COMPETITIA SPORTIVA DIN PUNCT DE VEDERE INTERDISCIPLINAR

Arthur Hoffmann

Director general Agentia Nationala pentru Sport

INTRODUCERE

Societatea romaneasca este sustinuta in continua sa dezvoltare de valoarea umana, ca finalitate si mijloc esential de manifestare a influentelor diferitelor domenii ale vietii sociale.

In definirea starii si capacitatii de evolutie, prin transformare, a suprasistemului social, alaturi de sistemele: politic, economic, cultural, de invatamant, de aparare, ordine publica si siguranta nationala etc., educatia fizica si sportul reprezinta un domeniu important, perfectionarea umana fiind scopul esential si constant al acestuia.

Obiect de studiu al unui numar de discipline particulare (sociologie, fiziologie, anatomie etc.), educatia fizica a dezvoltat in timp o stiinta proprie a domeniului cu tot ceea ce implica aceasta.

Stiinta educatiei fizice a urmat fazele de constituire, imprumutand, la inceput, adoptand ulterior metode de investigatie provenind din alte domenii definindu-si apoi propriul domeniu metodologice, instrumentele, si fiind in momentul actual in faza de cautare a unor forme teoretice unitare.

 De la abordarile monodisciplinare la multi si interdisciplinaritate, stiinta educatiei fizice si sportului a urmat un traseu similar, in foarte multe privinte, cu alte discipline stiintifice.

Interdisciplinaritatea in domeniul educatiei fizice si sportului

Competitia implica " trei actori principali" [Dragnea A., 2000, p.108]:

• creatorii de sport: sportivii si antrenorii;
• consumatorii – cei care practica sportul in timpul liber, pentru mentinere si intretinere; cei care il contempla;
• colpotorii – fostii sportivi de performanta, gazetari, prezentatori, manageri sportivi.

Complexitatea si dimensiunea organizarii si impactului social presupune un suport stiintific interdisciplinar pentru competitie.

Performanta motrica si performanta sportiva, metodica antrenamentului sportiv, si competitia ca forma esentiala a sportului sunt sustinute, fiecare, de teorii proprii asigurand caracterul multidiscipalinar al stiintei sportului. Pe de alta parte, stiinta sportului si implicit competitia are caracter "integrativ si interdisciplinar" avand in vedere folosirea informatiilor din alte stiinte care sunt abordate din interior, teoretic si practic, pe verticala domeniului cu specialisti proprii.

Teoria competitiei sportive (idem p. 104) se refera la: a) esenta si functiile competitiei; b) sistemele competitionale; c) tipurile de competitii; d) managementul competitiei (organizare si desfasurare); e) conducerea sportivilor in concurs;f) analiza rezultatelor (sportive, organizatorice, financiare, etc).

Generatii de participanti

Pentru o mai buna intelegere a interdisciplinaritatii intr-o competitie sportiva prezentam pe scurt, cine sunt participantii dintr-o organizatie sportiva, ce meserii au ei si ce domenii de activitate contribuie la buna desfasurare a procesului de pregatire, organizare si desfasurare a competitiei.

Actorii principali - participantii - sunt toti acei indivizi care, dintr-o varietate de convingeri, aduc o contributie la pregatirea, organizarea si desfasurarea competitiei. Fara participanti nu exista organizatie, nici structuri sau situatii sociale, nici competitie.

Din perspectiva managementului organizatiilor, Jay Couger [Couger J., 2000, p.23], afirma ca ne intereseaza in mod deosebit diferentele fundamentale intre generatii, intrucat ne dezvaluie asteptarile si motivatiile oamenilor; exista o legatura directa intre atitudinile fata de autoritatea formala si modul in care prefera sa fie condusi. Cei care au un anumit respect fata de autoritatea formala vor accepta sau tolera un sef mult mai dominant si mai orientat spre control. Cei cu aversiune fata de autoritatea formala vor manifesta putina toleranta fata de superiorii carora le place sa domine si nu le vor mai recunoaste autoritatea. Motivatia are toate sansele sa se prabuseasca in astfel de conditii.

Canger sustine ca in organizatiile de azi isi desfasoara activitatea trei generatii, fiecare trecand prin evenimente istorice unice.

Generatia tacuta (Silent Generation) cuprinde persoanele nascute intre anii 1925 si 1942, "copii" ai razboiului si ai Marii Crize. In SUA, este generatia care s-a casatorit cel mai repede dar a cunoscut cea mai mare rata a divorturilor.

Generatia Baby Boom cuprinde persoanele nascute intre 1943 si 1960. Si-a inceput anii de colegiu prin proteste in fata birourilor decanilor si prin muzica rock ascultata stereo, la volum maxim. Crescuta intr-o perioada caracterizata printr-o avutie nationala fenomenala, s-au transformat intr-o generatie rasfatata, poreclita "yuppy". Demografii o caracterizeaza ca fiind idealista si foarte individualista. S-a indreptat spre stiintele politice si psihologice.

Generatia Baby Buster sau generatia X este a persoanelor nascute intre 1961 si 1981. Ei sunt copiii familiilor in care ambii parinti urmau o cariera; scaderea natalitatii si cresterea record a ratei divorturilor caracterizeaza aceasta perioada. Generatia X a preferat afacerile si economia. Realista, pragmatica, cinica.

Competitia implica oameni integrati social, cu intreaga componenta biologica si psihologica ce sustine caracterul interdisciplinar al acesteia.

Categorii de participanti

"Experientele din sportul competitional insusi reprezinta procese sociale, in care caracteristicile personalitatii si interesele respectivilor sportivi, antrenori si oficiali se desfasoara intr-un anumit context social" [Klein - 1993, Messner - 1992, Polzkill - 1992, citati de Kriger – 1995].

Copiii din invatamantul prescolar, elevii din invatamatul preuniversitar civil si militar, studentii din invatamatul superior civil si militar care partcipa la activitatea sportiva.

Practicantii "sportului pentru toti" – activitatile competitionale prevazute intr-un Program national sau subprograme propuse de diversi organizatori, bazate pe practicarea libera a exercitiului fizic, intr-un mediu curat si sigur, individual sau in grup, organizat sau independent.

Profesorii de educatie fizica si sport care conduc activitatea sportiva desfasurata in cadrul asociatiei sportive scolare.

Cadrele militare de specialitate care conduc activitatea de educatie fizica militara si sportiva in conformitate cu regulamentele militare, Legea educatiei fizice si sportului nr.69/2000 si regulamentele federatiilor sportive nationale.

Cadrele didactice de specialitate din invatamantul superior.

Sportivii de performanta sunt persoanele care practica sistematic si organizat sportul, fiind legitimati la un club sportiv si participa in competitii in scopul:

• de a obtine victoria;
• pentru autodepasire;
• pentru stabilirea unui record.

Arbitrii si judecatorii sportivi sunt persoane oficiale, calificate sa asigure respectarea regulamentaelor de catre sportivi, antrenori, alti oficiali si spectatori, in timpul desfasurarii competitiilor.

Antrenorii formati in conditiile legii isi desfasoara activitatea de selectie, pregatire si participare in competitie a sportivilor, in cadrul sectiilor cluburilor sportive si/sau la nivelul loturilor nationale si olimpice, in conformitate cu statutul antrenorilor, regulamentele federatiilor sportive nationale, regulamentelor de organizare si functionare a cluburilor sportive precum si cu statutul profesional corespondent domeniului (institutiei) care patroneaza clubul sportiv (privat, militar, invatamant, etc).

Personalul de cercetare si asimilatii care isi desfasoara activitatea in unitati de invatamant preuniversitar, cluburile sportive, colectivele tehnice ale loturilor, invatamantul superior, Institutul National de Cercetare pentru Sport.

Personalul medical care isi desfasoara activitatea in unitati si institutii de invatamant, cabinete si policlinici sportive, cluburi sportive, complexuri sporive nationale, colectivele tehnice ale loturilor si Institutul de Medicina Sportiva.

• Kinetoterapeutii
• Parintii.
• Mass-media.
• Spectatorii. Galeriile
• Stakeholderii
• Impresarii sportivi
• Personalul de specialitate din institutiile administratiei publice centrale cu atributii in domeniul educatiei fizice si sportului.
• Personalul de specialitate din federatiile sportive nationale
• Personalul de specialitate din C.O.R.
• Personalul de specialitate din A.N.S. si D.S.J.
• Membrii comisiilor parlamentare de specialitate
• Voluntarii

Ocupatia este o modalitate concreta de manifestare a profesiei, o activitate sociala, utila, depusa de o persoana intr-una din ramurile de munca.

Ocupatiile si profesiile sunt complementare, manifestandu-se in interactiune, profesiunea avand o sfera mai larga decat ocupatia. Ambele au statut formal instituit, devenind realitati socialmente omologate, definite si reglementate normativ – legislativ.

In domeniul educatiei fizice si sportului (ca si in alte domenii) profesia reprezinta forma specifica de pregatire, iar ocupatia forma de manifestare concreta a activitatii sociale a personalului. Atat profesiile cat si ocupatiile intalnite in sistemul national de educatie fizica si sport poarta atat caracteristicile specifice domeniului, deosebindu-le de alte domenii, dar si anumite particularitati specifice care le diferentiaza unele de altele, in interiorul domeniului educatiei fizice si sportului.

In activitatea de educatie fizica si sport se exercita, pe grupe de profesii, urmatoarele ocupatii complementare, corespunzatoare atat functiilor de executie cat si de conducere (manageriale):

Grupa 1 de profesii:

presedintele C.O.R; director tehnic al lotului sportiv; antrenor al federatiei sportive; presedinte al federatiei sportive; presedinte al clubului sportiv; director al complexului sportiv, clubului sportiv; secretar general al federatiei sportive; secretar general al C.O.R.

Grupa 2 de profesii: specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice:

consilier sportiv; traducator; kinetoterapeut ; translator; fizioterapeut;

psiholog; biochimist; fotoreporter; medic de specialitate; redactor; medic veterinar;

reporter; farmacist; ziarist; profesor de cultura fizica; desenator artistic; profesor de cultura medicala; grafician; juristconsult; acompaniator; documentarist; competitor;

economist; coregraf.

Grupa 3 de profesii: tehnicieni, maistri si profesiuni asociate:

laborant chimist; igienist; maistru mecanic; dietetician; operator calculator electronic; instructor de educatie si sport; operator imagine; maseur; fotograf; asistent veterinar; laborant foto; tehnician veterinar; operator imagine;  laborant farmacie; asistent medical generalist;  sora medicala; contabil;  inspector sportiv; antrenor; arbitru, judecator sportiv; secretar de federatie; cronometror; sportiv profesionist; animator sportiv; monitor schi; antrenor coordonator; preparator fizic;  oficial sportiv acreditat.

Grupa 5 de profesii: lucratori operativi in servicii, comet si asimilati

cabanier; bucatar; organizator de prestari servicii; salvator.

Grupa 6 de profesii: personal specializat in agricultura si pescuit:

antrenor de cabaline; crescator - ingrijitor de cabaline

Grupa 7 de profesii: mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor:

potcovar; armurier; electrician intretinere si reparatii;

Grupa 8 de profesii: operatori de instalatii, masini si ansambluri de masini:

operatori la confectionarea industriala a articolelor de sport si proteze; sofer; electronist; conducator echipa; asamblor articole sport; timonier.

Grupa 9 de profesii: muncitori necalificti:

ingrijitor de animale; lucrator la amenajarea terenurilor sportive (amenajator baza sportiva)

Sportivii sunt actorii principali ai unei competitii sportive, publicul isi indreapta atentia asupra lor. Dar la reusita unei competitii, la realizarea performantelor sportive, isi aduc aportul toti ce amintiti mai sus. In spatele unui sportiv de performanta se afla antrenorii, un numar mare de ore de antrenament, dar si stiinta, tehnica, medicina sportiva si domeniul administrativ, toate in interactiune si interdependenta.

"Sportul de performanta nu inseamna numai performanta abstracta, ci si transmiterea de alternative a valorii sociale care sunt de o importanta capitala pentru societatea noastra (starea de pregatire pentru performanta, egalitatea sanselor, solidaritatea, toleranta, fair - playul)" (Holz - 1994, citat de Kriger - 1995).

Concluzii

1. Competitia sportiva nu inseamna numai antrenament si participare, ci o paleta larga de domenii si meserii ca re conlucreaza pentru reusita acesteia.

2. Competitia impune sistemului educativ – formativ exigente speciale:

a) supravegherea promovarii atitudinii de fair – play, nonviolenta, antidoping;

b) sustinerea cadrului de formare continua a specialistilor domeniului, in special pentru: psihologi sportivi, medici sportivi, manageri sportivi, arhitecti si constructori specializati, jurnalisti sportivi.

3. Sportul competitional, de performanta, contribuie la transmiterea de valori sociale. Valorile exprimate de sport, de competitie in special, prin diversivitatea si complexitatea lor, atat in ceea ce priveste responsabilitatea si adresabilitatea reflecta multidisciplinaritatea dar mai ales caracterul interdisciplinar al competitiei.

Bibliografie

1. CANGER Jay, Fundatia Drucker, 2000.

2. DRAGNEA Adrian, coordonator, Ed. Cartea Scolii, Bucuresti, 2000.

3. DRAGNEA A., MATE-TEODORESCU Silvia, Teoria Sportului, Ed. FEST, Bucuresti, 2002.

4. NICULESCU Marian, Metodologia cercetarii stiintifice in educatie fizica si sport, Ed. ANEFS, Bucuresti, 2002.

5. Regulament de punere in aplicare a Legii educatiei fizice si sportului nr 69/2000.

Cuvinte cheie: competitie sportiva, interdisciplinaritate