 |
 |
 |
 |
STUDIUL PROGNOZEI PERFORMANTELOR COMPETITIONALE PE BAZA PROBELOR DE CONTROL RELEVANTE LA ARUNCATORII DE DISC
Margareta ANTON
Universitatea Ecologica Bucuresti
1. Scopul lucrarii
Suntem tentati sa credem ca cele mai multe probe si norme de control nu sunt potrivite cu probele atletice, cu nivelul de pregatire, cu momentele alese si ca puterea lor de predictie este slaba. Din acest motiv vom incerca argumentarea statistica si logica recurenta rezultata din aceasta.
2. Premize
In aceasta lucrare consideram ca datele recoltate aflate la F.R.A. sunt veridice, desi temeiul faptic nu este relevant.
3. Ipoteze
In aceasta lucrare consideram in mod ipotetic ca observatiile personale de mai sus sunt intamplatoare si ca nu au temei faptic relevant. Aceasta inseamna ca probele si normele de control admise de F.R.A. sunt perfecte, dar noi suntem sceptici in privinta temeiului faptic pe care se bazeaza afirmatia. Mai mult, consideram ca, corelatiile statistice sunr neliniare, insemnand ca veridicitatea probelor si normelor de control depind de performanta atletului, de varsta sau nivelul de pregatire, si, in ultima instanta, de proba.
4. Subiectii aplicatiei
Au fost investigati aruncatori seniori si senioare, juniori si junioare la aruncarea discului. Toti cei luati in evidenta sunt: fie componenti ai lotului reprezentativ cu clasificare internationala, fie cu clasificare interna in primele 6 locuri.
Au fost luate in considerare performantele competitionale, pentru majoritatea din ultimii doi ani, adica 2001, 2002 sau ultimul an 2002.
Probele de control luate in consideratie sunt acele rezultate care au precedat rezultatul competitional cu cel mult trei saptamani inainte de competitiei.
Rezultatele au fost inregistrate din:
– fisele de concurs;
– anuare;
– planuri de pregatire centralizata (F.R.A.);
– consultari cu antrenorii;
– din caietele de antrenament ale sportivilor.
In tabelul de mai jos sunt prezentati aruncatorii cu performantele competitionale, proba, clubul la care activeaza si anul nasterii.
|
5. Prelucrarea si interpretarea datelor
 |
 |
Din histograma rezultatelor si caracteristica de etichetare a rezultatelor de concurs in proba de aruncare a discului rezulta ca aceasta proba se preteza la prelucrari statistice si ca rata de progres este relativ aceeiasi pentru schimbarile de eticheta. Distanta sau rezultatul sportiv din concursul imediat urmator recoltarii probelor de control este corelata semnificativ numai cu lungimea fara elan, smuls si aruncarile fara elan. Aruncarea cu elan si cea fara elan fiind, dupa parerea mea, consecinte, efecte ale calitatilor motrice educate in antrenamente, corelatia dintre ele apare ca un lucru firesc si denota ca eventuala lor necorelare este o problema de tehnica elanului. Astfel de situatii de diagnosticare a tehnicii nu sunt prea numeroase, iar, dupa parerea mea, aruncarile fara elan n-ar trebui sa fie probe de control dintr-un model motric predictiv.
 |
Histograma probei de control 30 m sprint arata, asa cum era de asteptat, ca ambele esantioane, de aruncatori si aruncatoare, au retributii statistice relativ normale, precum si faptul ca se deosebesc ca valori centrale prin diferenta de calitati motrice dintre sexe. Corelatia cu rezultatul proximului concurs nu este semnificativa si ne obliga sa renuntam la comentarii. La fel se poate spune si despre probele de triplu fara elan, genuflexiuni, impins culcat, precum si despre aruncarile cu greutatea etc. La genuflexiuni, de exemplu, asa cum se vede din caracteristica de etichetare, apare o situatie de incertitudine pentru valori mari, cand eticheta poate face salturi brusce in legatura cu rata de progres. Perechile de valori ale probei de genuflexiuni si rezultatul din proximul concurs se grupeaza dupa o regula greu de stabilit, probabil intamplator, ceea ce face ca aceasta proba sa nu poata fi luata in calcul pentru un model predictiv, cel mult pentru un model de diagnosticare a nivelului de pregatire fizica generala.
In schimb, la proba de control haltere smuls, unde corelatia cu rezultatele din concurs este semnificativa, se observa ca perechile de valori sunt grupate si pot fi circumscrise intr-o elipsa.
Histograma caracteristica de etichetare a probei de control haltere smuls arata ca datele sunt prelucrabile statistic si ca rata de progres este relativ aceeasi pentru schimbarile de eticheta.
Se poate conchide ca proba de control haltere smuls este adecvata predictiei, adica orice crestere semnificativa de rezultat la smuls mareste sansele de a se obtine un rezultat bun la proximul concurs.
 |
 |
 |
Unele probe de control par a fi redundante, adica ofera informatii de prisos, ca de exemplu, triplu salt fara elan si lungime fara elan care sunt efecte ale detentei si doar tehnica le diferentiaza. Ori, pentru aruncarile atletice, nu importa tehnica sariturii, asa ca detenta poate fi apreciata prin oricare dintre ele, nu cu amandoua. La fel se poate spune despre graficul regresiei neliniare dintre aruncarea discului cu elan si fara elan, grafic prezentat alaturat, ceea ce constitue un argument pentru renuntarea la aruncarile de pe loc pentru modelele predictive, nu si pentru cele de diagnosticare a problemelor de tehnica.
 |
Tot regresia neliniara arata daca probele se pot inlocui unele prin altele, ca de exemplu genuflexiunile si impinsul culcat. Atunci cand performantele nu sunt mari, adica nu sunt la limita, regresia arata ca ambele probe variaza la fel. Se poate spune cu un grad de aproximare suficient de bun ca, daca se stie valoarea unei probe, se poate afla valoarea celeilalte. La performante ridicate pentru oricare dintre ele predictia nu este satisfacatoare, intervenind procesul de saturatie.
Tot caracteristica de regresie neliniara ne arata un lucru interesant referitor la saritura in lungime de pe loc. Astfel, curba de regresie isi inverseaza variatia pe masura ce performantele la aruncarea greutatii cresc. Prin urmare, se pune in discutie nu numai utilitatea probelor de control in legatura cu proba atletica, ci si cu performanta.
6. Concluzii
O mica parte din probele de control aplicate cu acordul Federatiei Romane de Atletism sunt semnificative si ofera informatii care argumenteaza o predictie acceptabila pentru rezultatele proximului concurs. Acestea sunt: lungime fara elen, smuls, pentru aruncarea discului.
In antiteza, majoritatea probelor de control aplicate cu acordul Federatiei Romane de Atletism au o putere foarte redusa de prognoza a rezultatelor competitionale imediat aplicarii acestora. Acestea sunt: aruncarea greutatii inapoi pentru aruncarea discului.
Multe din probele de control se coreleaza statistic strans, ceea ce poate fi redundant, adica ofera informatii de prisos pentru predictia performantelor ulterioare. Acestea sunt: 30m si 50m, lungime fara elan si triplu fara elan. De exemplu, o serie de probe se coreleaza intre ele smuls cu 30m si saritura in lungime fara elan; smuls cu pus la piept si indreptari spate si aruncarea greutatii inapoi; lungimea fara elan cu detenta, genuflexiunile, si aruncarea greutatii de pe loc cu lungime de pe loc si smuls. Mentionam ca unele dintre aceste probe se justifica in legatura cu alte scopuri, precum diagnoza nivelului de pregatire, controlul evolutiei dezvoltarii calitatilor motrice etc.
Bibliografie selectiva:
1. Anton M., Studiul prognozei rezultatelor competitionale atletice pe baza probelor de control relevante, teza doctorat, 2003
2. Epuran M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Bucuresti A.N.E.F.S. 1991
3. Gagea A., Metodologia cercetarii stintifice in educatie fizica si sport. Ed. Fundatiei „Romania de Maine". Bucuresti 1999
Abstract:
We are tempted to believe that most of the checking events are not adequate to the athletic events, to the level of training, to the moment in time when they take place and that their prediction capacity is limited. Due to this, we will try to demonstrate statistically and logically this facts.
There have been investigated seniors and juniors, males and females discus throwers. All these athletes are either components of the representative team qualified in international competitions or in the first 6th places at national competitions.
There have been taken into consideration competitional performances from the last two years – 2001 and 2002.
The checking events were those performances achieved with al least 3 weeks before the competition.
The checking events have been approved by the Romanian Athletics Federation. A small part of these events are considerable and offer information that allow predictions of the next competition's results. These are: long jump (no impetus) and snatch for discus throwing.
Most of the checking events approved by the Romanian Athletics Federation have a limited prediction capacity of the next competition results. These events are: back shot put for discus throwing.
This may appear redundant, meaning that they offer unnecessary information in order to predict next competitions results.
