ARTICOL CONFERINTA 2003

EDUCATIA FIZICA SI SPORTUL UNIVERSITAR PE SCARA DE PRIORITATI SOCIALE

Mihaela GAnciu

Colaboratori: Colectivul de cadre didactice al

Catedrei de Educatie Fizica si Sport din Universitatea din Bucuresti

 

Din varietatea disciplinelor predate in invatamantul universitar educatia fizica si sportul abordeaza studentul din punct de vedere biologic si social, concomitent si convergent spre finalitati practice independente, imediate, cu valori instructiv-educativ, formative, aflate intr-o interactiune permanenta.

Referindu-ne la activitatea de educatie fizica si sport, putem afirma ca si aici are loc un proces de socializare prin acceptarea, asimilarea si aplicarea experientei, a regulamentelor, regulilor care actioneaza in sport precum si in cadrul relatiilor interpersonale de toate tipurile.

In cadrul ,,socializarii" se realizeaza transmiterea si asimilarea de valori si modele comportamentale ale individului.

Socializarea prin sport semnifica masura in care atitudinile, valorile, deprinderile, trasaturile, regulile invatate se transfera si se manifesta in alte activitati si institutii sociale.

Trebuie cautate solutii pentru a produce schimbari ce pot fi eficiente atat pentru indeplinirea principalelor obiective din domeniul educatiei fizice, a atragerii unui numar cat mai mare de studenti spre lectii, a formarii unui nou concept ,,de miscare" cat si a schimbarii imaginii domeniului nostru de activitate.

Studentii trebuie sa vina la orele destinate activitatilor corporale nu pentru a nu capata absente, ci din dorinta de a se misca, de a invata ceva nou conform in mare parte preferintelor lor si cu o aplicabilitate practica cat mai larga atat in timpul liber, cat si pentru perioada urmatoare, de dupa terminarea studiilor.

Caracteristica dominanta a societatii contemporane este competitivitatea, element comun si sportului, ce ar trebui ,,exploatat" la parametrii optimi si pentru o integrare adecvata a studentilor in viata sociala.

Studiul nostru isi propune formularea unor criterii obiective de abordare a relatiei dintre esantionul universitar si fenomenul sportiv, urmarind:

  • analiza motivatiei si optiunile studentilor traduse in acte de conduita sportiva, organizare si perspectiva socio-umana.
  • urmarirea comportamentelor privind fenomenul sportiv;
  • evidentierea unui pachet de sisteme de valori si norme care pot contribui la optimizarea reformei invatamantului in domeniul educatiei fizice si sportului.

 

Material si metoda

Esantionul cercetat cuprinde 350 studenti ai Universitatii din Bucuresti, care au fost impartiti in doua grupe:

Grupa Martor – studenti inscrisi in cadrul lectiilor de educatie fizica;

Grupa Experimentala – studenti cuprinsi in echipele reprezentative ale Universitatii si care participa la competitiile din campionatul universitar intern si pe centru universitar.

Studiul se intemeiaza pe o ancheta sociologica, in cadrul careia subiectii au fost solicitati sa raspunda la un chestionar de integrare sociala, adoptat, din cel propus de Alexandru Bunescu, ,,Cunoaste-te pe tine insuti", Ed. Paco, Bucuresti.

Intrebarile se refera la: starea de sanatate, mediul social, grupul de apartenenta, atitudinea studentilor fata de diverse situatii care apar in cadrul colectivului, la modul de adaptare la sarcinile noi, la modul in care reactioneaza la anumite critici, la capacitatea de autodepasire, la idealul pe care-l au in viata, la nivelul aspiratiilor, la satisfactiile pe care le ofera viata in colectiv, la preocupari pentru activitati sportive de loisir.

Chestionarul cuprinde 21 de intrebari cu trei variante de raspuns.

Se evalueaza raspunsurile ,,a" cu 10 puncte, ,,b" cu 6 puncte, ,,c" cu 2 puncte.

Se fac sumele partiale si suma totala si se imparte la numarul raspunsurilor date, obtinandu-se nota integrarii sociale.

 

Constatari

In plan general integrarea sociala a studentilor s-a realizat prin asimilarea normelor colectivitatii (grupei, anului de studiu, universitatii) din care fac parte si prin acomodarea lor la cerintele activitatilor desfasurate.

Optiunea voluntara pentru practicarea ramurii de sport dorite a insemnat totodata o adeziune voluntara, ceea ce a creat premizele instituirii unei discipline liber consimtite – contrara disciplinei impuse – rigide – ceea ce a presupus mai mult o urmarire voluntara a sporturilor colective.

In analiza grupelor s-a tinut seama si s-au pus in discutie mai ales cele mai simple elemente care realizeaza socializarea: normele sociale ale grupului si comportamentului studentilor care alcatuiesc grupul.

In acest sens s-au pus in discutie anumite aspecte cum ar fi:

  • constientientizarea si respectarea normelor sociale de functionare a grupului;
  • reactia la opinia sociala a grupului;
  • preocuparile pentru integrarea in grup;
  • rolul criticii in rezolvarea comportamentului social;
  • prestigiul de care se bucura in cadrul grupului:
  • contributia la optimizarea relatiilor sociale;
  • cointeresarea dintre aspiratiile personale si cele ale grupului;
  • faze de integrare sociala: acomodare, adaptare, asimilare de valori sociale si responsabilitati;
  • corespondenta dintre normele sociale si propriul comportament;
  • dimensiunea comunicativa a integrarii cu partenerii de grup si cu alte persoane din alte unitati sociale;
  • influenta cunostintelor si capacitatilor achizitionate asupra randamentului profesional.
  • Raspunsurile realizate in urma chestionarului aplicat, au permis intocmirea unor tabele prin care sunt consemnate pentru fiecare subiect in parte si pentru fiecare grupa in parte urmatorii indicatori:

  • nota de integrare sociala a fiecarui subiect;
  • numarul punctelor primite la cele trei variante de raspunsuri ale intrebarilor (a, b, c);
  • numarul total de puncte;
  • facultatea din care face parte;
  • unde locuieste (parinti, gazda, camin);
  • starea civila: casatorit, necasatorit.
  • De asemenea sunt prezentate mediile aritmetice pentru fiecare coloana.

    Comparand datele cifrice obtinute la nivel de grup, constatam urmatoarea situatie statistica:

    Grupe

    a

    b

    c

    Puncte

    Nota

    Dom. P

    C.

    G.

    Urban

    Rural

    EXP

    14,3

    6,9

    0,6

    185,6

    8,47

    80%

    10%

    10%

    93%

    6,6%

    MARTOR

    7,6

    9,2

    2,5

    139,9

    7,25

    53%

    33%

    14%

    83%

    17%

    Din statistica mai sus mentionata reies urmatoarele concluzii:

  • grupa experimentala realizeaza in mod cert o integrare sociala mult mai semnificativa decat grupa martor. Acest aspect se constata mai ales din mediile de puncte obtinute la variante ,,a" de raspunsuri x = 14,3 la gr. experimentala, fata de x = 7,6 la gr. martor, din media rezultatelor totale (x = 185,6, fata de 139,9) si din notele de integrare sociala 8,47 fata de 7,15.
  • Exista o corespondenta puternica dintre normele grupului si comportamentul studentilor.
  •  In mod efectiv in marea lor majoritate subiectii grupei experimentale 9,3% realizeaza o integrare social meritorie.

  • Cooperarea si schimbul interpersonal permanent (dintre profesor-student, student-student, student si alte persoane, constituie dimensiunea comunicativa a integrarii sociale. Ea poate varia de la libera circulatie a comunicarii la nivelul grupei la libera circulatie dincolo de granitele acesteia.
  • Din raspunsul subiectilor reiese ca procesul de integrare sociala include toate componentele personalitatii umane: biologica, psihologica si sociala.
  • Educatia fizica si sportul in general sunt activitati care se situeaza la zone de intersectie a fizicului, psihologului si socialului. Din aceasta cauza activitatea noastra are numeroase efecte formative, cum ar fi: spiritul de echipa, cooperarea, socialibilitatea, comportare civilizata, fair play.
  • Lucru in grup presupune o comunicare dintre indivizi prin miscare. Putem distinge: cooperarea pentru organizarea actiunilor ajutorarea partenerilor, respectarea regulilor (normelor), primirea sau acceptarea responsabilitatilor, evaluarea adversarilor, partile slabe si puternice ale adversarului, spiritul de echipa, sacrificiul pentru echipa. Apare evident faptul ca in cadrul grupului se instaleaza o serie de relatii afective si mai ales se invata o serie de comportari psihomotrice cu mare rezonanta in activitatea profesionala si viata sociala.
  •  

    Concluzii

    Practicarea exercitiilor fizice, ca fenomen social, contribuie la integrarea sociala a individului chiar prin realizarea dezvoltarii componentei biologice a acestuia, asigurand capacitati ce permit functionarea normala a individului uman in structura vietei sociale.

    Prin dezvoltarea acestei componente se obtin efecte multiple si din punct de vedere intelectual si estetic.

    Contributia adusa in domeniul nostru la integrarea sociala a individului este vizibila si prin contracararea efectelor negative determinate de sedentarism si suprasolicitarea intelectuala.

    In cadrul lectiilor de educatie fizica se actioneaza in mod nemijlocit asupra fiecarui membru, se manifesta colaborarea, diviziunea muncii, diferentierea, structurarea unor raporturi formale.

    Una din cele mai semnificative dovezi ale valentelor pe care le are sportul in privinta integrarii sociale a indivizilor este constituirea asociatiilor si cluburilor sportive.

    Educatia fizica si sportul universitar are valente deosebite pe linia integrativa in sensul ca sportul este un loc de intalnire. Ele dau posibilitatea de a apartine unui grup, de a lega prietenii, influenta colectivului este mai puternica decat orice influenta individuala.

    Mai mult ca oricand, deviza ,,Citius, altius, fortius, specifica sportului se potriveste perfect spiritului de intrecere, de competitivitate, de aspiratie spre lucruri din ce in ce mai bune. Aceasta deviza indeamna tinerii angajati in practicarea sportului, spre autodepasire.

    In sfera sportului exista un intreg ansamblu de relatii sociale, incepand cu acelea din cadrul lectiei si terminand cu cele competitionale.

    Competitia poate fi privita ca o forma aparte a activitatii sociale cu aplicabilitate ulterioara in diferite domenii de activitate.

    Competitia poate fi si o ,,situatie de realizare prin care individul urmareste afirmarea de sine; in acelasi timp este o situatie importanta de evaluare sociala" (M. EPURAN).

    Pentru a realiza o mai buna integrare sociala a studentilor putem utiliza o multime de modalitati care actioneaza concret in practica sportiva cum ar fi: antrenamentul, competitia, cunoasterea grupului de apartenenta, activitatile de loisir. Toate acestea actioneaza prin exercitiile de incalzire, pregatirea fizica, aplicarea regulamentelor si regulilor de comportament, imbunatatirea relatiilor interpersonale si a comunicarii cu ceilalti.

    Pe scara de prioritati sociale exercitiul fizic, miscarea facuta sistematic si in mod organizat constituie elementul cheie in realizarea ,,starii de bine".

    In concluzie se poate afirma ca educatia fizica si sportul universitar ramane in esenta un factor puternic al pregatirii pentru viata si munca.

    Asa se explica de ce pentru tot mai multe tari, educatia fizica si sportul reprezinta activitati de interes national.

    Exprimarea grafica a rezultatelor testului de integrare sociala (media numarului de raspunsuri)
    conf2003_18_1

    conf2003_18_2

    BIBLIOGRAFIE

     

    EPURAN M.: Modelarea conduitei, Ed. Sport-Turism, Buc., 1990.

    PAVELESCU V. ,,Cunoasterea de sine", Ed. Didactica si Pedagogica, Buc., 1982.

    GEORGESCU F. ,,Cultura fizica – fenomen social", ED. Tritonic, Buc., 1998.

     

    Cuvinte cheie: socializare, sport, educatie

     

    Abstract:

    Physical education is an important of the whole educational process. From this point of view, both the content and the teaching of this discipline have to be achieved in accordance with the moulding of a new concept of movement practically accomplished by the habit of doing physical exercise systematically and independently, having in mind all its forms of manifestation. Process of integration in social life socialization offers the possibility to adopt the individual to such a life. Speaking about sport, these is such a process too, so called, "sportive socialization". We defined this as ,,the process for adapting the individual to the sport man status by accepting, assimiling and appling the regulation, rules and rutines who acts both in sport and others fields and all types of interpersonal relationships". Sport socialization is produced by many factors like: member ship, school, models, mass-media. For realising socialization we can use lot of modalities who acts concrete in sportive practice, like: training, competition, training-camp, knowledging the member ship and loisir activities. All of these ar acting through warm physical preparation exercises, also through appling the regulations and the behaviour rules in the competition space, trough improving interpersonal relationship and communication with the others. All this activities have as result the improvement of interpersonal relationships and communication, socialization.

    bannersportscsus
    Numai pe SPORTSCIENCE.RO
    @ 2007, INCS. Toate drepturile rezervate
    Webdesign SUPERFIT EXPERT