COMPETITIA – O ABORDARE PSIHOPEDAGOGICA

Vasile MARCU

Universitatea din Oradea

In contextul general al globalizarii nici sportul nu este ferit de acest fenomen. Ce-i de facut? Ne place nu ne place, viata merge inainte. Exista o criza profunda a sportului romanesc?! Eu n-as raspunde la o astfel de intrebare. As spune ca exista, la noi si se pare in toata lumea, o anumita discrepanta intre teoria si practica activitatii sportive.

Credem ca, daca in practica lucrurile merg relativ bine, cu un sentiment de stanjenire, putem afirma ca problemele teoretice ne coplesesc. Exista si o explicatie: au aparut noi si noi curente in teoria / filozofia educatiei, inclusiv in cea a educatiei fizice si sportului. Multe dintre ideile noi aparute au fost luate si „grefate" pe specificul nostru. Este bine? Nu este? E greu de raspuns. Cert este ca au aparut „teoreticieni", unii exceptionali, dar care, in acest moment nu sunt intelesi in sfera practicului. Noi consideram ca o practica foarte bine pusa la punct nu poate exista fara o cercetare teoretica deosebita. Uneori se considera ca doar cercetarea de varf este benefica pentru evolutia/ revolutia practicii. Credem ca se exagereaza. Lucrurile trebuie abordate sistemic, pornind de la obiective – la strategii – continuturi – evaluare etc. acest fapt insa ne duce iar si iar la psihopedagogie.

De ce? Deoarece orice antrenor in „intalnirea" lui cu un sportiv realizeaza obligatoriu interrelatia a cel putin doua constiinte. Or, pentru formarea aptitudinii antrenorului – pedagog este necesara o munca de educare si instruire deosebite. (fig. 1)

Fig. 1: Aptitudinea antrenorului

Formarea unei astfel de aptitudini psihopedagogice a antrenorului, bazata pe competente este necesara in mod deosebit legat de competitia sportiva, de obtinerea performantei (fig. 2).

Fig.2: Performanta sportiva si factorii ei determinanti

Performanta este, asadar, dependenta de antrenor prin obiective, de sportiv prin sarcinile de executie, de societate prin standarde – intre acestea mai poate apare ambianta desfasurarii activitatii, aptitudinea ca modalitate de exprimare si atitudinea societatii fata de complexul antrenor – sportiv.

Fig. 3: Abordarea sistemica a competitiei

Trebuie de asemenea, din punct de vedere pedagogic, amintita abordarea sistemica a competitiei, ca singura modalitate de a fi a activitatii sportive. Academicianul Mircea Malita^* inca din 1969 preciza ca ORTID – ul este stiinta organizarii si conducerii oricarei actiuni sociale. Noi am prezentat aceasta conceptie prin prisma pedagogiei^** (fig.3). Este lesne de urmarit ca fiecare componenta a modelului isi are locul si rolul foarte bine stabilite. Cunoasterea tuturor detaliilor, din acest punct de vedere, atat de catre profesor – antrenor cat si de catre elev – sportiv determina cu siguranta raspunsul prompt la solicitarile reiesite din cerintele sociale concrete, cele care determina stabilirea obiectivelor.

Credem ca o astfel de abordare teoretica poate lega mai mult stiinta de practica exercitiilor fizice si sportului.

Cuvinte cheie: psihologie; pedagogie; performanta; aptitudine

Rezumat

Lucrarea incearca sa dovedeasca necesitatea, locul si rolul pedagogiei si psihologiei in cadrul relatiei antrenor – sportiv; pentru obtinerea performantei; pentru o participare corecta in competitii.

Este prezentata aptitudinea psiho pedagogica a antrenorului precum sunt prezentati si factorii determinanti ai performantei din punct de vedere pedagogic.