CONSTRUIREA IMAGINII SUCCESULUI SPORTIV OBTINUT IN COMPETITII LA SPORTIVII BOXERI

DR. MARIANA DODAN*

    * I.N.P.C.E.S.P.H., Bucuresti

**Psiholog, Lotul Olimpic de Box

I. Introducere

Datorita pierderii flexibilitatii, a capacitatii de adaptare, imaginea pe care si-o formeaza sportivul boxer cu privire la obtinerea succesului in competitii, poate fi alterata.

Finalitatea unei rute sportive o constituie obtinerea unui succes sportiv real, optim. Aceasta presupune o proiectie corecta a imaginii succesului sportiv si conduce la cresterea probabilitatii obtinerii succesului real. Proiectia eronata a imaginii succesului sportiv, va conduce la cresterea probabilitatii obtinerii unui succes fals sau aparent.

Eforturile sportivului si ale antrenorului se vor indrepta in cel de-al doilea caz spre un succes nerelevant in raport cu un succes sportiv standard, raportat la trebuintele reale ale sportivului boxer de obtinere a succesului.

 Am considerat ca, succesul sportiv standard poate fi exprimat in termeni de continut prin:

evolutia sportivului boxer in raport cu sine insusi pe directia categoriilor psihocomportamentale, cognitive, afective, psihomotorii si motorii;

 In termeni comparativi poate fi exprimat prin:

comparatia sportivului boxer cu evolutia altor sportivi;

II. Ipoteza

Daca o situatie de confruntare sportiva are o influenta directa (succes sau esec) asupra celor doua forme ale imaginii de sine: ideala si reala, atunci acestea nu se mai situeaza la niveluri similare de structurare.

III. Obiective

Am conturat schema construirii imaginii succesului sportiv intr-o competitie prin evidentierea importantei imaginii de sine in obtinerea performantelor sportive.

Am urmarit unele dintre cauzele diferentei dintre imaginea de sine ideala si imaginea de sine reala si am constatat decalajul existent intre ele.

IV. Subiecti

Lotul de subiecti a fost alcatuit din trei parti: 10 sportivi boxeri de inalta performanta (Lotul Olimpic de Box al Romaniei), 10 sportivi gimnasti de inalta performanta (Lotul Olimpic de Gimnastica al Romaniei), 9 sportivi karateka de inalta performanta (Lotul Olimpic de Karate al Romaniei). Varsta sportivilor este cuprinsa intre 19-25 ani. Grupul de sportivi este relativ omogen sub aspectul varstei si al pregatirii sportive. Conducerea loturilor de sportivi a apartinut antrenorilor: Box, FRANCISC VASTAG si GRIGORE BONDAVALI; Gimnastica, DAN GRECU; Karate, ADRIAN GHINEA. Loturile de gimnastica si de karate, au fost considerate ca si grupuri de control, asupra carora nu s-a lucrat (intervenit) cu metode de influentare psihologica.

Cercetarea a fost efectuata incepand din anul 1997 si pana in anul 2001, cu aplicarea concomitenta a unui model de pregatire si asistenta psihologica la Lotul Olimpic de Box (in perioada 1997-2001).

V. Metodologie

I. Ca forma de organizare a cercetarii, am folosit: metoda transversala.

II. Dintre metodele de cunoastere a individualitatii sportivului de performanta, am recurs la metodele: Metoda observatiei; Metoda conversatiei dirijate; Metoda anchetei; Metoda testelor.

III. Metode folosite in prelucrarea informatiei: Metoda analizei calitative; Metoda statistica.

IV. Metode si tehnici de organizare a informatiei: forme grafice de prezentare a informatiei.

VI. Analiza si interpretarea rezultatelor

Cele doua planuri de analiza a succesului si esecului sportiv au fost:

• lumea exterioara sportivului boxer – familie, lot de sportivi, antrenori, echipa tehnica, prieteni etc.
• lumea interioara sportivului boxer – atitudini, dezvoltare emotionala si imagine despre sine.

Prin efectele de feed-back, sunt influentate rezultatele evaluarii sportivului si obiectivele specifice antrenamentului sportiv.

Figura nr.1: Schema construirii imaginii succesului sportiv la sportivii boxeri.

Figura nr.2: Schema construirii imaginii de sine a sportivilor de performanta

Etapa I: momentul evaluarii – in acord cu obiectivele propuse initial – ambele directii (succes real si succes "fals" sau aparent), pot determina satisfactia sportivului boxer si pot ameliora imaginea de sine a acestuia.

Etapa a II-a: momentul indistinctiei – dintre "mai aproape de real" si "mai aproape de aparent" – sportivul boxer traieste bucuria succesului aparent cu aceeasi intensitate cu care ar trai-o si pe cea a succesului real.

Etapa a III-a: momentul viitoarei confruntari – ii confirma sau ii infirma (relativizeaza) sportivului boxer imaginea initiala asupra succesului sportiv.

Fig. nr.3: Media scorurilor diferentei dintre imaginea de sine ideala si imaginea de sine reala a sportivilor de performanta (box, gimnastica si karate).

Succesul poate fi diagnosticat si ameliorat (Chestionarul de percepere a succesului) dupa GLYN C. ROBERTS, 1995. Din analiza rezultatelor obtinute a reiesit ca sportivii boxeri cercetati, corespund modelului personalitatii de succes. Acestia au o imagine a succesului sportiv bine constituita ce corespunde modelului construit cu privire la imaginea pe care si-o formeaza fiecare sportiv boxer despre succes.

 Am ajuns la concluzia ca, o reprezentare a acestui model de imaginare a succesului se identifica cu urmatoarele trasaturi (atitudini fata de sine si fata de ceilalti):

1. Directia (scopul spre care se indreapta sportivul)

 Un exercitiu practic folosit de noi pentru dezvoltarea mecanismului de urmarire a unui scop (directie, sens), a parcurs urmatoarele etape: fixarea unui scop personal; initierea unui proiect de rezolvare a situatiilor competritionale; dezvoltarea "mersului inainte"; fixarea unui scop impersonal.

2. Intelegerea situatiei competitionale

 L-am instruit pe sportivul boxer sa caute informatiile reale referitoare la sine, la situatii, la problemele personale sau ale celorlalti.

3. Curajul cu care se implica intr-o situatie competitionala

 Pentru a obtine ceea ce-si doreste, l-am instruit pe sportivul boxer ca sa accepte eventualitatea de a face unele greseli si posibilitatea de a suferi putin. Nu trebuie sa fie prezenta, insa, subaprecierea.

4. Grija (interesul manifestat fata de sine si fata de ceilalti)

• Am incercat sa dezvolt aprecierea corecta cu privire la ceilalti sportivi.
• Am dezvoltat gandirea fata de sentimentele, opiniile, dorintele si trebuintele celorlalti.
• Am actionat ca si cum ceilalti sportivi ar fi persoane importante si au fost tratati ca atare.

5. Respectul fata de sine

 Am inlaturat imaginea de sine care se identifica cu ideea de infrangere si inutilitate, pentru a putea avea o imagine de sine adecvata.

6. Increderea in sine

 Increderea in sine se bazeaza pe experienta succesului. Succesul atrage dupa sine un alt succes – este un fapt cunoscut. Chiar si un succes marunt poate fi folosit drept o treapta spre un alt succes mai important. Pentru a obtine o serie de succese gradate, antrenorii boxerilor sunt foarte atenti cum fac distribuirea adversarilor – adica, sunt foarte atenti la trairea succesului de catre sportivul boxer. O alta tehnica importanta de marire a increderii in sine folosita in cercetarea noastra, a fost formarea obiceiului de a retrai succesele si de a uita esecurile. Acest exercitiu a imbunatatit aptitudinile (performanta sportiva) si succesele viitoare.

 7. Acceptarea de sine

 Am pornit din punctul in care sportivul boxer s-a acceptat asa cum este si a fost instruit sa tolereze imperfectiunea de sine din punct de vedere emotional, afectiv.

VII. Concluzii

Pentru a nu se ajunge la un cerc vicios, este foarte important sa se realizeze o proiectie corecta a imaginii succesului sportiv, apreciat prin gradul de compatibilitate a acestuia cu sistemul de valori al sportivilor. Racordarea succesului sportiv la contextul axiologic, explica dinamica sa in situatii competitionale, apreciat prin interrelatia dintre aptitudini motrice si psihomotrice, motivatie (mai ales intrinseca), conduita anticipativ-creatoare.

Evidentierea acestor aspecte poate contribui la canalizarea drumului reputatiei, ce implica situatiile competitive in care daca succesul este real se intareste opinia despre sine si mecanismele prin care s-a castigat buna reputatie.

Gradul de constientizare a valorilor poate fi optimizat prin antrenarea sportivilor de a opera cu criterii morale in autoapreciere si in aprecierea celorlalti sportivi, sprijinind formarea imaginii de sine prin raportare la altii.

Deoarece este cunoscut faptul ca la o egalitate valorica a adversarilor inving cei care sunt mai bine pregatiti psihic, consideram ca, organizarea si folosirea unor strategii de analiza interioara evaluativa a sportivilor de performanta este extrem de necesara atat pentru obtinerea succesului sau evitarea unor eventuale esecuri ale sportivilor si ale antrenorilor, gandindu-ne la echivalenta:

succesul (esecul) sportivului = succesul (esecul) antrenorului fata de

• sportiv
• societate

cat si pentru individualizarea antrenamentului total.

BIBLIOGRAFIE

[1]Cretu, Carmen, Psihopedagogia succesului, Iasi, Editura Polirom, 1997;

[2] Dragnea, A., Antrenamentul sportiv – teorie si metodica, Bucuresti, E.D.P., 1996.

[3] Epuran, M., Modelarea conduitei sportive, Bucuresti, Editura Sport–Turism, 1990.

[4] Epuran, M., Psihologia sportului de performanta. Reglarea si autoreglarea starilor psihice ale sportivilor, Curs pentru studii aprofundate, Bucuresti, A.N.E.F.S., 1996.

[5] Epuran, M., Holdevici, I., Tonita, F., Psihologia sportului de performanta – teorie si practica, Bucuresti, Editura FEST, 2001.

[6] Holdevici, I., Psihologia succesului, Bucuresti, Ed. Ceres, 1993;

[7] Holdevici, I., Autosugestie si relaxare, Bucuresti, Editura Ceres, 1995.

[8] Houichi, T., Jetchev, E., La boxe juvenile, Structure et Organisation des Groupes d'Instruction et d'Entrainement.

[9] Manno, R., Les bases de l'entrainement sportif, Editura Revue E.P.S., 1992.

CUVINTE CHEIE: succes, situatie competitionala, imagine de sine, sportivi boxeri.

ABSTRACT:

The goal of this paper is to investigate the success image of the fighting athletes involved in the building of their self-image. Based on the premise that the amelioration of the athlete's sportive success image leads to the improvement of the sport performance, some exercises of the building of their success image were studied and applied to the boxers in order to keep a favorable self-image for surpassing a possible failure. Some techniques were also proposed to improve the success image of the fighting athletes (boxers). The investigated group included 10 fighting athletes (boxers) from the National Olympic Boxing Team of Romania, 10 athletes (gymnasts) from the National Olympic Gymnastics Team of Romania, 9 athletes from the National Olympic Karate Team of Romania