 |
 |
 |
 |
CONTRIBUTIE PRIVIND OPTIMIZAREA MODELULUI DE PREGATIRE DIN JOCUL DE HANDBAL PENTRU POSTUL DE INTER LA NIVELUL JUNIOARELOR II
Elena LUPU, Mirela DULGHERU
Universitatea „Petrol-gaze" Ploiesti
Scopul Lucrarii:
Prin lucrarea de fata ne propunem sa aducem o contributie la imbogatirea modelului de pregatire prin utilizarea unor sisteme de actionare.
Sarcinile Lucrarii:
Se concretizeaza in:
- Alegerea esantionului de studiu; lotul experimental si lotul martor ;
- Stabilirea sistemelor de actionare utilizate in vederea optimizarii capacitatii de antrenare a inter-ului ;
- Analiza eficientei sistemelor de actionare utilizate si includerea lor in metoda de pregatire.
Continutul Cercetarii:
Optimizarea modelului de pregatire pe postul de inter la nivelul junioarelor II este confirmata de evolutia echipei in campionat.
Cu o echipa in formare si care a suferit foarte multe accidentari, se obtine locul III in grupa. De asemenea doua jucatoare sunt selectionate in loturi de junioare (Strungaru si Blebea) si alte doua jucatoare sunt selectionate in lotul national de cadete (Chitu si Cartas).
Pentru a putea aprecia corect eficienta modelelor operationale experimentate, am considerat necesar sa testez atat cunostintele tehnico-tactice ale jucatoarelor, cat si pe cele fizice, in acest sens am apelat la modelul FRH.
La testarea finala (fata de testarea initiala) pe baza metodologiei de antrenament adoptate, rezultatele sunt sensibil imbunatatite. Este un rezultat bun pentru o echipa in formare.
Astfel se constata la lotul martor o crestere a mediei la aruncarea mingiei de handbal, de la 29.5 ±1.29 (testare initiala) la 31.5 ±1.29 (testare finala), adica cu o crestere de doua procente. La lotul experimental, se remarca cresterea la aruncarea mingiei de handbal de la 28.75 ±1.73 (testare initiala) la 32.37 ± 0.75 (testare finala), adica o crestere a mediei cu 3.62 ± 0.98.
La proba de 30 de meri dribling liniar lotul martor are o medie de 5.1 ±0.23 (testare initiala) care scade la 4.67 ± 0.4. Se constata o ameliorare a mediei cu 0.43 ± 0.17, adica diferenta este nesemnificativa.
La lotul experimental se constata scaderea mediei de la 4.87 ± 0.7 la 4.65 ± 0.06 adica tot o diferenta nesemnificativa.
Dupa testarea finala, la 30 metri dribling printre jaloane, se constata la lotul martor o ameliorare a mediei de la 7.33 ±1.73 (T.I.) la 7.25 ±0.24 (T.F.) adica o diferenta nesemnificativa. Aceasta diferenta nesemnificativa se constata si la lotul experimental, de la 7.18±0.09 (T.I.) la 7.15±0.08 (T.F.).
La deplasarea in triunghi, lotul martor are la testarea initiala o medie de 22.93 ± 1.07, iar la testarea finala 22.72 ± 0.8, rezulta o diferenta nesemnificativa la p>0.10, iar la lotul experimental diferenta aproape nu exista, de la 22.49 ±037 (T.I.) la 22.38 ±1.73 (T.F.).
La saritura in lungime de pe loc, se constata o diferenta semnificativa la lotul martor, la p<0,05 cu o crestere a mediei de la 200.5 ± 4.12 (T.I.) la 208.5 ±3.35 (T.F.).
La lotul experimental se remarca cresterea mediei de la 201.25 ± 2.49 (T.I.) la 211 ± 2.58 (T.F.), aceasta fiind o crestere nesemnificativa la p<0,05. La 5x30 metri plat (media) se constata o ameliorare nesemnificativa a mediei la lotul martor, de la 4.79 + 0.31 (T.I.) la 4.7 + 0.29 (T.F.) la p>0.10.
La lotul experimental, se remarca o ameliorare nesemnificativa a mediei de la 4.44 + 0.32 (T.I.) la 7.79 ±0.2 (T.F).
Evaluarea sistematica a calitatii si eficientei modelelor operationale experimentale a contribuit la optimizarea randamentului echipei in meciuri.
Se constata o crestere a eficientei lotului experimental cu 16,5 procente (de la 33% - 49,5%) de la tur la retur, iar la lotul martor cresterea este cu 15,5 procente (40% - 55,5%) de la tur la retur.
Comparand aceste rezultate cu valorile obtinute de echipa nationala de juniori a Romaniei la Campionatele Europene din Germania 1999, constatam la lotul martor o diferenta de 33,5% (de la 40% dupa tur la 75,5%) valoare obtinuta de lotul de juniori al Romaniei.
Dupa retur diferenta scade de la 35,5% la 20% (55,5% – valoare obtinuta de lotul martor dupa retur) la 75,5% valoare obtinuta de lotul national.
La lotul experimental diferenta este semnificativa de la 33% (in tur) la 75,5% (lotul national de juniori), cu 42,5 de procente. Dupa retur, diferenta scade de la 49,5% (dupa retur) la 75,5% (valoarea lotului) cu 26%.
La testele cu elementele specifice din handbal constatam la lotul martor o crestere a eficientei de la 50% (T.I.) la 60% (T.F.) la aruncarile la poarta din saritura.
La lotul experimental remarcam o crestere de la 45% la 65%. Observam graficul diferenta dintre cele doua loturi (experimental si martor). La testarea initiala eficienta lotului martor este mai crescuta cu 5 procente (%) -» 50% (lot martor), 45% (lot experimental).
Dupa testarea finala, remarcam o eficienta mai crescuta a lotului experimental cu 5% (60% lot martor, 65% lot experimental).
La aruncarile la poarta de pe picioare (cu sprijin) vom observa o crestere a eficientei la lotul martor de la 50% (T.I.) la 62,5% (T.F.) cu 12,5 procente.
La fel observam si la lotul experimental de la 47% la 62,5% (T.F.) cu 15,5 procente. La testarea initiala diferenta dintre cele doua laturi nu este semnificativa (de la 50% – lotul martor la 47% lotul experimental).
Dupa testarea finala observam ca nu exista nici o diferenta intre cele doua loturi, deoarece au acelasi punctaj (62,5%).
La aruncarile la poarta pe faza a II-a vom observa o crestere a eficientei la ambele loturi.
La lotul martor cresterea este de 17,5% de la 45% (T.I.) la 62,5% (T.F.). La lotul experimental nu se inregistreaza nici o imbunatatire. Dar, la testarea initiala lotul experimental predomina cu 20 de procente (de la 65% lot experimental la 45% lot martor), iar la testarea finala diferenta nu este semnificativa, doar 2,5% in favoarea lotului experimental (62,5% lot martor; 65% lot experimental).
La aruncarea din patrundere la semicerc, remarcam imbunatatirea eficientei lotului martor cu 30% de la 50% (T.I.) la 80% (T.F.). La lotul experimental diferenta nu este semnificativa (60% - T.I. ; 62,5% - T.F.) doar cu 2,5%.
Comparand eficienta dintre cele doua loturi vom observa ca la testarea initiala, o eficienta mai buna o inregistram la lotul experimental (50% lot martor – 60% lot experimental), iar la testarea finala, lotul martor inregistreaza o eficienta net superioara fata de lotul experimental (80% lot martor – 62,5% lot experimental).
Afland valorile coeficientului de variabilitate (CV (%) – vezi tabelele) putem spune ca populatia de valori este omogena, cu dispersie sau variabilitate mica (sub 10%).
Inca nu se aloca mult timp pentru invatarea si consolidarea unor scheme si combinatii tactice, in dauna consolidarii si perfectionarii elementelor tehnice.
Se poate afirma ca prezenta cercetare are aplicatii directe in activitatea practica a echipei.
Principalul obiectiv de performanta al echipei a fost situarea pe unul din primele trei locuri in seria a II-a. Cu multe accidentari in cadrul ambelor loturi (experimental si martor) putem afirma ca obiectivul de performanta a fost indeplinit.
CONCLUZII SI PROPUNERI
Rezultatele obtinute de noi au dus la concluzia ca aceste sisteme de actionare, chiar daca mai dificile datorita complexitatii lor mai mari, sunt acceptate de jucatoare si conduc la inregistrarea unui progres mai rapid decat daca s-ar utiliza in pregatire alte sisteme de actionare (este vorba de cele utilizate de obicei in pregatire la aceasta categorie de varsta).
Prezenta adversarului activ (inlocuit in situatia jocurilor oficiale) determina cresterea dificultatii sarcinii ce trebuie rezolvate de catre subiectii aflati in posesia mingei.
Aceasta trebuie sa actioneze in conformitate cu actiunile coechipierilor si ale adversarilor. De aceea se impune in cadrul antrenamentelor exersarea a cat mai multe situatii posibile astfel incat acestea sa nu-1 surprinda pe jucator.
Acestea determina cresteri ale performantei datorita instalarii fenomenului de automatizare a activitatilor motrice, evitandu-se astfel utilizarea unui timp indelungat necesar analizarii situatiilor.
Mentionam ca sistemele de actionare utilizate in pregatire trebuie sa fie strict cuantificate ca numar de repetari si continut, atunci cand se lucreaza in scopul obtinerii unor performante complete intr-un anumit tip de sarcina.
BIBLIOGRAFIE:
BOTA L, BOTA, M. – Handbal. Pregatirea si formarea echipelor de performanta, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1987.
COLIBABA-EVULET, D., BOTA, I. – Jocuri sportive – teorie si metodica, Ed. Aladin, Bucuresti, 1998.
DRAGNEA, A. – Antrenamentul sportiv, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996.
DRAGAN, I. – Selectia si orientarea medico-sportiva, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1989.
EPURAN, MIHAI –Metodologia cercetarii activitatilor corporale, Bucuresti, 1968.
KUNST- GHERMANESCU, I. si colab. – Teoria si metodica handbalului, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
POPESCU, C. – Handbalul modern, Ed. Sport Turism, Bucuresti.
POKRAJAC, B. – Evolutia handbalului in sportul de performanta (tradus de CCEFS) 295-296, Bucuresti, 1989, 68-99.
TEODORESCU, L., PREDESCU, A. – Probleme de antrenament in jocurile sportive, Ed. U.C.F.S., 1962.
FRH - Concluzii, noutati si caracteristici aparute la CE de handbal, junioare, feminin, uz intern, Bucuresti, 1999.
Children's Handball, International Handball Federation, 13, 1998:30
CENTRALIZATOR – LOT MARTOR – MECIURI OFICIALE
|
CENTRALIZATOR – LOT EXPERIMENTAL – MECIURI OFICIALE
|
Cuvinte cheie: optimizare, model, junioare, handbal.
Abstract:
The handball game is in a state of continnous change and evolution, having a permanent progressive development.
No metter the level at which the player evolves, he is submitted to an educational process, as he cannot keep indifferent to the specific features of the game and he has to adapt himself to them.
