SPORTUL –MIJLOC DE MANIFESTARE A CAPACITATII DE COMUNICARE

Carmen Isac

Universitatea de Nord, Baia Mare

Omul este prin definitie, o fiinta sociala, esenta acestui lucru il reprezinta capacitatea de comunicare a omului, adica tocmai capacitatea specific umana de a stabili relatii de un anumit tip cu sine si cu ceilalti semeni. Aici fiind vorba de relatii de tip informational care se manifesta pretutindeni unde oamenii interactioneaza.

In capacitatea de comunicare se disting doua componente, cea nativa, data de predispozitiile de comunicare de natura fizica si psihica si una sociala, dezvoltata in urma unui proces formativ, de invatare a regulilor de comunicare.

Diferenta dintre cele doua componente este aceea ca prima este de terminata genetic, fiind ereditara , iar cea de-a doua se dobandeste prin educatie.

Sportul mijloc de exprimare a sinelui

Omul nu este doar o fiinta, ci si o entitate dotata cu vointa, afecte si emotii, individul care executa un exercitiu fizic nu este doar un robot care executa niste comenzi, ci este un subiect activ, care are anumite teluri, scopuri.

Studiul miscarii fizice a reprezentat totdeauna un domeniu de investigare pentru stiintele pedagogice, dar el constituie un domeniu prea putin investigat de stiintele sociale si aici ne referim la comunicarea prin sport. Continuand sa se exploreze acest domeniu s-ar ajunge , poate , la concluzii care sa determine cresterea eficacitatii sportului, precum si a problemelor legate de comunicare.

De ce, spunem probleme de comunicare, deoarece individul prin sport sau prin miscare fizica se exprima pe sine insusi, iar dincolo de dependenta sa de-a executa anumit miscari la un nivel diferit in functie de dezvoltarea sa motrica se diferenteaza posibilitatea executari acestor miscari sub anumiti parametrii calitativi, care vizeaza expresivitatea sau relevanta trasaturilor psiho-fiziologice ale individului.

Din cele prezentate mai sus rezulta ca orice miscare fizica poate constitui o expresie a capacitatii de comunicare, de altfel, literatura de specialitate evoca „limbajul trupului", expresivitatea si relevanta limbajului non-verbal in relatiile interumane.

Literatura de specialitate ilustreaza o diversitate de semnificatii a diferitelor manifestari corporale. Aceasta capacitate de comunicare este diferita de la un sport la altul, de exemplu, miscari simple de gimnastica ale unui individ si cele de gimnastica sportiva sau ritmica sau din alte sporturi.

Ce se poate comunica prin intermediul miscarilor fizice la nivel de competenta? Intreaga gama de sentimente umane, totalitatea trasaturilor specifice omului si a manifestarilor sale spirituale. Nu de putine ori cate un sport sau o executie artistica este comparata cu arta.

Totodata sunt sporturi prin intermediul carora sunt puse in valoare unele trasaturi cum ar fi: forta, viteza, rezistenta, etc.

Profilul de formare al adolescentului a reprezentat un subiect de disputa permanent intre specialistii din domeniul stiintelor sociale si umane.

Miscarile corpului, pozitia mainilor, felul de a privi... toate acestea ne transmit mult mai multe despre un om decat ceea ce ne spune prin cuvinte.

Gesturile, ochii, miscarile corpului sunt controlate inconstient de mintea noastra si de aceea ele vor exprima in general ceea ce credem cu adevarat.

Ce conteaza in comunicare? 55 elementele de limbaj non-verbal: in principal expresia fetei, gesturile si postura corpului.

Paralimbajul: intonatia si inflexiunile vocii; cuvintele.

Proxemica este stiinta care studiaza rolul distantelor in comunicare, adoptarea unui tip de comportament, indicarea atitudinii si pozitiei sociale fata de interlocutor/auditoriu, instituirea unor reguli/norme in actul de comunicare.

Exista patru categorii de distante importante in comunicare, identificate de cercetatorul american Edward t. Hall:

Sportivul trebuie sa se adapteze unei existente corporale diferite pe care nu intotdeauna o stapaneste usor.

Propria imagine (schema corporala), se focalizeaza progresiv, reprezentand un nucleu al constiintei de sine si totodata si instanta-reper in reglarea actiunilor motrice.

Educarea expresivitatii corporale, utilizarea limbajului non-verbal, au reguli la fel de stricte ca cele ale comunicarii.

In sport indicatorii miscarii sunt folositi intentionat sau neintentionat pentru a insela adversarul, astfel incat activitatea corporala si cea sportiva, bine dirijate, constituie un limbaj cu semnificatii deosebite. (epuran M.,1982)

Pentru a analiza structura comportamentelor noastre trebuie sa dispunem in prealabil de un sistem de comportamente. Unele teorii ale personalitatii postuleaza existenta unor dimensiuni, pe care indivizii se situeaza in principiu in mod stabil si care pot fi descrise prin cuvinte: trasaturile.

Observarea, apoi descrierea indivizilor prin trasaturi permite , cu ajutorul mijloacelor statistice (analiza factoriala) observarea modului cum se structureaza respectivele dimensiuni.

Actualmente se considera ca adevarata, descrierea personalitatii prin 5 dimensiuni („the big five"), care se prezinta ca factori bipolari.Aceste trasaturi sunt, definite prin polii lor, ei insusi descrisi prin trasaturi (de nivel inferior).

Aceste trasaturi sunt (dupa Costa si Mc Crae):

• Extraversie: cordialitate, gregaritate, siguranta de sine, activitate, cautarea senzatiilor, emotii pozitive.
• Agreabilitate (a fi placut): incredere, loialitate, altruism, colaborare, modestie, atentie fata de ceilalti.
• Constiinciozitate: competenta, ordine, simt al datoriei, dorinta de reusita, autodisciplina, reflectie.
• Instabilitate emotionala: anxietate, agresivitate, depresie, centrare pe sine, impulsivitate, vulnerabilitate.
• Deschidere: imaginatie, dechidere catre domeniile esteticului, sentimentelor, actiunii, ideilor, valorilor.

Aceste trasaturi sunt destul de stabile, dar stabilitatea este mai redusa la tineri. Daca trasaturile sunt dispozitii interne care permite explicarea comportamentului in numeroase situatii, ar trebui sa regasim un anumit grad de coerenta in comportamentele omenilor (comportamente presupuse a tine de o aceeasi trasatura si care se manifesta in situatii diferite, ar trebui sa fie puternic asociate). Or, cei care sunt agresivi pe teren nu sunt neaparat la fel si in relatiile familiale.

Coerenta comportamentelor in situatii diferite este departe de a fi, intotdeauna, foarte puternica, se observa o anumita flexibilitate a comportamentelor in functie de situatie si context. De aceea, anumite teorii critica notiunea de trasatura (conceputa ca o dispozitie interna ce permite o explicatie generala), pe care o face relativa in functie de dispozitiile indivizilor si factorii situatiionali. Unele studii asupra anxietatii au aratat cum poate varia aceasta trasatura in functie de diferite situatii (evaluare sociala, pericol fizic, situatii ambigue si situatii cotidiene).

Atitudinile se exprima cel mai adeseori in comportament, prin intermediul trasaturilor caracteriale . De exemplu, atitudinea fata de sine se exprima prin trasaturi cum ar fi:modestia, demnitatea, amorul propriu, increderea in fortele proprii, siguranta de sine, etc. Se pot numi trasaturi caracteriale, cele care satisfac o serie de cerinte:

Din 1948, Jean Maisonneuve analiza si alte categorii sentimentul propriei persoane (inferioritate sau superioritate); sentimentele psihosociale (vanitate, simpatie, sociabilitate) (dupa Zlate, 2000).

Expresiile emotionale au un rol important si in dezvoltarea sportivului, si anume:

– rol de comunicare (se face cunoscuta in exterior starea afectiva traita de sportiv, in contact cu ceilalti, cu antrenorul, familia, etc.);

– rol de influentare a conduitei altora in vederea savarsirii unor acte (poate plange ca sa impresioneze, etc.);

– rol de autoreglare in vederea adaptarii situatiei in care se afla;

– rol de contagiune (de a se transmite si de a trezi reactii asemanatoare si la altii).

Expresiile emotionale au nu doar o semnificatie individuala, ci si una sociala.

Totusi daca ar fi sa analizam doar procesul comunicarii cu sine prin sport, problematica devine deosebit de complexa si necesita o abordare interdisciplinara. Spre exemplu, in situatia persoanelor cu handicap prin sport, se realizeaza o valorificare fizica a individului mai mare decat a persoanelor normale.

BIBLIOGRAFIE

1. Albu,Adriana (1999) – Psihomotricitatea Ed. Spiru Haret, Iasi.

2. Alexe ,N.,(1999) – Teoria si metodica antrenamentului sportiv modern. ED. Fundatia „Romania de maine", Bucuresti.

3. Baiasu,Gh.,N.,si colab., (1985) – Gimnastica, Ed.Sport-Turism, Bucuresti.

4. Barlogeanu, Lavinia,(2001) – Psihopedagogiaartei – Educatia estetica, Ed. Polirom, Iasi.5. Bontas, Ioan,(1994) – Pedagogie, Ed. All.

6. Bratu, Florin,(2002) – Gandirea si limbajul, referat www.yahoo.com.site.referate.ro.

7. Campeanu, Melania,(2000) – Gimnastica ritmica sportiva, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

8. Epuran,Mihai, Holdevici,Irina, (1980) – Compendiu de psihologie pentru antrenor,. Ed. Sport-Turism, Bucuresti.

9. Fraisse Paul (1970) – Psihologia experimental, Colectia „Psyché ", Ed. Stiintifica.

10. Leland,Lyon,P.,(1991) – Comunicarea dintre antrenor si sportive, in SDP, nr.164, Bucuresti.

11. Lwen A.,(1985) – El lenguaje del cuerpo, Barcelona.

12. Orlic,M.,(1980) – Metodo de reeducacion psihomotriz. La educacion gestual. Madrid.

Key-words: communication, physical motion, features

Abstract

Man is by definition, a social being, the essence of this thing is represented by the man's communication capacity, to say, just this specific human capacity of establishing a certain type of relations with oneself and with the others. Here it is all about informational relationships, which manifest everywhere, where people interact.

In communication capacity two components are distinguished, the native, gived by the predispositions of physical and psychical communication and the social, this being the result of a formative process of learning the rules of communication.

The difference between the two components is that the first is genetic finished, being ereditary, and the second is obtained by education.

What is it possible to communicate through the physical motions at the level of competence?

The whole gamut of human feelings, the totality of man's specific features and his spiritual manifestation. Not for the first time a sport or an artistic execution is compared with art.

At the same time, there are sports that put in value some features like: the force, the speed, the resistance, etc.