 |
 |
 |
 |
STUDIU ASUPRA PROFILULUI EMOTIONAL AL JUCATORILOR DIN ECHIPELE MASCULINE UNIVERSITARE DIN CLUJ
Flavia Rusu, Gheorghe Roman
Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca
Facultatea de Educatie Fizica si Sport
Cercetarea si-a propus sa afle in ce masura profilul emotional al sportivilor care alcatuiesc echipele masculine universitare de baschet, handbal, polo si rugby din Cluj, participante la campionatele nationale se apropie de modelul ICEBERG propus de Morgan, si daca exista deosebiri semnificative intre aceste profile in functie de jocul sportiv practicat sau de alti factori.
S-au efectuat numeroase cercetari pentru studiul influentei starilor psihice asupra activitatii sportive. Primele studii au fost realizate de Jackson in 1933 (Cei, Manili,Tadei,1994) care a observat ca atunci cand un subiect este deprimat sau bolnav nu poate realiza performante egale cu cele de care este capabil atunci cand este intr-o stare de dispozitie optima.
In anul 1971, Mc.Nair, Lorr si Droppleman au creat si perfectionat un chestionar denumit POMS (Profile of Mood States) care identifica si evalueaza sase stari emotional-afective: TENSIUNE, DEPRESIE, AGRESIVITATE, VIGOARE, OBOSEALA, CONFUZIE. Conceput de autorii sai pentru a evalua modificarile starilor afectiv emotionale la persoane cu probleme psihice, in timpul si dupa perioade de tratament specific, aplicarea lui s-a extins si la alte categorii de persoane, printre care si sportivii.
Prin aplicarea POMS in studii despre personalitatea sportivilor si a relatiei dintre starile afectiv-emotionale si nivelul performantelor s-a ajuns la un model tipic al starii de dispozitie, specific sportivilor de mare performanta. Acest model a fost creat de Morgan si colaboratorii sai in urma unor cercetari asuora unui mare numar de sportivi de elita din SUA (1979, 1980, 1987, 1988). Rezultatele studiilor lui Morgan sugereaza ca starile psihice pozitive sunt asociate cu performante inalte. Starea de sanatate mentala este corelata pozitiv cu succesul sportiv. Contributia principala este de a fi demonstrat corelatia puternica dintre starea emotionala pozitiva si nivelul performantei sportive. Morgan a numit aceasta conditie pozitiva "ICEBERG PROFILE" (profilul aisberg) caracterizat prin scoruri joase la factorii TENSIUNE, DEPRESIE, AGRESIVITATE, VIGOARE, OBOSEALA, CONFUZIE si scoruri inalte la factorul VIGOARE. Rezultatele initiale obtinute de Morgan au stat la baza a numeroase studii in care cercetatorii au examinat diferite categorii de populatie. Existenta profilului "iceberg" a fost observata la atletii fondisti (Morgan, O'Connor, Ellickson, Bradley,1988), la ciclisti (Hagberg, Bahrke, Limburg, 1979) la canotori si luptatori (Morgan, 1980) precum si la sportivii din loturile nationale ale Italiei (Manili, Cei, Taddei (1995).
Exista si studii care nu au evidentiat existenta profilului propus de Morgan. Daiss, LeUnies, Nation (1986) nu au gasit diferente semnificative intre jucatorii de elita (fotbal american) si jucatorii fara performante. Alte studii au aratat ca sportivii au o stare pozitiva in momentele care preced antrenamentul, dar dupa stagii dure de pregatire sau in conditii de supraantrenare nivelul este mult mai scazut. (Ragli, Morgan, Luchsinger,1990, Morgan, Costill, Flynn, 1988).
Tanya Berry si Bruce Howe (1995) au realizat un studiu prin care si-au propus sa verifice in ce masura profilul POMS al unui grup de sportivi se va modifica daca testarea se face de mai multe ori si in situatii diferite. Subiectii alesi au fost jucatori de rugby australieni, carora le-a fost aplicat chestionarul POMS in patru sedinte de-a lungul a patru saptamani consecutive. Studiul a scos in evidenta faptul ca acest tip de chestionar nu este potrivit pentru evaluarea unor trasaturi stabile ale personalitatii, dar poate fi de un real folos pentru detectarea schimbarilor care apar in registrul afectiv, emotional al sportivilor in diferite momente ale pregatirii. Aceste modificari pot fi un semnal pentru antrenori ca este necesar sa se intervina pentru a preveni scaderea performantelor sau pot anunta o epuizare, un grad de suprasolicitare. O asemenea abordare este si mai apropiata de scopurile initiale ale chestionarului.
Dispozitiile afective sunt dinamice si se pot modifica rapid in functie de o serie de variabile personale sau situationale. Din acest motiv o serie de cercetari s-au axat pe investigarea relatiilor dintre variabilele personalitatii si starile afective precompetitionale. (Prapavessis, Grove,1994). Diferentele dintre profilelele emotionale ale jucatorilor unei echipe in functie de statutul de jucator titular sau jucator de rezerva de a lungul unei perioade de pregatire a constituit subiectul cercetarii realizate de Beccarini, Cei si Manili (1994) la nivelul echipe nationale de rugby a Italiei.
Cercetarea noastra si-a propus sa afle in ce masura profilul emotional al sportivilor care alcatuiesc echipele masculine universitare de rugby, baschet, handbal si polo din Cluj, participante la Campionatele Nationale de nivel superior (Liga Nationala sau divizia A) se apropie de modelul ICEBERG propus de Morgan.
Am dorit de asemenea sa vedem daca exista deosebiri semnificative intre profilele jucatorilor in functie de jocul sportiv practicat sau de alti factori.
Esantionul a fost alcatuit din 68 de jucatori ai echipelor de rugby (27), baschet (14), handbal (16), polo (11). Cercetarea s-a desfasurat in perioada 25 februarie – 12 martie 2002. Toate echipele se gaseau in perioada competitionala. Chestionarul a fost aplicat inaintea primului antrenament din ciclul saptamanal. El este alcatuit din 65 de adjective care descriu diferite senzatii. Raspunsurile se dau pe o scala Likert, cu 5 puncte de la "de loc" la "extrem de mult". Punctajul pe care subiectul il acorda pentru fiecare adjectiv este in functie de intensitatea cu care a resimtit respectiva senzatie in ultima saptamana. Prin calcularea punctajelor reies scorurile realizat pe cele sase scale: TENSIUNE PSIHICA - ANXIETATE (T), DEPRESIE (D), AGRESIVITATE (A), VIGOARE(V), OBOSEALA (O), CONFUZIE(C). Se poate calcula si un punctaj global al tulburarilor starii psihice (Total Mood Disturbance, prescurtat de noi TAF), prin scaderea din suma punctajelor de la scalele T, D, A, O si C a scorului realizat pentru factorul V. Cu cat punctajul este mai scazut, cu atat mai buna este starea psihica globala. Profilul "ICEBERG" (McNair, Droplemman, Manual POMS editia 1992) are urmatoarele valori brute la cele sase scale: TENSIUNE PSIHICA - ANXIETATE – 7; DEPRESIE – 2; AGRESIVITATE – 9; VIGOARE – 28; OBOSEALA – 9; CONFUZIE - 8.
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Reprezentarea grafica comparativa a valorilor medii a grupului nostru si valorile absolute ale profilului ICEBERG arata ca in ansamblu profilul emotional al jucatorilor testati se incadreaza in model (scoruri mai joase la factorii T, D, A, O si C si scor mai inalt la factorul V). Exista insa diferente semnificative mai ales in cazul factorilor care masoara starea de depresie si agresivitate si in cazul factorului vigoare care are o valoare scazuta fata de model:
 |
Calculul valorilor medii pe cei sase itemi a dus la obtinerea urmatorului profil, care prin forma sa se apropie foarte mult de profilul ICEBERG
 |
 |
 |
 |
Dupa cum se poate observa diferente semnificative intre scorurile medii pe factori in functie de ramura sportiva exista mai ales in cazul factorilor VIGOARE (p=0,19) si OBOSEALA (p=0,025).
Cel mai echilibrat profil s-a obtinut la echipa de baschet (T –10,2; D – 9,3; A– 14,7; V – 20,3; O – 8,2; C –5,7). Scoruri apropiate la factorul Vigoare au realizat si jucatorii echipelor de handbal si rugby, spre deosebire de componentii echipei de polo la care acest scor este foarte mic (17,6 fata de 28). In cazul echipei de baschet scorul bun (20,3) la factorul V este intarit de scorurile joase la factorul oboseala si la cel care masoara confuzia. Scoruri inalte, cu mult peste valorile brute ale modelului ICEBERG am constatat la toate echipele in cazul factorilor agresivitate (intre 13,6 si 16,9 fata de 9) si depresie ( 9,33 – 10,9 fata de 2).
 |
Concluzii
Reprezentarea grafica comparativa a valorilor medii a grupului nostru si valorile absolute ale profilului ICEBERG arata ca in ansamblu profilul emotional al jucatorilor testati se incadreaza in model (scoruri mai joase la factorii T,D,A,O si C si scor mai inalt la factorul V).
Exista diferente semnificative intre profilele jucatorilor din cele patru echipe. Aceste diferente au aparut mai ales la factorul Vigoare si la cel care masoara Oboseala. Aceste diferente se datoreaza mai ales actiunii unor factori externi care influenteaza decisiv realizarea performantelor sportive. Ne referim la asigurarea suportului material si managerial al pregatirii si participarii la competitii. In cazul echipei de baschet, aceste aspecte au fost relativ bine rezolvate la inceputul ciclului competitional, iar obiectivele de performanta stabilite au fost conforme cu posibilitatile reale ale echipei.
BIBLIOGRAFIE
1. Lane, A., Terry, P., Mood states as predictors of performance: A conceptual model. Journal of Sports Sciences. 16, 1998.
2. McNair, D., Lorr, M., Droppleman, L., Manual for the Profile of Mood States. San Diego: Educational and Industrial Testing Service, 1971.
3. Raglin, J., Eksten, F., Mood state responses to a pre-season conditioning program in male collegiate basketball players. International Journal of Sport Psychology, 26, 1995.
4. Renger, R., A review of the Profile of Mood States (POMS) in the prediction of athletic success. Journal of Applied Sport Psychology, 5, 1993.
5. Rowley, A., Landers, D., Kyllo, L., Etnier, J., Does the iceberg profile discriminate between successful and less successful athletes? A meta-analysis. Journal of Sport and Exercise Psychology, 17,1995.
6. Terry, P., Mood state profiles as indicators of performance among Olympic and World Championship athletes. Journal of Sports Sciences, 12, 1994.
7. Terry, P., Hall, A., Development of normative data for the Profile of Mood States for use with athletic samples. Journal of Sports Sciences, 14, 1996
