INCALZIREA SI RANDAMENTUL COMPETITIONAL IN JOCURILE DE ECHIPA

Marcel IONESCU

Prof. gr. 1 – Scoala nr. 191

Metodica contemporana a antrenamentului folosind mijloacele cele mai moderne, arata ca pentru realizarea inaltei performante, organismul sportivului trebuie adus la o stare de capacitate functionala optima in momentul inceperii competitiei. Aceasta stare favorabila se bazeaza pe gradul de antrenament al sportivului (obtinut in cadrul perioadei pregatitoare si precompetitionale) si pe activitatea preliminara competitiei – incalzirea jucatorului.

Consideram ca incalzirea trebuie privita ca un proces de adaptare fizica si psihica a organismului jucatorului, la activitatea viitoare din meci. O incalzire efectuata in mod rational, indeparteaza sau reduce la minimum urmarile nefavorabile care se manifesta in cadrul perioadei de acomodare. Inceperea jocului (efortului) fara o incalzire prealabila sau cu o incalzire insuficienta, face posibila aparitia discrepantei dintre cerinta de oxigen si posibilitatile de moment ale respiratiei si sistemului cardio-vascular care nu reusesc sa se adapteze la efort decat dupa 10-15 minute de joc efectiv.

Scopul incalzirii este instalarea unor conditii initiale mai bune de manifestare a capacitatii de performanta neuromusculara, a functiilor organice si psihointelectuale, o mai buna dispozitie globala a sportivului pentru realizarea performantei, ca si prevenirea accidentelor.

Importanta si necesitatea incalzirii inainte de efort sunt unanim recunoscute. Prin incalzire se urmareste realizarea intensificarii circulatiei si respiratiei, precum si o corelatie intre circulatie si respiratie, aparat locomotor si sistem nervos.

Incalzirea e adaptata conditiilor de mediu in care se desfasoara activitatea sportiva si depinde ca durata, dinamica efortului si continut, de starea vremii, conditii climaterice, sala sau aer liber, sarcinile antrenamentului, particularitatile de joc ale adversarului, gradul de antrenament al echipei proprii etc.   

Neglijandu-se incalzirea sau efectuindu-se asa cum am aratat, superficial, organismul jucatorului este lipsit de posibilitatea de reglare prealabila si isi face aparitia asa-numitul "punct mort" care duce, in mod inevitabil si la scaderea randamentului.

Incalzirea urmareste, in primul rand, acomodarea organismului in activitatea intensa ce urmeaza sa o desfasoare jucatorul.

Prin aceasta acomodare se intelege stimularea gradata a organelor coordonatoare ale sistemului nervos central, a functiilor vegetative, a proceselor metabolice, precum si a reactiilor energetice, de termoreglare si psihice ale sportivului.

Pentru ca sistemul circulator si respirator sa reuseasca sa faca fata efortului in mod corespunzator chiar de la primele minute de joc, se cere o peroiada de 15-20 min. de incalzire in care circulatia si respiratia se intensifica treptat pana la cerintele efortului specific din joc.

Avandu-se in vedere faptul ca:

Incalzirea in jocurile sportive cuprinde doua parti: incalzirea generala si incalzirea speciala. In cadrul: incalzirii generale se efectua la inceput exercitii care sa incalzeasca masa musculara.

Deoarece muschii, ligamentele, tendoanele si articulatiile sunt solicitate in permannenta in cadrul jocului cu intensitate variata, in ritm si tempo diferit, exercitiile efectuate la inceputul incalzirii vor avea ca scop imbunatatirea elasticitatii si extensibilitatii in vedea efectuarii in cadrul jocului a miscarilor specifice cu mai mare aptitudine si viteza.

Pentru ca organismul jucatorului sa fie in stare de functionare optima de la primele minute de joc, este necesar ca, prin mijloacele folosite in cadrul incalzirii, sa stimulam gradat functiile aparatelor circulator si respirator in vederea unor adaptari cat mai bune la cerintele efortului din meci.

Plecand de la o serie de date obiective recoltate si selectate (de mine si cadrul medical insotitor la meciurile urmarite in perioada celor peste 20 de ani, de cand conduc conduc ca director in perioada de vara taberele loturilor nationale sportive scolare la handbal, volei, baschet), respectiv aceea a frecventei cardiace, tensiunii arteriale si a frecventei respiratorii inregistrate in repaos, dupa prima repriza de joc si la terminarea jocului, ne vom putea da seama foarte bine de necesitatea incalzirii inainte de meci, de intensificarea acestor functii pana la valorile necesare inceperii efortului.

Nr. crt. FREVENTA CARDIACA TENSIUNEA ARTERIALA MAXIMA TENSIUNEA ARTERIALA MINIMA FRECVENTA RESPIRATORIE 1 REPAUS: 60 - 62 PULSATII/ min. 11 - 12 6- 8 18 - 20 2 DUPA REPRIZA I: 116 - 130 PULSATII/ min. 14 - 15 7 - 9 26 - 28 3 SFARSITUL JOCULUI I: 140 - 160 PULSATII/ min. 16 - 18 7.1/2 - 10.1/2 30 - 34

Diferitele exercitii de incalzire generala si speciala contribuie in paralel cu stimularea circulatiei si la stabilirea unor corelatii precise intre procesele circulatiei, respiratiei si executarea miscarilor. Aceasta concordanta nu este altceva decat un reflex conditionat intre actiunile motrice si procesele mai sus amintite.

Trecand la un alt aspect, acela al solicitarilor sistemului nervos, putem afirma ca prin incalzire ele este mult sprijinit, procesele de inhibitie, starea de tonicitate crescuta sunt mult imbunatatite. Marea tensiune nervoasa determinata de necesitatea jocului in care atentia trebuie sa fie in permanneta alaturi de concentrare, de spiritul de anticipare, de capacitatea de adaptare la situatiile rapide si mereu schimbatoare, face ca jucatorul sa aiba inainte de meci o stare ridicata de iritabilitate. Rolul incalzirii in micsorarea acestei stari emotionale dinaintea jocului este foarte mare. Sportivii, in general, manifesta inainte de meci (mai ales atunci cand adversarul este valoros, sau meciul are o importanta deosebita) o stare de nervozitate sau apatie, de contractura deosebita la nivelul diferitelor segmente, termoreglarea sufera modificari, pot aparea senzatiile de caldura excesive (gen sufocare), senzatii de frig, se poate demobiliza etc. 

Prin incalzirea generala si speciala, prin aceasta activitate de angrenare motorie, jucatorul reuseste sa obtina o stare de relaxare, usurare psihica, de incredere in sine, de dorinta de a castiga, mai ales in situatia in care exercitiile de aruncari la poarta sau la cos, precum si actiunile tactice intreprinse in cadrul jocului din partea finala a incalzirii ii dau satisfactie.

Din punct de vedere fiziologic incalzirea poate fi clasificata in functie de scopul urmarit (incalzirea generala, specifica) si modalitatile de realizare (incalzire activa, pasiva, mentala si mixta).  

La incheierea acestor probleme doresc sa subliniez inca o data ca neglijandu-se incalzirea organismului jucatorului, aceasta nu are posibilitatea de a se situa de la inceput la nivelul optim al posibilitatilor sale functionale.

In continuare sa sintetizez o parte din observatiile negative inregistrate de mine, de-a lungul anilor, la diferite jocuri-scoala, antrenamente dar si la jocurile oficiale la care au participat elevi, sportivi, componenti ai loturilor nationale de handbal, volei, baschet aflat in taberele de pregatire organizate de M.E.C. in colaborare cu federatiile de specialitate, referitoare la unele aspecte ale incalzirii:

Am observat la unele echipe, fie ca lungesc prea mult incalzirea cu mingea si reduc jocul 3-4 min., fie ca trec prea repede la joc, acordandu-i acestuia aproape pana la 15 min. Cat priveste continuarea jocului, el nu trebuie facut liber, ci in cadrul lui sa se incerce efectuarea combinatiilor si actiunilor ce urmeaza sa fie aplicate in cadrul meciului.

O problema deosebit de importanta este aceea a efectuarii incalzirii intrr-un ritm prea lent (moderat), aspect care face ca efectele pozitive ale incalzirii sa apara tardiv. Majoritataea echipelor termina incalzirea cu foarte putin timp inainte de intrarea pe teren, insa acest lucru este din punct de vedere fiziologic contraindicat deoarece reglarea proceselor bilogice nu se mai poate realiza.

Aproape toti jucatorii care efectuaza schimbarea coechipierilor din teren, indiferent de minutul inlocuirii, intra pe teren fara o prealabila incalzire. Acest lucru duce la comiterea de numeroase greseli determinate in cea mai mare masura de lipsa incalzirii, de aparitia crizei de adaptare in conditiile jocului competitional. O incalzire bine efectuata duce, intotdeauna, si la obtinerea unui randament mai bun in joc.

In joc, acest randament se poate aprecia prin urmatoarele aspecte sintetizate in tabelul de mai jos:

Nr. crt. APRECIERI ASUPRA RANDAMENTULUI SPORTIV ELEMENTE DE BAZA CONCLUZII 1 eficacitatea aruncarilor     2 eficacitatea, oportunitatea si corectitudinea paselor si angajarilor     3 viteza de deplasare cu si fara minge efectuata in prezenta unui marcaj activ gradul de antrenament si curba formei sportive diferitele cercetari efectuate asupra efectelor incalzirii au demonstrat ca dupa executarea ei, are loc o ridicare a excitabilitatii centrilor nervosi, o crestere a labilitatii si mobilitatii proceselor nervoase 4 aprecierrea posibilitatilor de a actiona cand jucatorul se afla in posesia mingei     5 efectuarea actiunilor care preced intrarea in posesia mingei bagajul general de deprinderi si cunostinte tehnico-tactice prin incalzire se realizeaza o reglare optima a functiilor vegetative care se oglindesc in mod favorabil asupra tonusului psihic (tonusul muscular si al coordonarii generale) 6 oportunitatea si eficacitatea actiunilor intreprinse dupa pasarea mingei     7 oportunitatea si eficacitatea actiunilor intreprinse dupa pasarea mingei (calitatea dublajului, a blocajului, recuperarii etc.)     8 modul de actionare in aparare: calitatea marcajului, efectuarea de intercepti, blocarea aruncarilor, urmarirea starea psiho-motorie Activitatea motrica desfasurata in incalzirea speciala are drept rezultat reglarea organismului in vedea stabilirii relatiilor optime intre structura miscarilor specifice ce urmeaza a fi executate in joc si activitatea sistemului nervos 9 dupa numarul infractiunilor comise in cadrul jocului

BIBLIOGRAFIE

Ioan Kunst Ghermanescu, V. Gogaltan, E. Jianu, I. Negulescu – Teoria si metodica handbalului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983

Dragnea A. – Antrenamentul sportiv, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996

Dragnea A., Mate – Teodorescu S. – Teoria sportului, Editura Fest, Bucuresti, 2002

Epuran M., Holdevici I., Tonita F. – Psihologia sportului de performanta, Editura Fest, Bucuresti, 2001

Colibaba D. E., Bota I. – Jocuri sportive, teorie si metodica. Editura Aldin, 1998, Bucuresti

Bota, C. – Ergofiziologie. Ed. Globus, Bucuresti, 2000

Carstea, Gheorghe – Teoria si metodica educatiei fizice si sportului, Editura Universul 1993