CONSTIINTA DE SINE SI COMPETITIA CU SINE

Mariana Marolicaru

FEFS Cluj-Napoca

1.„Constiinta de sine dezvoltata la nivelul optimal de integralitate, adecvare, largime si adancime poate fi considerata cheia de bolta a edificarii personalitatii creatoare a sportivului." (M.Epuran; I. Holdevici; F. Tonita, 2001). Afirmatia poate fi extrapolata tuturor persoanelor care constientizeaza axioma ca viata este o „lupta", o intrecere si , daca vrei sa reusesti, trebuie sa te pregatesti permanent pentru a te intrece cu altii si, in primul rand, cu tine

Constiinta este un fenomen specific uman; constiinta de sine confera identitate unei persoane si se manifesta printr-un rol specific de a fi, de a se prezenta, ea este in fapt reflectarea in constiinta individuala a existentei propriei persoane, a faptelor, a intereselor si a conceptiei acesteia despre lume.

Constiinta de sine este rezultatul proceselor rationale de prelucrare a informatiilor si, totodata, rezultat al acumularii unei mari cantitati de informatii. Cu cat nivelul constiintei este mai ridicat, cu atat structura sinelui individual este mai conturata.

Imaginea de sine este rezultatul experientelor traite, a acumularii si prelucrarii a cat mai multe informatii, este reprezentarea propriei personalitati si proiectarea ei sociala. Fiecare persoana are o reprezentare proprie a sinelui – reprezentare care poate atenua sau exagera realitatea. Exista, in general, tendinta de a ne vedea mai „buni" decat suntem si, in multe cazuri, acest fapt este o proiectare a aspiratiilor, a dorintelor noastre. Exista insa si persoane care-si subestimeaza valentele, neavand incredere in fortele proprii.

A fi constient de sine inseamna a realiza cine esti, ce doresti sa fii.

2.Considerand ca intre imaginea de sine si intrecerea cu sine exista o relatie de influentare cu dublu sens, am initiat o investigare, ce a avut la baza observatia, chestionarul, discutiile, analiza rezultatelor activitatii.

Subiectii au fost studenti ai FEFS Cluj-Napoca si un lot de sportivi (de nivel mondial si olimpic ) in numar de 10 (b.f.).

Pe parcursul a 2 ani universitari, am aplicat studentilor chestionarul „cine esti tu?", prezinta-te in 10 propozitii. Din totalul de 326 de studenti am selectionat 180, a caror prezentare era coerenta si la problema.

Celor 180 subiecti (94 baieti, 86 fete) li s-a administrat un chestionar, ale carui intrebari urmareau sa puna in evidenta maniera in care subiectii au o constiinta a sinelui, care sunt influentele exercitate, in acest sens, de educatie, in general, de experientele personale, de reusite si nereusite.

3.Analizand chestionarul „cine esti" desprindem o serie de aspecte importante ce vizeaza factorii care determina „imaginea de sine". Prima constatare se refera la faptul ca multi subiecti „nu se cunosc" in limita dimensiunilor propriei personalitati sau nu s-au gandit pana in acest moment cine sunt. Aceste afirmatii sunt sustinute de raspunsuri ca: „sunt un oarecare", „nu stiu exact cine sunt sau ce sunt", „sunt student" s.a. (toti subiectii de sex masculin).

Afirmatii de felul: „eu nu reprezint nimic" sau, mai grav, „eu sunt un nimeni" scot la iveala probleme grave ale Eu-lui. Discutand cu unii dintre subiecti am aflat ca au fost lipsiti de dragostea parinteasca, nu li s-au apreciat eforturile si reusitele, au fost permanent amendati, chiar si atunci cand au avut rezultate bune: „indiferent ce fac, tot nu e bine" (subiect 16, b). In astfel de cazuri, multi dintre oameni isi pierd increderea in ei, dorinta de autodepasire se estompeaza.

Este in firea omului sa-si doreasca mai mult si mai bine, sa se intreaca cu sine si cu altii. Performanta individuala, indiferent de genul de activitate, este factorul care declanseaza energiile individuale si dorinta de devenire.

Grafic nr.1

Prezentare procentuala a tipurilor de raspuns

• nu mi-am pus aceasta problema
• nu stiu cine sunt
• stiu cine sunt si ce vreau sa fiu
• stiu ce vreau sa fiu , nu sunt sigur ca voi reusi

Analizand rezultatele scolare si pe cele in plan sportiv s-a constatat o corelatie intre increderea in sine, ca rezultanta a imaginii de sine, si reusita.

Am aplicat subiectilor un chestionar cu 10 intrebari, care vizau, in esenta, imaginea de sine, proiectarea ei individuala si sociala.

La intrebarea nr1 „ati facut sport de performanta, ce sport, cati ani", am aflat ca, din totalul subiectilor, 38,33 % au facut diferite sporturi, cu o medie de 6 ani, dintre acestia 5 % fiind inca activi.

Intrebarea nr.2 „Daca ar fi sa va caracterizati, ce ati spune despre Dvs. Enumerati cinci caracteristici in ordinea prioritatii"' primeste raspunsuri pe care le-am categorisit astfel:

• Sunt sincer - 66,66 %
• Sunt ambitios – 50%
• Sunt prietenos – 80%
• Sunt optimist – 42,22%
• Sunt o fire vesela – 40%
• Sunt retras(a) – 12,22%
• Sunt incapatanat – 32,77%
• Ma enervez repede – 23,8%
• Sunt spontan – 18,8%
• Imi place sa glumesc – 35%
• Sunt milos – 64,4%
• Sunt punctual – 43,3%
• Ma adaptez usor – 55%
• Sunt comunicativ – 36,6%
• Am incredere in cei apropiati – 30%
• Nu prea am incredere in oameni – 17,7%
• Iubesc sportul, femeile si banii – 53,8%
• Iubesc familia – 33,6%
• Sunt sentimental – 30,5%

In caz de nereusita, te mobilizezi si renunti (intrebarea nr,3)- subiectii spun „nu renunt" sau „ma enervez, dar merg mai departe"- 93,8%

Raspunsurile la intrebarea „ce-ti doresti cel mai mult in viitor, enumera cinci prioritati", putand fi ordonate astfel:

• sanatate – 100%
• o cariera profesionala reusita – 93. 88%
• o familie reusita – 88,8%
• sa am copii – 83,8%
• un loc de munca bun – 83,8%
• liniste sufleteasca – 82,7%
• sa am multi prieteni – 77,7%
• sa fie pace si fericire – 75,5%
• sa plec si sa ma realizez in strainatate – 21,6%
• sa termin facultatea – 11,1%
• o afacere prospera – 6,1%

In cazul in care sunt laudati (intrebarea nr.5), 150 subiecti precizeaza:

• daca sunt laudat pe drept, ma bucur („sunt fericita") si am incredere mai mare in mine: 83,3%;
• lauda imi da curaj: 13,3%;
• „ascult si laudele nemeritate": 3,3%.

Fiind intrebati daca critica ii demobilizeaza sau ii ambitioneaza, subiectii raspund:

• criticat pe drept, ma ambitionez- 72,2%;
• daca gresesc, imi cer scuze- 8,3%;
• critica nedreapta ma infurie si ripostez- 14,4%;

La intrebarea „Daca au incredere in ei?", subiectii arata:

• ma mobilizez si indiferent de situatie am incredere in mine – 63,8%;
• uneori am, alteori nu am – 25%;
• de multe ori nu am incredere in mine- 11,4%;

Subiectii au fost rugati sa explice cum se vad pe ei si daca cei din jur ii percep corect. Raspunsurile acopera trei categorii:

• sunt perceput corect – 55,5%;
• numai cei care ma cunosc bine, ma apreciaza just- 33.3%;
• nu, eu sunt altfel („sunt mai istet", „sunt mai smecher", „pot mai mult" s.a.) – 11,1%.

In final toti arata ca sportul, regimul de viata sportiv ii ajuta sa fie increzatori in fortele proprii, iar cei care au facut parte din loturile nationale precizeaza ca acest fapt a determinat, pe langa incredere, si o autoevaluare superioara.

Discutiile cu sportivii de inalta performanta au fost sintetizate in cateva idei, cu caracter de concluzii.

• Natura activitatii lor ii determina sa fie tenace, perseverenti, ordonati sub aspectul regimului de viata, sa fie capabili sa renunte la multe lucruri.
• Sunt constienti ca aceasta este „profesia" lor si trebuie sa o faca intotdeauna foarte bine.
• Obtinerea de performante tot mai bune, mentinerea in top sunt motive importante, care le dau puterea de a merge mai departe.
• Avantajele materiale sunt meritate, ele sunt efectul straduintelor lor.
• Ei nu se considera eroi, dar trebuie sa-si pastreze prin munca aceasta aura, care, in cele mai multe cazuri, tine si de orgoliu.

4.Educatia primita, mediul in care creste si se dezvolta tanarul influenteaza formarea constiintei de sine.

A fi constient inseamna a trai particularitatea experientei proprii. Constiinta trebuie descrisa ca o structura complexa, ca organizare a vietii de relatie a subiectului cu altii si cu lumea. Intrepatrunderea cu judecata formeaza realitatea fiintei noastre constiente.

Eul (ego) inseamna reflectarea propriei persoane in relatiile cu cei din jur. Comunicarea joaca un rol deosebit in stabilirea de relatii nu numai cu ceilalti, dar si cu sine, in sensul stabilirii sinelui individual.

Bibliografie

Ceausu, V., (1978) Cunoasterea psihologica si conditia incertitudinii, Bucuresti, Editura Militara;

Epuran,M., Holdevici,I., Tonita,Fl., (2001) Psihologia sportului de performanta. Teorie si practica. Bucuresti, Editura FEST

Mic dictionar enciclopedic (1986),Bucuresti, Editura Stiintifica si enciclopedica;

Popescu Neveanu, P., (1987), Dictionar de psihologie, Bucuresti , Editura Albatros;

Rubinstein, S.,L., (1960) Existenta si constiinta. Bucuresti, Editura Stiintifica.

Cuvinte cheie: constiinta; constiinta de sine; „cine sunt eu"

Abstract:

Self-consciousness and self-competition. We wanted to investigate in which measure the students perceive their self image, the way they understand what they are and what they want to be; which are their future aspirations. The results of our investigations show that many persons do not realize the structure of their self.