RECUPERAREA KINETICA A UMARULUI LA HANDBALISTE

Marinela Rata

Facultatea de Educatie Fizica si Sport, Bacau

Jocul de handbal presupune existenta unor bioritmuri somatice deosebite care actioneaza intr-un sistem de dute-vino, care este adesea infernal, unde se imbina din punct de vedere motric viteza-forta cu indemanarea. Astfel, pentru a face fata acestor solicitari, sportivul trebuie sa detina o serie de calitati fizice (viteza, forta, detenta etc.), cat si psihice (rezistenta la stress, coordonare vizual-motrica, capacitate de concentrare a atentiei, simt de anticipare, perseverenta etc.).

SCOPUL LUCRARII

In ceea ce priveste patologia, articulatia cea mai solicitata in jocul de handbal este cea a umarului si, ca atare, in lucrarea de fata vom prezenta o serie de metode kinetice de tratare si recuperare a acesteia.

STUDIU DE CAZ

Numele si prenumele: D.G.

Data nasterii: 12.04.1976

Profesia: handbalista

Anamneza

In urma efectuarii anamnezei am constatat ca pacienta face handbal de 15 ani. A mai avut pana acum o entorsa de glezna in 1999. In anul 2000 i s-a pus diagnosticul de dislocare a umarului, care a determinat mai tarziu o laxitate anterioara datorita nerespectarii perioadei de imobilizare prescrisa (3 zile din 10) si a suprasolicitarii articulatiei prin reluarea timpurie a antrenamentelor.          

1. Examen general:

• starea generala a pacientei este buna;
• tegumentele si tesutul celular subcutanat sunt normale, mai pronuntat in zona abdominala;
• sistemul osteo-articular – dureri la nivelul umarului datorita unui conflict acromio-coracoidian;
• sistemul limfo-ganglionar este nepalpabil.

2. Examenul aparatelor:

• aparatul respirator - torace normal dezvoltat;
• aparatul cardio-vascular: - T.A.-130/80 mmHg; - puls – 72/min;
• aparat digestiv :  - abdomen normal, nu prezinta dureri;- ficatul si splina sunt in limite normale;
• aparatul uro-genital:  - loje renale nedureroase.

3. Diagnosticul functional:

• amplitudinea miscarilor este in limite normale;
• forta musculara se prezinta astfel:

Muschii testati   Flexorii umarului Extensorii umarului Rotatorii externi ai umarului Rotatorii interni ai umarului Abductorii umarului Adductorii umarului Testarea initiala 4 4 3 3 3 4 Testarea finala 5 5 5 5 5 5

contracturi s-au constatat la nivelul supraspinosului, trapezului superior si pectoralului mare;

pentru depistarea durerii am efectuat o serie de teste care m-au ajutat si la punerea diagnosticului functional:

Denumirea afectiunii Descrierea testului pentru depistarea afectiunii si durerii Rezultatul testarii Tendinita capului lung al bicepsului brahial abductie cu rotatie externa, a bratului, cu rezistenta (Gilchrist); pozitiv flexie cu supinatie, a bratului, cu rezistenta, plecandu-se cu bratul in extensie; pozitiv durere la palpare in culisa bicipitala; pozitiv Tendinita coifului rotatorilor izometrie pentru supraspinos din pozitiile:   Abd in plan frontal cu rezistenta; negativ Abd functionala cu rezistenta; negativ Flexia cu pronatie fortata; pozitiv ducerea mainii la umarul opus cu rezistenta la 90º, cu mana asezata pe partea laterala a articulatiei cotului; pozitiv pentru subspinos si micul rotund:   cotul la trunchi, rotatie externa cu rezistenta; pozitiv bratul abdus la orizontala, cotul flectat, se efectueaza rotatie externa cu rezistenta; pozitiv pentru subscapular:   cotul la trunchi, rotatie interna cu rezistenta; pozitiv palparea tendoanelor subaxilar pozitiv Instabilitate articulara din pozitia sezand cu trunchiul inclinat inainte, s-a realizat miscarea capului humeral in glena in plan antero-posterior; pozitiv bratul abdus, relaxat, fiind tinut de catre testator cu o mana, se duce membrul superior spre inapoi, iar cu cealalta se impinge umarul spre inainte. negativ

Ca urmare a celor prezentate anterior, diagnosticul este: instabilitate ligamentara asociata cu tendinita de cap lung biceps si de rotatori, in principal subspinos, rotund mic si subscapular.

PROGRAMUL DE RECUPERARE KINETICA s-a efectuat astfel:

Etapele de recuperare OBIECTIVE PRINCIPALE TEHNICI, PROCEDEE, METODE UTILIZATE Faza I Combaterea durerii artic si periartic; Conservarea functiei segmentului respectiv; Crioterapia s-a efectuat la inceputul programului in scop de pregatire a zonei interesate pentru celelalte procedee, aplicarea cu gheata avand un efect antalgic foarte bun. Masaj clasic: se efectueaza tehnici antalgice ca efleuraj, framantat, frictiuni pe punctele dureroase, vibratii; Masaj transversal profund pe toate punctele dureroase: tendonul capul lung al bicepsului brahial, al coifului rotatorilor si pe trapezul superior. Scripetoterapia s-a efectuat la inceput cu greutate de 1 kg, pe miscarile de rotatie interna, adductie si abductie, celelalte efectuandu-se cu greutate de 1,5kg Faza II Indepartarea tuturor simptomelor evidentiate in prima etapa. Prevenirea atrofiei musculare. Imbunatatirea tonicitatii musculare. S-au aplicat in continuare aceleasi metode ca mai sus. La care se adauga: tehnici de facilitare cu scop tonifiant (contractiile repetate, inversare lenta, inversare lenta cu opunere, stabilizare ritmica) se efectueaza pe toate miscarile afectate. Faza III Rearmonizarea mecanica a articulatiei; Refacerea stabilitatii segmentului afectat si a fortei musculare. Imbunatatirea tonusului psihic; tehnici de tip De Lorme de tip culturism etc.; reeducarea proprioceptiva; reluarea activitatii sportive, cu evitarea exercitiilor suprasolicitante. Faza IV Recuperarea abilitatii segmentului interesat.    S-au continuat exercitiile din etapa precedenta, insistandu-se pe exercitii de finete ce solicita membrul afectat. S-a alternat jocul de handbal cu sedintele de inot Faza V Imbunatatirea rezistentei cardiovasculare si a capacitatii la efort; Imbunatatirea activitatii sportive.    Antrenamente specifice cu exercitii pregatitoare, particulare handbalului, ritmul s-a adaptat in functie de capacitatea fizica a sportivei si a crescut treptat pana a ajuns la valori de performanta.

OBSERVATII

S-a efectuat cate o sedinta pe zi, timp de o luna, apoi cate trei sedinte pe saptamana, exceptie facand perioada de vacanta, in care nu s-au efectuat decat 2 sedinte intr-o saptamana, scopul fiind acela de prevenire a recidivelor si de intretinere a rezultatelor obtinute. Cooperarea cu pacienta a fost placuta. S-a lucrat pentru intreaga musculatura a umarului, efortul fiind crescut treptat, atat ca intensitate cat si ca numar de repetari.

S-au efectuat, de asemenea, sedinte de masaj inainte si dupa antrenamente si competitii, actionandu-se si in scop profilactic mai ales datorita faptului ca s-a tinut cont ca handbalul este un sport de echipa unde riscul de accidentare este foarte crescut.  

REZULTATE

Obiectivele propuse au fost atinse in mare parte, intreaga simptomatologie fiind combatuta, forta musculaturii umarului afectat fiind recuperata integral (vezi graficul de mai jos).

Pe plan emotional starea sportivei a fost imbunatatita mult, aceasta capatand incredere mai mare in fortele proprii si in obtinerea unor rezultate mult mai bune decat cele anterioare.

CONCLUZII

Pornind de la o analiza biomecanica atenta a miscarilor din cadrul jocului de handbal, pe baza localizarii afectiunilor structurilor musculo-ligamentare suprasolicitate, s-au selectat modalitatile terapeutice de actionare cele mai eficiente care au contribuit la restabilirea functionalitatii normale a membrului afectat, precum si la prevenirea instalarii eventualelor recidive.

Semnalarea imediata de catre antrenor, medic si kinetoterapeut a aparitiei unor perturbari (microtraumatisme, traumatisme, stari specifice generate de supraantrenament) si luarea unor masuri de urgenta de catre intreaga echipa interdisciplinara, pentru remedierea acestora, contribuie la scurtarea timpului necesar pentru tratare, recuperare si la obtinerea unor rezultate mai bune si mai durabile.

BIBLIOGRAFIE:

Clement, B., Programe de gimnastica medicala. Bucuresti, Editura Stadion, 1974.

Cordun, M., Kinetologie medicala. Bucuresti, Editura Axa, 1999.

Dragan, I., Medicina sportiva aplicata. Bucuresti, Editis, 1994.

Dumitru, Gh., Suferintele musculare ale sportivilor. Constanta, Editura Mondograf, 1994.

Marza D., Metode speciale de masaj. Bacau, Editura Plumb, 1998.

Sbenghe, T., Kinetoterapie profilactica, terapeutica si de recuperare. Bucuresti, Editura Medicala, 1981.

Sbenghe, T., Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice ale membrelor. Bucuresti, Editura Medicala, 1996