ARTICOL CONFERINTA 2003

STUDIU COMPARATIV PRIVIND APRECIEREA CALITATILOR MOTRICE LA INOTATORII SI KAIACISTII DE 11-14 ANI DIN C.S.S. GALATI

Mircea DRAGU

Facultatea de Educatie Fizica si Sport Galati

 

Structura antrenamentului sportiv se caracterizeaza prin coordonarea rationala a componentelor pregatirii fizice generale si specifice , printr-o anumita corelatie a parametrilor efortului de pregatire si o anumita succesiune a mijloacelor si metodelor in dinamica procesului .

In acest articol sunt expuse datele unei analize privind calitatile motrice, analiza efectuata pe un numar de 89 de subiecti, sportivi inotatori si kaiacisti in varsta de 11-14 ani de la C.S.S. din Galati in perioada 1999-2001.

Studiul , axat pe mai multe testari ( in numar de trei ), a avut scopul de a urmari dezvoltarea motrica a subiectilor reprezentativi din categoria 11-14 ani, care practica in mod sistematic o disciplina sportiva. Prima testare nu a examinat decat partial aspectele coordinative ale calitatilor motrice de baza .

Obiectivele celei de-a doua testari a fost acela de a determina o baterie de teste semnificative in vederea evaluarii aspectelor coordinative . Cea de-a treia testare a avut drept scop descrierea aspectelor coordinative ale motricitatii, in functie de varsta si de sex. In particular au fost analizate : echilibrul , orientarea in spatiu , capacitatea de diferentiere motrica , frecventa miscarilor , alte aspecte specifice ( frecventa si lungimea pasilor de alergare , reproducerea unor acte motrice etc.) .In cadrul acestei cercetari au fost studiate , de asemenea , cu ajutorul unui chestionar unele aspecte ale activitatii de formare sportiva si ale caracteristicilor sociale si culturale ale grupului testat . Nivelul intelectual al parintilor este mediu sau mediu inferior ( 67 % la tati si 71 % la mame ) . In privinta profesiei , tatii sunt in general muncitori , iar mamele sunt casnice . Dimensiunea familiala din care provine cel mai frecvent sunt acelea cu doi copii . Caracteristicile activitatii sportive arata ca majoritatea copiilor practica activitatea sportiva de cel putin doi ani , si ca aproape jumatate dintre acestia practica si un alt sport , in special fotbal, atletism si baschet . Un procent de 97% dintre subiecti prezinta o frecventa la antrenamente de peste 10 luni pe an , cu o medie de 5 antrenamente saptamanale, de cate 2 ore pe zi. In alegerea testelor s-a tinut cont de faptul ca , pentru testarea unui profil relativ complex al calitatilor motrice ale unui junior este necesara folosirea unui numar insemnat de teste . Alegerea fiecarui test in parte si a structurii bateriei  s-a raportat la clasificarea , astazi larg folosita a calitatilor motrice , in special forta ,viteza , rezistenta , mobilitate si a capacitatilor de coordonare. S-a cautat pe cat posibil sa fie analizate aspectele generale care sa nu fie influentate de caracterul specific al anumitor executii tehnice , in masura in care rezultatul testului a fost influentat de practicarea unei anumite discipline sportive . Un element care a fost luat in considerare in alegerea testelor a fost gradul de dificultate redusa al executiei lor , cu aparatura simpla , in scopul de a face posibila aplicarea lor in practica in concordanta cu obiectivele cercetarii .Testele folosite in cadrul primei testari au fost alese din literatura de specialitate : saritura cu extensie din ghemuit , alergare de viteza pe distanta de 30 m , atarnat la bara cu cronometrarea timpului de mentinere , aruncarea mingii medicinale de 2 kg. din stand departat, inainte cu doua maini pe deasupra capului , aruncarea mingii medicinale de 2 kg. din stand departat , inapoi cu doua maini pe deasupra capului , test de echilibru static , alergare de rezistenta ( 800 m fetele si 1000 m baietii ) , teste psihomotrice (un circuit de indemanare, timpul de reactie simpla ,timpul de reactie complexa ), masuratori antropometrice ( greutatea , inaltimea , bustul , anvergura ) . Testele din cadrul celei de-a doua testari au fost concepute din necesitatea verificarii aspectelor coordinative . In acest scop , o serie de teste au fost modificate sau completate . Ele au fost experimentate pe cele doua grupuri de sportivi . 

Analiza statistica a valabilitatii si importantei , au permis selectionarea unui numar de 17 probe . Ele au fost verificate in cadrul celei de-a treia testari . Testele alese au fost : dinamometria mainii , dinamometria extensorilor gambei , tappig pentru membrele inferioare , testul de punctare , virgula , reproducerea unei figuri , echilibrul dinamic , echilibrul bastonului , rostogoliri cu apreciere calitativa , sarituri in adancime , flexia trunchiului , 10 aruncari cu mingea cu prinderea ei din zbor, alergare de viteza 30 m , saritura in lungime de pe loc, aruncarea mingii medicinale de 2 kg. din sezand cu doua maini de deasupra capului ,alergare in suveica .Unele probe  ( lungimea , aruncarea mingii , viteza , dinamometria ) au fost executate cu o intensitate sub-maximala prestabilita in vederea aprecierii capacitatilor de diferentiere chinestezica ; altele au fost executate ambidextru( tapping, dinamometria mainii, punctare ) sau in ambele sensuri de rotatie ( echilibru , saritura in adancime ) pentru studierea lateralitatii .Analiza primei testari , cu ajutorul analizarii relatiilor unui ansamblu de variabile , permite verificarea unor ipoteze privind structura bateriei de teste si obtinerea unor noi variabile . Prin urmare , analiza factoriala poate sa fie utilizata in scopuri descriptive pentru studierea structurii motrice pe varste si sexe . Analiza a permis identificarea a 5 factori care apar la toate categoriile de varsta si la ambele sexe , demonstrand ipoteza bateriei de teste. 

Factorii identificati sunt :

  • cel motric reliefat prin probele de sarituri si alergari , precum si de cele care necesita calitati de forta exploziva , sunt identificate de asemenea testele de rezistenta si circuitul de indemanare , exceptand totusi ultima categorie de varsta la baieti si prima la fete
  • factorul doi fiind dezvoltarea fizica , este determinat din datele antropometrice si din probele de aruncare din stand ;
  • factorul trei este identificat numai din probele legate de timpul de reactie simpla si multipla ;
  • factorul patru este identificat de probele de tapping maini ;
  • factorul cinci este identificat in cadrul celor trei teste de mobilitate ( flexia trunchiului , scapulo - umerala , abductia coapselor ) .
  • Proba / Testare

    Baieti

    Fete

    11 ani

    12 ani

    13 ani

    14 ani

    11 ani

    12 ani

    13 ani

    14 ani

     LUNGIME

    I-II

    826

    831

    861

    866

    866

    893

    847

    919

    I-III

    754

    821

    861

    853

    825

    850

    839

    918

    II-III

    825

    854

    862

    916

    833

    883

    874

    919

    PENTASALT

    I-II

    874

    872

    867

    929

    811

    923

    893

    905

    I-III

    900

    854

    855

    905

    779

    911

    866

    856

    II-III

    908

    888

    880

    920

    892

    935

    894

    900

    INALTIME

    I-II

    883

    836

    898

    814

    825

    845

    804

    858

    I-III

    849

    837

    881

    831

    827

    860

    807

    801

    II-III

    869

    879

    920

    885

    914

    838

    877

    839

    Lansat 15m

     

    607

    705

    670

    818

    762

    835

    859

    877

    ALERGARE DE VITEZA  30 m.

     

    870

    857

    762

    796

    928

    909

    936

    931

    ARUNCAREA MINGII MEDICINALE INAINTE

    I-II

    869

    873

    883

    908

    881

    802

    866

    889

    I-III

    868

    880

    885

    910

    867

    830

    882

    891

    II-III

    888

    862

    914

    941

    886

    862

    860

    908

    ARUNCAREA MINGII MEDICINALE INAPOI

    I-II

    671

    781

    818

    863

    833

    798

    737

    783

    I-III

    670

    770

    809

    825

    817

    738

    710

    673

    II-III

    702

    820

    834

    868

    817

    776

    818

    764

    FLEXIA TRUNCHIULUI

     

    950

    952

    939

    960

    891

    974

    948

    958

    ECHILIBRUL

     

    294

    297

    328

    349

    531

    269

    318

    499

    Tabelul 1. Coeficientul de semnificatie pe sexe si categorii de varsta la grupele de inotatori .

    Procentajul variatiei fiecarui factor se modifica pentru fiecare categorie de varsta ; factorii 3 ,4 , si 5 tind sa-si mentina constanta valoarea in timp ce factorii 1 si 2 sunt variabili . La fetele din primele doua categorii de varsta si baietii din ultimele doua , factorul de dezvoltare fizica apare mai important decat cel motric. Aceste evolutii pot fi explicate prin dezvoltarea fizica diferita ; intr-adevar , fata de baieti , fetele anticipeaza dezvoltarea pubertara.

    In cadrul analizelor , s-a evidentiat descompunerea factorului motric odata cu cresterea in varsta , trebuid astfel interpretata ca un proces de diferentiere a motricitatii , influentata atat de dezvoltarea fizica cat si de activitatea sportiva . Unul din obiectivele cercetarii l-a constituit obtinerea unor norme de comparatie la nivel motric . In acest scop , pentru fiecare test si fiecare categorie de varsta s-a verificat daca asimetria fiecarei distributii difera in mod semnificativ fata de valoarea zero . De asemenea s-a verificat daca distributia a fost corecta. In felul acesta au fost respinse acele teste care in toate sau in multe categorii de varsta prezinta o distributie diferita in mod semnificativ de cea normala cum este testul cu bara si cele legate de echilibru si de rezistenta . Cele mai bune teste motrice din punct de vedere al distributiei normale s-au dovedit a fi : lungimea , pentasaltul si flexia trunchiului . Analiza rezultatelor celei de-a treia testari a scos in evidenta evolutia valorilor medii in functie de varsta si sex .Pot fi regrupate testele care prezinta afinitati reciproce . Echilibrul – evolutia testelor de echilibru se diferentiaza intre echilibrul obiectelor , si cel al corpului in ansamblu .In primul caz se poate observa o evolutie diferita intre sexe. Valorile la baieti sunt mai mari decat la fete . Echilibrul corpului in ansamblu , dupa o prima perioada in care nu se observa diferente semnificative intre varste , arata o crestere rapida la ambele sexe intre 13 si 14 ani .Orientarea in spatiu – in cadrul probelor efectuate cu miscari de rotatie ( rasturnari , sarituri in adancime si rotire in jurul axei longitudinale ) nu s-a observat o crestere semnificativa in functie de varsta. Fetele prezinta valori superioare fata de baieti la multe categorii de varsta. Frecventa miscarilor – acest grup de teste prezinta o imbunatatire a performantelor atat la baieti cat si la fete , la acestea din urma s-au inregistrat deseori niveluri mai ridicate decat la baieti .

    Diferentele dintre sexe tind insa sa se reduca o data cu cresterea in varsta . Figurile – unele parti ale acestui test au constat din simple reproduceri a unei figuri , care a fost prezentata sportivului rasturnata .Altele au constat din reproducerea unor figuri ca si cum sportivul s-ar afla in fata unei oglinzi .In acest caz s-a cerut reproducerea simetrica opusa . In ceea ce priveste raspunsurile la figurile rasturnate , s-a putut observa o usoara tendinta de marire a numarului executiilor corecte odata cu cresterea varstei .

    Alergarea in suveica – indica raporturi evidente atat cu testele care necesita capacitati de forta , cat si cu rostogolirile , sariturile in adancime si alergarea de viteza . Performanta in acest test manifesta o crestere mai semnificativa la categoriile de varsta mai mici , indeosebi la baieti . In cazul categoriilor de varsta mai mari , evolutia este mai lenta . Prin urmare , rezulta un test „ hibrid " deoarece performanta depinde de mai multi factori atat cu caracter organico-muscular , cat si de coordonare . In cadrul bateriilor de teste folosite in cadrul celei de-a treia testari , pe langa factorii cu caracter fizic si motric general sunt identificati diferiti factori care corespund gruparilor descrise mai sus ( echilibru , frecventa miscarilor , orientarea si deplasarea corpului in spatiu , precizia miscarilor si diferentiere ) .

     

    CONCLUZII :

     

    Rezultatele au demonstrat ca majoritatea testelor au un coeficient de fidelitate bun .Referitor la validitatea structurala a testelor , se constata ca structura lor ramane aceeasi in cadrul diferitelor categorii de varsta.

    Cu ajutorul analizei structurii factoriale se pot individualiza teste cu caracter general , in schimb altele pot fi acceptate cu caracter particular .

    Prin intermediul evolutiei performantelor motrice in raport cu varsta se pot deosebi doua grupe de teste :

    • cele cu angajare predominanta organico-musculara ;
    • cele de tip coordinativ .

    Performantele din prima categorie de teste tind sa se imbunatateasca odata cu cresterea in varsta . Testele privind capacitatile de coordonare indica evolutii cu caracter diferit : unele arata o stabilitate a performantelor la categoriile de varsta observate ( frecventa miscarilor in alegare , sarituri in adancime cu intoarcere , lateralitatea si reproducerea figurilor ) altele in schimb indica o inrautatire a rezultatelor la primele categorii de varsta cercetate cu o succesiva stabilitate . Acesta este cazul testelor de frecventa care nu privesc deprinderile sportive ( tappingul , punctare , reprezentarea figurilor mai dificile ) si unele probe de diferentiere chinestezica . De asemenea unele teste , ca probele de echilibru , indica o faza de stabilitate urmata , intre 13 si 14 ani , de o crestere evidenta a performantelor .

    Deosebirile dintre sexe permit , de asemenea diferentierea a doua grupe de teste . In probele organico-musculare se manifesta tendinta maririi diferentei dintre performantele celor doua sexe odata cu inaintarea in varsta..

    In ceea ce priveste capacitatile de coordonare , performantele sau nu difera in functie de sex sau diferentele raman constante indiferent de varsta .

    In acest tip de capacitati , in unele tete ( frecventa sau precizia miscarilor , reproducerea unor figuri , sarituri in adancime ) rezultatele fetelor sunt superioare celor ale baietilor ceea ce nu se intampla niciodata in cadrul capacitatilor organico-musculare . 

     

     

       BIBLIOGRAFIE :

     

    1. Alexe Nicu       – Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis, Bucuresti , 1993.

    2. Demeter Andrei  – Bazele fiziologice si biochimice ale calitatilor motrice,  Editura Sport - Turism , Bucuresti , 1981.

    3. Dragnea Adrian  – Teoria si metodica dezvoltarii calitatilor motrice , Compendiu M.T.S. , Bucuresti , 1991.

    4. Mogos A.,Mitra G., - Dezvoltarea calitatilor motrice , Editura Sport –Turism, Bucuresti , !980 .

    5. Oprescu V.,     - Aptitudini si atitudini , Editura Stiintifica , Bucuresti, 1991 .

    6. Thomas R.,     - Aptitudinile motrice . Structura si evaluare , Sportul la copii si juniori , M.T.S. Bucuresti , 1995

    7. Zasiorski V.,    - Calitatile motrice ale sportului , Editura C.N.E.F.S., Bucuresti , 1968 .

     

    Cuvinte cheie: calitati motrice , coordonare , diferentiere .

     

    ABSTRACT

         This article shows the data of on analysis regarding the motive qualities, which has been performed on a sample of athletes ( swimmers and kayak rowers ) belonging to C.S.Scolar Galati .

         The analysis is focused on varions tests , to the purpose of following the motive development of the representative subyects between 11 and 14 years of age , systematically practising a sport . The choice of tests took into account the necessity for a thorough analysis of the relatively complex profile of the motive qualities of junior athletes

    bannersportscsus
    Numai pe SPORTSCIENCE.RO
    @ 2007, INCS. Toate drepturile rezervate
    Webdesign SUPERFIT EXPERT