STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA RECUPERARII ELEVILOR CU HANDICAP MINTAL USOR IN PLANUL COORDONARII VIZUAL-MOTORII, IN CONDITIILE FRECVENTARII UNEI SCOLI NORMALE

Daiana Biltac

Scoala Nr. 14 ,,Ion Tuculescu", Craiova

In invatamantul de masa intalnim frecvent copii cu deficiente mintale (debili mintali). Actuala politica educationala obliga un cadru didactic nespecializat in problemele copiilor cu nevoi speciale (invatatorul) sa se ocupe de recuperarea acestora si singura posibilitate este aceea de tratare diferentiata in cadrul tuturor orelor.

Un copil cu o coordonare vizual – motorie slaba va avea dificultati de adaptare la cerintele mediului (dificultati de miscare, de imbracare, de adaptare la jocurile colective cu colegii sai, de a modela, de a desena). Invatarea este la randul ei afectata de aceasta incapacitate, mai ales invatarea scrisului. Relatia sa cu adultii si cu alti copii este de asemenea afectata.

Ipoteza de la care am pornit este urmatoarea: permite scoala cu program normal recuperarea in planul coordonarii vizual-motorii a elevilor cu handicap mintal usor, daca se actioneaza asupra elevului, prin diverse exercitii in cadrul tuturor orelor de curs?

Coordonarea vizual-motorie este capacitatea de a coordona vizualul cu miscarile corpului sau a unei parti a corpului. Cand o persoana cauta ceva, alearga, sare, loveste o minge, in activitatile zilnice (ex. imbracatul), ochii si intregul corp reactioneaza impreuna. Realizarea fiecarei actiuni depinde de corecta coordonare vizual-motorie. Aceasta capacitate este implicata si in perceptia spatiilor.

Capacitatea de coordonare poate fi definita ca o calitate psihomotrica, ce are la baza corelatia dintre sistemul nervos central si musculatura scheletica in timpul efectuarii unei miscari. Este usor de inteles astfel de ce persoanele cu deficiente mintale au o slaba coordonare.

Cunoasterea senzoriala cuprinde: sensibilitatea tactila (temperatura, proprietatile materialelor); sensibilitatea vizuala (culori, dimensiuni, pozitii – directii, forme plane); sensibilitatea gustativa (dulce, amar, acru, sarat); sensibilitatea olfactiva (mirosuri); sensibilitatea auditiva (timbru, intensitate, directia sunetelor). Cercetarea de fata vizeaza sensibilitatea vizuala.

Sarcinile cercetarii au fost:

- investigarea nivelului initial al coordonarii vizual-motorii la elevii din grupa martora si din grupa de experiment;

- aplicarea experimentala de-a lungul a doua semestre scolare a unor exercitii de recuperare, in cadrul orelor de curs la discipline diferite, la grupa de experiment;

- elaborarea seturilor de exercitii in conformitate cu obiectivele propuse, pentru grupa de experiment;

- analiza comparativa a datelor culese de la grupa de experiment si de la grupa martora.

In vederea culegerii, prelucrarii si interpretarii datelor, precum si pentru elaborarea corecta din punct de vedere teoretic si metodologic a seturilor de exercitii, am folosit urmatoarele metode de cercetare: observatia pedagogica, studierea literaturii de specialitate, experimentul pedagogic, investigatia somato-functionala si motrica, prelucrarea statistico-matematica a datelor, analiza comparativa a datelor si metoda grafica.

Pentru realizarea experimentului propus si verificarea ipotezei ce sta la baza lucrarii, am ales o grupa de 3 elevi din clasa I B (C.C., D.R., S.C.), iar pentru grupa de experiment am ales alti 3 elevi din clasele I A (S.C.) si I C (C.A., Z.R.). Acesti elevi au fost diagnosticati cu handicap mintal usor in urma testelor aplicate de psihologul scolar, de logoped si in urma observatiilor invatatorilor.

Dezvoltarea somatica a copiilor este normala. Au fost alesi elevi de clasa I, deoarece acum se pun bazele scrisului, este varsta jocului si a dezvoltarii intense; acum se perfectioneaza capacitatea de a reactiona, capacitatea inaltei frecvente gestice, cea a diferentierii spatiale sau coordonarea sub tensiunea timpului, evitandu-se exercitiile ilogice.

Pentru a verifica nivelul initial si final de coordonare vizual-motrica, i-am supus unei baterii de teste, atat la inceputul experimentului, cat si la sfarsitul acestuia. Testele au fost urmatoarele:

- aruncarea unei mingii de cauciuc la tinta fixa (diametrul tintei 20 cm; de la 2 m; 5 aruncari).

Initialele Nr. de actiuni corecte din 5 Verificarea initiala Verificarea finala C.C. 2 2 D.R. 3 5 S.C. 2 4 S.C. 2 2 C.A. 1 2 Z.R. 2 3

- mers lateral cu incrucisarea picioarelor (cu ochii inchisi; nr. de pasi pe 10 m).

- modelarea din plastilina a unui obiect (la alegere; repere in acordarea calificativului: culori folosite, dimensiunile lucrarii, pozitii, forme spatiale).

Ca obiectiv propus: demonstrarea utilitatii programelor recuperatorii ale elevilor cu handicap mintal usor in planul coordonarii vizual-motorii prin valorificarea unor posibile cai de interventie care sa sustina indirect scrisul.

Cercetarea s-a desfasurat de-a lungul celor doua semestre ale anului scolar 2001/2002. Aceasta lucrare prezinta si concluziile la care am ajuns la sfarsitul acestei perioade de interventie.

Programele recuperatorii au fost aplicate in cadrul orelor de scriere, matematica, educatie plastica, abilitati practice, educatie fizica.

In ora de scriere am folosit exercitii de barare, ordonare a literelor, unirea a doua puncte, completarea unor semne grafice punctate, trasarea de linii printre linii ajutatoare, exercitii de corespondenta, exercitii de copiere a unor semne grafice. La ora de educatie plastica: colorari, exercitii de umplere a spatiului, folosirea liniilor de diferite grosimi, colorare diferita a fetelor cuburilor, copierea unor desene, jocul Kim (pentru memorie vizuo-grafica). In cadrul orei de abilitati practice: decupaje, colaje, asamblare de figuri, sortare de obiecte (ex. nasturi) si insiruirea lor pe fir, modelajul din plastilina sau argila. La ora de educatie fizica: activitati locomotorii (mers, sarituri), jocuri (,,Calul si caruta" „Balansoarul" ,,Broasca" „Avionul" ,,Mingea"), exercitii pentru formarea imaginii corporale, constientizarea partilor corpului. La matematica am folosit „Incastrele montesoriene", copierea figurilor geometrice. Cotarea celor 10 figuri s-a facut astfel:

figura corecta: 3 puncte;
figura partial corecta: 2 puncte;
figura incorecta: 1 punct.

Initialele Nr. de actiuni corecte din 5 Verificarea initiala Verificarea finala C.C. 7 15 D.R. 13 20 S.C. 11 18 S.C. 10 16 C.A. 8 11 Z.R. 11 15

Diferentele observate au inlesnit interpretarea rezultatelor finale, iar acestea scot in evidenta imbunatatirea coordonarii vizual-motorii la grupa de experiment fata de grupa martora. Progresele obtinute constatate in aria coordonarii vizual-motorii sunt consecinta faptului ca functiile perceptiv-motorii se dezvolta pe baza unor ,,operatori perceptivi", bazati pe memoria de scurta durata si pe cea vizuo-grafica, pe capacitatile coordinative. Desi la deficientii mintali aceste aspecte sunt scazute, pot fi valorificate printr-un program bazat pe exercitii fizice, repetare, asocieri cu lucruri cunoscute copilului din mediul inconjurator.

Datorita ,,vascozitatii" proceselor nervoase (lentoarea reactiilor), rezultatele nu sunt surprinzatoare si sugereaza continuarea programului de recuperare si, mai ales, tratarea diferentiata a copiilor. Se impun abordari de tip personalizat pentru valorificarea la maxim a potentialului fiecarui subiect.

Desi imbunatatirea nu se va realiza pana la nivelul recuperarii totale, ea confirma ipoteza lucrarii si conduce la concluzia ca in cazul copiilor cu handicap mintal usor este posibila recuperarea in planul coordonarii vizual-motorii, in conditiile frecventarii unei scoli normale, dar necesita timp mai indelungat decat un an scolar, necesita sprijinul familiei si orientarea atentiei cadrului didactic spre tratarea diferentiata a acestor copii prin exersarea constanta a activitatilor de recuperare.

BIBLIOGRAFIE

Dubosson, J., Exercices perceptifs et sensor-moteurs. Paris, Ed. Delachaux et Niestle, 1956.

Iordachescu, M., Ala Bala Portocala. Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1980.

Marolicaru, M., Tratarea diferentiata in educatie fizica. Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1986.

Paunescu, C., Terapia educationala integrata. Bucuresti, Ed. Pro Humanitas, 1997.

Radu, Gh. (coord.), Introducere in psihopedagogia scolarilor cu handicap. Bucuresti, Editura Pro Humanitate, 1999.

Radu, Gh., Psihopedagogia dezvoltarii scolarului cu handicap. Bucuresti, E.D.P., 1999.

Radu, Gh., Stoiciu, E.M., Unele particularitati ale invatamantului pentru debilii mintali. Bucuresti, E.D.P., 1976.

Stanescu, M., Directii de interventie terapeutic-compensatorie in activitatea de educatie fizica e elevilor cu handicap mintal. Bucuresti, Conferinta Stiintifica Internationala SPORT CURAT, publicatie, 26-28 octombrie 2001.

Virgil, T., Capacitatile conditionale, coordinative si intermediare - componente ale capacitatii motrice. Bucuresti, Editura RAI, 1999.