nota de comun acord.
In afara probelor de control de tip practic sustinute, studentele au completat si un scurt chestionar ce a cuprins urmatoarele intrebari: 1. Considerati modalitatea de predare buna? 2. Considerati ca exercitiile efectuate ar putea fi predate altfel? 3. Cum considerati ca a fost predarea la Atletism II fata de Atletism I?, 4. Ce efecte credeti ca a produs miscarile invatate asupra D-voastra?
Chestionarul a avut intentia de a depista daca studentele noastre au sesizat modul diferit de realizare a procesului de predare invatare si daca si-au insusit cat de cat aceasta modalitate.
Subliniem faptul ca celor doua grupe nu li s-a explicat la inceputul modulului de invatare ca sunt supuse unui experiment, pentru a nu realiza procesul invatarii decat conform gandirii si motivatiilor proprii momentelor corespunzatoare lectiilor.
Predarea pe semestrul I al anului universitar 2001-2002, la Atletism I s-a realizat identic ca la grupa martor pe acest semestru.
Rezultatele experimentului: prezentare, analiza, interpretare
Rezultatele inregistrate in urma sustinerii probelor de control si reprezentarea grafica a acestora sunt prezente in tabelul nr. 2 si 3 si in graficul nr. 1 si 2.
La testarea initiala, la cele doua grupe, dupa cum se observa din compararea rezultatelor nu reies diferente semnificative din punct de vedere al bagajului motric.
Analiza rezultatelor la probele de control scoate in evidenta urmatoarele aspecte:
media notelor care au apreciat tehnica la alergarea de viteza a crescut la grupa de experiment de la 4,7 puncte de la testarea initiala la 7,1 puncte la cea finala si la grupa martor de la 4,7 puncte la 6,8 puncte;
media notelor de apreciere a tehnicii sariturii in lungime s-a imbunatatit la grupa de experiment de la 4,8 puncte de la testarea initiala la 7,1 puncte la cea finala si la grupa martor de la 4,8 puncte la 7,0 puncte;
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Graficul nr.1 - grupa experiment
 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Graficul nr. 2 –grupa martor
 |
media notelor de apreciere a tehnicii sariturii in lungime s-a imbunatatit la grupa de experiment de la 4,8 puncte de la testarea initiala la 7,1 puncte la cea finala si la grupa martor de la 4,8 puncte la 7,0 puncte;
media notelor inregistrate pentru aprecierea tehnicii aruncarii greutatii a crescut la grupa de experiment de la 3,4 puncte de la testarea initiala la 7,5 puncte la cea finala si la grupa martor de la 3,6 puncte la 6,4 puncte;
media performantelor la alergarea de viteza s-a imbunatatit la grupa de experiment de la 9,88 secunde de la testarea initiala la 9,68 secunde la cea finala si respectiv la grupa martor de la 9,52 secunde la 9,48 secunde;
media performantelor sariturii in lungime s-a imbunatatit la grupa de experiment de la 3, 706 m de la testarea initiala la 3, 980 m la cea finala, iar la grupa martor de la 3, 698 m la 3,890 m;
media performantelor realizate la aruncarea greutatii a crescut la grupa de experiment de la 6, 348 m de la testarea initiala la 6, 813 m la cea finala, iar la grupa martor de la 6.002 m la 6, 227 m;
rata de progresie (asa cum se observa in tabelele 2 si 3) pentru prestatia tehnica a inregistrat valori de 2,4 puncte la alergarea de viteza, 2,3 puncte la saritura in lungime si de 4,1 puncte la aruncarea greutatii la grupa de experiment si de respectiv 2,1 puncte, de 2, 2 puncte si 2, 8 puncte la grupa martor de la valoarea initiala la valoarea finala.
rata de progresie (vezi graficul nr.3) a performantelor inregistrate a fost de 0,20 secunde la alergarea de viteza, de 0, 274 m la saritura in lungime cu elan si de 0,465 m la aruncarea greutatii la grupa de experiment si de respectiv 0, 09 secunde, de 0, 201 m si 0, 225 m la grupa martor.
Graficul nr. 3– Progresia grupei experiment, progresia grupei martor, diferenta de progresie
 |
Comparatia progreselor inregistrate la cele doua grupe scoate in evidenta:
grupa de experiment a realizat o mai buna prestatie tehnica decat grupa martor cu 0,3 puncte la alergarea de viteza, cu 0,1 puncte la saritura in lungime cu elan si cu 1,3 puncte la aruncarea greutatii cu elan.
grupa de experiment a realizat o mai buna prestatie performantiala decat grupa martor cu 0,11 secunde la alergarea de viteza, cu 0,73 m la saritura in lungime cu elan si cu 0,24 m la aruncarea greutatii cu elan.
Analiza raspunsurilor la chestionar a scos in evidenta urmatoarele
La intrebarea nr.1- Considerati modalitatea de predare buna?, raspunsul la grupa martor s-a limitat la afirmatia „da, buna" si „foarte buna" fara nici o alta explicatie, in timp ce la grupa de experiment 6 din cele 10 studente au subliniat diferenta determinata de modalitatea de predare prin exprimarea „ne-a facut placere sa exersam si abia la sfarsitul lectiilor simteam oboseala", iar 4 studente au notat „am lucrat diferit fata de semestru I, ne-ati angrenat in miscare si am devenit constiente de executiile noastre si ale colegelor si in acelasi timp mult mai atente.
- La intrebarea nr. 2, Considerati ca exercitiile efectuate ar putea fi predate altfel?, raspunsul la ambele grupe a fost aproape in totalitate identic „nu";
- La intrebarea nr. 3, Cum considerati ca a fost predarea la Atletism II fata de Atletism I?, raspunsul la grupa martor a subliniat faptul ca predarea a fost „la fel" cu mici diferente, iar la grupa experiment raspunsul a subliniat ca „s-a diferentiat mult" prin faptul ca „am devenit mult mai constiente de ceea ce am lucrat, am fost mult mai atente am descoperit o serie de aspecte esentiale si elemente de finete ale miscarilor, am observat o serie de greseli si am invatat cum sa urmarim corectitudinea de executie a unui exercitiu.
- La intrebarea nr.4, Ce efecte credeti ca a produs miscarile invatate asupra dumneavoastra?, raspunsul la grupa martor s-a limitat la sublinierea „mi-am imbunatatit conditia fizica, mi-am intarit muschii sau „bune", in timp ce la grupa de experiment raspunsurile de formularea „mi-am modelat musculatura", „m-am implicat mai mult in perceperea actiunilor", "dupa ora de atletism chiar daca lucrez mai mult decat la celelalte ore ma simt mai relaxata dar am inteles si altceva", „cum am invatat la atletism sa-mi reprezint miscarea m-a ajutat si la gimnastica", „datorita modalitatii de comunicare realizata, orele au fost chiar placute si mai stimulative, cu toate ca la sfarsit eram destul de obosita".
Aceste raspunsuri au scos in evidenta o mica transformare in modalitatea de gandire a tinerelor studente dar si sustin alaturi de rezultatele inregistrate la probele de control valabilitatea ipotezei.
Concluzii
Din cele prezentate si analizate putem sublinia ca orientarea procesului instructiv-educativ pe baza stimularii participarii constiente si active in lectiile de atletism a condus la:
- inregistrarea unui progres mai bun la grupa experiment concretizat in rezultatele obtinute si la probele de tehnica si performanta;
- imbunatatirea capacitatii de atentie si observatie;
- cresterea capacitatii de percepere si intelegere a miscarii;
- o mai buna pregatire profesionala prin obisnuirea cu sesizarea aspectelor pozitive si negative ce concura la o executie corecta.
BIBLIOGRAFIE
1. Carstea, Ghe., Teoria si metodica educatiei fizice si sportului. Bucuresti, Editura AN-DA, 2000.
2. Cherghit, I. si colab., Didactica – Manual pentru clasa. a X-a scoli normale. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica R.A., 1991.
3. Cojocaru, V., Teoria si metodologia instruirii. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2002.
4. Epuran, M., Psihologia Sportului de performanta - Reglarea si autoreglarea starilor psihice ale sportivilor – Curs pentru „studii aprofundate". Bucuresti, 1996.
